GRUPUL DINŢILOR FRONTALI INCISIVI SUPERIORI

Dinte INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR 11/21 INCISIVUL LATERAL SUPERIOR 12/22 CANIN SUPERIOR 13 /23
Este dintele frontal cu cele mai mari dimensiuni atât în Coroana este mai îngustă, mai alungită şi mai scurtă Cei mai voluminoşi dinţi ai grupului frontal.
Specificatii
sens M-D cât şi V-O. decât a incisivului central superior.
FORMA Patrulater, formă de lopată. Pentagon are formă de vârf de lance.
ERUPTIE 7-8 ani 7-8 ani 11-12 ani
ROL Fizionomie, masticatie, fonatie, suport parti moi (buze)
Marginea cervicală: are forma unui arc de cerc cu concavitatea spre incizal.
Marginea mezială: este mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală.
Marginea distală: este mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială.
Marginea incizală: formă de de “V” cu deschiderea spre
cervical.
Bratele “V”-ului sunt inegale.
Marginea incizală: este trilobata în fază primară devine rectilinie la adulți prin abrazare.
Bratul M este mai scurt decât cel D.
Vârful cuspidului mai aproape de marginea M şi de
FAŢA VESTIBULARĂ unghiul mezio-incizal.
Unghiuri: Mezio-Incizal unghi drept / Disto-Incizal unghi obtuz

Formatiuni: 3 lobi CDM, 2 santuri interlobare, creasta

Formatiuni: 3 lobi DMC, 2 santuri interlobare
vestibulara de smalt
Relief: Convex in Dublu sens
Relief: Plan-Convex, plan in 2/3 incizal, convex in 1/3 cervical
Convexitatea maximă:
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Dimensiunile sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. Marginie sunt identice cu marginile fetei vestibulare.
Relief: Concav-Convex - concav în 2/3 incizală şi convex în 1/3 cervicală in zona cingulumului.
Formatiuni:
2 creste marginale de smalţ - Creasta meziala este mai lungă, mai subtire și mai dreaptă decât marginea distală care este mai scurtă, mai groasă și mai convexă.
FAŢA PALATINALĂ Cingulum - se găseşte în 1/3 cervicală in zona convexă
Foramen caecum (gaura oarbă)-este o fosetă situată la baza cingulumului
Fosa palatinală - este cuprinsa intre cele 2 creste, marginea incizala si cingulum
Creastă incizală de smalț imparte fosa palatinala in 2
compartimente.
Au o formă triunghiulară cu vârful spre marginea incizală.
Marginea cervicală: are forma unui “V” deschis spre rădăcină şi cu vârful uşor rotunjit.
Marginea vestibulară: are forma unei linii uşor convexe cu convexitatea maximă situată în 1/3 cervicală.
FAŢA MEZIALĂ si FAŢA Marginea palatinală: are forma unei linii curbe - convexă în 1/3 cervicală şi concavă în cele 2/3 incizale.
DISTALĂ Relieful Feței M și D: convex în dublu sens:
-în sens V-O are convexitatea maximă în 1/3 cervicală.
-în sens cervico-incizal are convexitatea maximă în 1/3 incizală unde există şi punctul de contact cu dintele vecin.
Dimensiunile fetei distale sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei meziale iar relieful mai convex.
Marginea incizală: formă de de “V” cu deschiderea spre
Formă rectilinie uşor oblică în sens M-D şi incizo-cervical cervical.
Este trilobata în fază primară devine rectilinie la adulți prin abrazare. Bratele “V”-ului sunt inegale.
MARGINEA INCIZALĂ Formează cu marginea mezială a feţei vestibulare un unghi drept, iar cu marginea distală un unghi obtuz cu vîrful Bratul M este mai scurt decât cel D.
rotunjit Vârful cuspidului mai aproape de marginea M şi de
unghiul mezio-incizal.
Monoradiculară - Rădăcină unică, puternică, formă de con efilat.
RĂDĂCINA Vârful rădăcinii este uşor curbat spre distal.
Radacina caninului este foarte puternică, având cele mai mari dimensiuni atât în sens axial cât şi transversal
CAMERA PULPARĂ Forma este asemănătoare coroanei cu 3 coarne pulpare corespunzătoare celor 3 lobi de creştere
CANALUL RADICULAR Se găseşte în interiorul rădăcinii, fiind asemănător cu radacina - forma de con efilat.
 GRUPUL DINŢILOR LATERALI PREMOLARI SUPERIORI

Dinte PREMOLAR 1 SUPERIOR 14/24 PREMOLAR 2 SUPERIOR 15/25

Dinţi bicuspidaţi, primii din grupul dinţilor laterali, dinţii de tranziţie de la frontali la molari. Are dimensiuni mai reduse în toate sensurile decât primul premolar iar cuspizii sunt mai
Specificatii rotunjiti.
FORMA Paralelipiped
ERUPTIE 10-11 ani 10-12 ani
ROL Masticatie, stabilizarea ocluziei, suport tesuturi moi (obraz)
Marginea cervicală: are forma unui arc de cerc cu concavitatea spre ocluzal. Este mai puţin concavă decât la canin
Marginea mezială: este mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală.
Marginea distală: este mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială.
M şi D: sunt verticale , uşor convergente spre colet.
Marginea ocluzala: formă de de “V” cu deschiderea spre cervical. Bratul M este mai lung Marginea ocluzala: formă de de “V” cu deschiderea spre cervical. Bratul D este mai lung
decât cel D. decât cel M.
FAŢA VESTIBULARĂ
Unghiuri: Mezio-Incizal si Disto-Incizal unghi obtuz
Formatiuni: 3 lobi CDM, 2 santuri interlobare, creasta incizala de smalt
Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă:
- în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Dimensiunile sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. Marginie sunt identice cu marginile fetei vestibulare.
FAŢA PALATINALĂ Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Au o formă trapez cu baza mare la colet.
FAŢA MEZIALĂ si FAŢA Marginea ocluzală: are forma unui “W” deschis spre ocluzal şi cu vârful palatinal mai scurt.
DISTALĂ Marginea vestibulară: mai lunga si mai convexa.
Formatiuni: discret sant longitudinal in 1/3 mezial
Formă de dreptunghi cu unghiurile alungite Formă ovalara
Rol in trituarea alimentelor Rol in trituarea alimentelor
Marginea vestibulară si palatinala forma literei V Marginea vestibulară si palatinala forma literei V
Marginea meziala si distala forma literei V scobit Marginea meziala si distala forma literei V scobit
FAŢA OCLUZALĂ Formatiuni: Formatiuni:
- 2 cuspizi cel vestibular mai mare de ghidaj, palatinal mai mic de sprijin - 2 cuspizi egali
- sant intercuspidian mezio-distal drept adanc, mai aproape de palatinal - sant intercuspidian mezio-distal drept adanc, mai aproape de palatinal
- 2 fosete in forma de triunghi meziala si distala la capetele santului intercuspidian. Foseta - 2 fosete in forma de triunghi meziala si distala la capetele santului intercuspidian. Foseta
M mai mare si mai adanca. M mai mare si mai adanca.
santuri radiare ce pornesc din santul intercuspidian
3 Cazuri:
2 radacini V si P - 70% din cazuri Mai lunga decat la premolarul 1.
- Radacina V lunga dreapta groasa Forma de con efilat turtit meziodistal.
- Radacina P scurta subtire curba 3 cazuri:
RĂDĂCINA
- Separatia se face la colet 1 radacina - 80%
1 Radacina bifida - 18-20% din cazuri 2 radacini - 20%
- se ramnifica la apex 3 radacini - rar
O singura radacina
CAMERA PULPARĂ Forma este asemănătoare coroanei cu 2 coarne pulpare corespunzătoare celor 2 cuspizi
CANALUL RADICULAR Se găseşte în interiorul rădăcinii, fiind asemănător cu radacina.
 GRUPUL DINŢILOR LATERALI MOLARI SUPERIORI

MOLAR 1 SUPERIOR 16 /26 MOLAR 2 SUPERIOR 17 /27 MOLAR 3 SUPERIOR 18 /28

Formă cuboidală formată din 4 cuspizi şi având patru feţe Formă cuboidală formată din 3/4 cuspizi şi având patru feţe Cel mai mic molar. Dinte pe cale de disparitie. Cel mai afectat
laterale şi o faţă ocluzală. Triradicular laterale şi o faţă ocluzală. Triradicular de procesele carioase
Cuboidala M2 3/4 cuspizi, Cilindrica PM, Conica nanica 1
Cuboidala
cuspid. Aplatizata mezio-distal
5-7 ani 12-13 ani 18-30 ani
Masticatie, stabilizarea ocluziei x

Marginea cervicală: are forma rectilinie cu o uşoară denivelare în zona bifurcaţiei rădăcinilor vestibulare.
Marginile meziala si distala: sunt uşor convexe şi puţin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai x
convexă şi mai convergentă decît cea mezială.

Marginea ocluzală: are forma literei “W”. ”V”-ul mezial este mai mare decât cel distal. x
Varful mezial => cuspid mezio-vestibular
x
Varful distal => cuspid disto-vestibular
Formatiuni: 2 lobi M>D,
Sant centro-vestibular
x
2 creste vestibulare de smalt
1 foseta vestibulara la 1/2 fata
Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă:
x
- în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Marginea cervicală: are forma unei linii uşor curbe cu convexitatea spre apex.
Marginile meziala si distala: sunt uşor convexe şi puţin convergente spre colet. x
Marginea distală este mai scurtă, mai convexă şi mai convergentă decît cea mezială.

Marginea ocluzală:
Marginea ocluzală: are forma literei “W”. Morfotipul cu 4 cuspizi: are forma literei W. V-ul mezial este
x
”V”-ul mezial este mai mare decât cel distal. mai mare.
Morfotipul cu 3 cuspizi: are forma literei V.

Formatiuni: Formatiuni pentru morfotipul cu 4 cuspizi:

- şanţ disto-palatinal cu originea din foseta distală care se - şanţ disto-palatinal cu originea din foseta distală care se x
pierde treptat spre marginea cervicală. Situat spre distal. pierde treptat spre marginea cervicală. Situat spre distal.

Tubercululii lui Carabelli: apare în 50-60% din cazuri pe lobul M-P. x

Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială x
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Au o formă trapez cu baza mare la colet.
Marginea ocluzală: are forma unui “W” deschis spre ocluzal şi cu vârful palatinal mai scurt. x
Marginea cervicală: are forma rectilinie
Formă romb Formă romb
Rol in trituarea alimentelor Rol in trituarea alimentelor
Formatiuni: Formatiuni morfotip 3 cuspizi:
- 4 cuspizi, 2 vestibulari si 2 palatinali - 3 cuspizi, 2 vestibulari si 1 palatinal
mezio-palatinal > mezio vestibular > disto-vestibular > disto- mezio-palatinal > mezio vestibular > disto-vestibular
palatinal - 2 santuri: centro-vestibular, mezio-central Poate prezenta 1/2/3/4 cuspizi sau pot exista pe intreaga
- 3 santuri: centro-vestibular, mezio-central, disto-palatinal - 3 fosete: 2 principale - meziala si distala, suprafata mici sfere de smalt perlate, ascutite la palpare.
- 3 fosete: 2 principale - meziala si distala, 1 secundara - una centrala
1 secundara - una centrala - 2 creste laterale smalt
- 2 creste laterale smalt
- 1 creasta oblica de smalt uneste cuspid MP cu DV. Formatiuni morfotip 4 cuspizi:
- la fel ca la molarul 1
Radacina triradicular - 3 rădăcini:
Radacina triradicular - 3 rădăcini:
Pornesc din trunchi comun apoi de ramnifica.
Pornesc din trunchi comun apoi de ramnifica. Monoradiculară - Rădăcină unică, formă de con efilat.
1 palatinală si 2 vestibulare (mezio- vestibulară şi disto-
1 palatinală si 2 vestibulare (mezio- vestibulară şi disto- 2 radacini - fuzionate cu apexuri distalizate
vestibulară)
vestibulară) 3 radacini - 2 vestibulare fuzionate si 1 palatinala
Mai mici ca la molarul 1
Radacina MP mai lunga si mai groasa
Fuzionate - 70% din cazuri
Forma este asemănătoare coroanei cu 3 sau 4 coarne pulpare corespunzătoare cuspizilor x
3 canale
Palatinal - cel mai larg
x
Mezio-vestibular
Disto-vestibular - cel mai greu accesibil
 GRUPUL DINŢILOR FRONTALI INCISIVI INFERIORI

Dinte INCISIVUL CENTRAL INFERIOR 31/41 INCISIVUL LATERAL INFERIOR 32/42 CANIN INFERIOR 33 /43
Coroana este mai îngustă, mai alungită şi mai scurtă Este mai mare în dimensiuni decât incisivul central Dimensiuni mai reduse decât la canini superiori.
Specificatii decât a incisivului superior. inferior. Mult mai turtiţi M-D atât la nivel coronar cât şi radicular faţă cei
superiori, ceea ce le dă o formă mai zveltă.
FORMA Patrulater, formă de dăltiţă alungită. Pentagon are formă de vârf de lance.
ERUPTIE 6-7 ani 7-8 ani 9-10 ani
ROL Fizionomie, masticatie, fonatie, suport parti moi (buze)
Marginea cervicală: este o linie curbă mai accentuată decât la
Marginea cervicală: este o linie curbă cu concavitatea spre incizal, de dimensiuni reduse.
caninul superior cu concavitatea orientată spre incizal.
Marginile proximale: sunt egale ca dimensiuni şi sunt paralele între ele pe porţiunea celor 2/3 incizale,
Marginile proximale: sunt mai puţin divergente spre incizal faţă de
devenind convergente în 1/3 de colet.
caninul superior.

Marginea incizală: formă de de “V” cu deschiderea spre cervical.

Bratele “V”-ului sunt inegale.
Marginea incizală: orizontală. Marginea incizală: înclinare spre distal. Bratul M este mai scurt decât cel D.
Vârful cuspidului mai aproape de marginea M şi de unghiul mezio-
FAŢA VESTIBULARĂ
incizal. Formează un unghi mai ascuțit decât la caninul superior.

Unghiuri: Mezio-Incizal și Disto-Incizal unghi drept Unghiuri: Mezio-Incizal și Disto-Incizal unghi obtuz
Formatiuni: 3 lobi CDM, 2 santuri interlobare, creasta vestibulara
Formatiuni: 3 lobi egali, 2 santuri interlobare
de smalt
Relief: Convex in Dublu sens
Relief: Plan-Convex, plan in 2/3 incizal, convex in 1/3 cervical
Convexitatea maximă:
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
- în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală.
Dimensiunile sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. Marginie sunt identice cu marginile fetei vestibulare.
Relief: Concav-Convex - concav în 2/3 incizală şi convex în 1/3 cervicală.

Formatiuni:
2 creste marginale de smalţ - Creasta meziala este mai lungă, mai subtire și mai dreaptă decât marginea distală care este mai scurtă, mai groasă și mai convexă.
FAŢA LINGUALĂ
Crestele marginale sunt foarte şterse.
Cingulum foarte redus.

Creastă incizală de smalț imparte fosa linguala in 2 compartimente.

Au o formă triunghiulară cu vârful spre marginea
incizală.
Marginea cervicală: are forma unui “V” deschis spre
FAŢA MEZIALĂ si FAŢA incizal.
DISTALĂ Marginea vestibulară: are forma unei linii uşor
convexe spre cervical.
Marginea linguală: plană în 1/3 incizală, uşor concavă
în 1/3 mijlocie şi convexă în 1/3 cervicală.
Formă rectilinie.
Formează cu marginile M si D un unghi drept.
MARGINEA INCIZALĂ
Au formă triunghiulară vârful spre marginea incizală. Faţa M (mai înaltă) şi faţa D (mai joasă). Marginea cervicală: are
forma unui “V” deschis spre incizal.
Relieful: acestor feţe este, în general, plan cu o
uşoară convexitate spre 1/3 cervicală. Convexitatea
Dimensiuni: mai înalte decât la caninii superiori.
maximă a feţei distale este situată mai spre cervical
Feţele proximale sunt paralele între ele.
decât la faţa mezială.
Linia coletului are un aspect sinusoidal accentuat.
Formă rectilinie cu ușoară înclinare spre distal.
Marginea incizală: formă de de “V” cu deschiderea spre cervical.
Unghiul disto-incizal este uşor rotunjit comparativ
Bratele “V”-ului sunt inegale.
cu cel mezio-incizal.
Bratul M este mai scurt decât cel D.
Vârful cuspidului mai aproape de marginea M şi de unghiul mezio-
incizal.

Cele patru feţe ale rădăcinii sunt mai evidente în 1/3 de colet, dispărând spre apical pe măsură ce forma rădăcinii se rotunjeşte
Feţele proximale sunt mai mari, mai plane, iar în 1/3 mijlocie prezintă un şanţ vertical.
Feţele V şi L sunt mai rotunjite şi mai reduse ca dimensiuni.
RĂDĂCINA Dimensiunile mai reduse atât în sens axial cât şi transversal faţă
La Incisivul lateral dimensiunile sunt un pic mai
de rădăcina caninului superior dar cu mult mai mari decăt ale
mari.
celorlaţi dinţi frontali inferori.
Apexul este orientat spre distal.
CAMERA PULPARĂ Are dimensiuni foarte reduse
Forma de con efilat foarte îngust şi turtit M-D.
CANALUL RADICULAR
Excepţional pot fi prezente două canale radiculare (V şi L)
 GRUPUL DINŢILOR LATERALI PREMOLARI INFERIORI

Dinte PREMOLAR 1 INFERIOR 34/44 PREMOLAR 2 INFERIOR 35/45

Dinţi bicuspidaţi, primii din grupul dinţilor laterali, dinţii de tranziţie de la frontali la molari. Cea mai voluminoasă coroană dintre toţi premolarii.
Specificatii
FORMA Aproape cilindrica
ERUPTIE 9-11 ani 11-12 ani
ROL Masticatie, stabilizarea ocluziei, suport tesuturi moi (obraz)
Marginea cervicală: are forma unui arc de cerc cu concavitatea spre ocluzal. Este mai puţin concavă decât la canin
Marginea mezială: este mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală.
Marginea distală: este mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială.
M şi D: sunt verticale , uşor concave spre colet.
Marginea ocluzala: formă de de “V” cu deschiderea spre cervical. Bratul M este mai scurt decât cel D.
FAŢA VESTIBULARĂ
Unghiuri: Mezio-Incizal si Disto-Incizal unghi obtuz Unghiul distal este mai rotunjit decât cel mezial.
Formatiuni: 3 lobi CDM, 2 santuri interlobare pe 1/2 incizal, creasta incizala de smalt pe 1/2 incizal
Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-ocluzal în 1/3 cervicală.
Dimensiunile sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. Marginie sunt identice cu marginile fetei vestibulare.
Relief: Convex in Dublu sens
Convexitatea maximă: - în sens M-D este situată în 1/3 mezială
- în sens cervico-ocluzal în 1/3 cervicală.
FAŢA LINGUALĂ
Marginea ocluzală
-Varianta cu doi cuspizi are un singur vârf foarte şters
-Varianta cu trei cuspizi: are forma literei “M” cu vârfurile rotunjite. Acest aspect este dat
de prezenţa micului şanţ care separă cei doi cuspizi linguali şi care dispare în imediata
vecinătate a feţei ocluzale.
Forma de trapez cu baza mică spre ocluzal şi baza mare spre colet
Marginea ocluzală: are forma unui “W” deschis spre ocluzal şi cu vârful lingual cu 1/2 mai scurt decât cel lingual.
Marginea vestibulară: mai lunga si mai convexa.
FAŢA MEZIALĂ si FAŢA
Relief: Convex in Dublu sens
DISTALĂ Convexitatea maximă: - în sens V-L este situată în 1/3 medie
- în sens cervico-ocluzal în 1/3 medie
Fata distala mai mică și mai convexă decât cea mezială

Formă circulară uşor aplatizat în sens M-D.
Rol in trituarea alimentelor
Marginea vestibulară si linguala forma literei V cu brațul mezial mai lung.
Marginea meziala si distala forma literei V scobit. Marginea mezială: mai lungă și mai
dreaptă cea distala mai scurtă și mai convexa.
Formatiuni:
- 2 cuspizi cel vestibular mai mare de ghidaj, lingual mai mic de sprijin
- șanț intercuspidian mezio-distal scurt şi are formă concavă spre vestibular, mai aproape
de lingual
FAŢA OCLUZALĂ
- 2 fosete in forma de triunghi meziala si distala la capetele șanțului intercuspidian. Foseta
D mai mare și mai largă.
- 4 creste de smalţ: 2 creste esenţiale ale cuspizilor separă faţa ocluzală în patru versante :
2 meziale şi 2 distale, câte unul pentru V şi L (M-L şi M-V , D-L şi D-V). Creasta ocluzală a
cuspidului vestibular este mai mare şi mai pronunţată decât la cuspidul lingual.
Formă de patrulater cu unghiurile rotunjite.
Rol in trituarea alimentelor
Marginea vestibulară si linguala forma literei V. Marginea V este mai mare decât cea
linguală.
Marginea meziala si distala forma literei V scobit. Marginea mezială este mai mare decât
cea distală. Ambele margini sunt convergente spre lingual.
Formatiuni:
Varianta tricuspidată: -este mai frecventă
• conturul are o formă mai pătrată cu latura linguală mai mare
• Prezintă 2 cuspizi linguali : M-L şi D-L.
• În mijlocul feţei ocluzale există o fosetă centrală din care pornesc trei şanţuri în formă
de “Y”:centro-mezial, centro-distal şi centro-lingual.
• În această variantă pe faţa ocluzală vor exista 3 creste de smalt
• Cei trei cuspizi, în ordinea mărimii lor sunt :V, M-L, D-L.
Varianta bicuspidată:-este mai rară.
Cuspidul V este mai mare decât cel lingual
• şanţul intercuspidian M-D are forma unei linii curbe cu concavitatea spre V
• fosetele marginale (mezială şi distală) sunt mai aproape de regiunea vestibulară a

Monoradiculară - Rădăcină unică, cu dimensiuni mai mari decât rădăcina primului

Monoradiculară - Rădăcină unică, formă de con efilat uşor aplatizat M-D
premolar inferior. Pe secţiune are un aspect rotunjit
Prezintă două şanţuri longitudinale pe cele două feţe proximale ( cel M este mai
RĂDĂCINA Apexul este recurbat spre distal
accentuat)
Nu prezintă şanţuri longitudinale pe feţele proximale

CAMERA PULPARĂ Are dimensiuni mai reduse; prezintă două coarne pulpare corespunzătoare celor doi cuspizi ( cel V este mult mai mare decât cel L)
CANALUL RADICULAR Asemănător cu radacina, are un diametru destul de mare
 GRUPUL DINŢILOR LATERALI MOLARI INFERIORI

Dinte MOLAR 1 INFERIOR 36 /46 MOLAR 2 INFERIOR 37 /47

Specificatii Formă cuboidală formată din 5 cuspizi şi având patru feţe laterale şi o faţă ocluzală. Cel mai mare molar. Formă cuboidală formată din 3 cuspizi şi având patru feţe laterale şi o faţă ocluzală.

FORMA Cuboidala

ERUPTIE 6-7 ani 11-13 ani

ROL Masticatie, stabilizarea ocluziei
Forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal
Marginea cervicală: are forma rectilinie cu o uşoară denivelare în zona bifurcaţiei rădăcinilor vestibulare. Are forma unui trapez cu baza mare ocluzal
Marginile meziala si distala: sunt uşor convexe şi puţin convergente spre colet. Marginea D este mai scurtă, mai convexă şi
mai convergentă decît cea M.

Marginea ocluzală: este cea mai mare. Prezintă două denivelări în dreptul celor două şanţuri care separă cei trei cuspizi V.
Are aspectul unei linii frânte formate din trei “V”-uri , corespunzătoare celor trei lobi de creştere. Cel mai mare “V” este cel Marginea ocluzală: este formată din două “V”-uri corespunzătoare celor doi cuspizi, din care cel mezial este mai mare.
FAŢA VESTIBULARĂ mezial iar cel mai mic este cel distal.

Formatiuni: 3 lobi M>C>D, Formatiuni: 2 lobi M>D,

2 sanțuri - 1 șanț mezial - se termină în foseta de pe faţa vestibulară 1 șanț distal ce se termină pierdut la ½ acestei feţe 1 Șanţ vertical -care separă cei doi cuspizi vestibulari ( este continuarea şanţului intercuspidian de pe faţa ocluzală) se
1 foseta secundară vestibulara la 1/2 fata termină în foseta secundară vestibulară.
1 fosetă secundară vestibulară situată la ½ înălţimii feţei vestibulare.
Relief: Convex
Convexitatea maximă: este situată în 1/3 cervicală.
Marginea cervicală:are forma asemănătoare cu marginea cervicală a feţei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse ca aceasta.
Marginile meziala si distala: sunt divergente spre ocluzal şi sunt mai mici şi mai puţin convexe decât cele de pe faţa vestibulară.
Marginea distală este mai scurtă, mai convexă şi mai convergentă decît cea mezială.

Marginea ocluzală: are tot forma unei linii frânte dar este formată numai din două “V”-uri corespunzătoare celor doi lobi de creştere linguali. Lobul mezial este mai mare decât cel distal.
FAŢA LINGUALĂ Marginea cervicala are forma unei linii curbe

Formatiuni pentru morfotipul cu 4 cuspizi:

Formatiuni:
- 1 şanţ disto-lingual cu originea din foseta centrală care se termina in foseta secundara vestibulară.
- şanţ centro-lingual cu originea din foseta centrala care se pierde treptat spre marginea cervicală. Situat spre distal.
- 1 foseta secundara vestibulară situata la 1/2 fata V

Relief: Convex, convexitatea maximă în sens vertical este prezentă la ½ înălţimii feţei linguale
Marginea ocluzală: are forma unui “V” larg deschis corespunde cuspizilor MV şi ML de pe faţa ocluzală
Marginea cervicală: are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal.
FAŢA MEZIALĂ si FAŢA
Marginea vestibulară: este plană şi înclinată spre lingual cu o convexitate în 1/3 cervicală.
DISTALĂ Marginea linguală: uşor convexă cu un maxim la ½ înălţimii.
Relieful: Dublu Convex pt distală. Plan Convex pt mezială, convexitatea maximă este situată în 1/3 ocluzală. La nivel cervical prezintă o uşoră escavaţie.

Formă de trapez cu baza mare vestibular şi baza mică lingual Formă de patrat.
Marginea vestibulară: este formată de crestele celor 3 cuspizi vestibulari, întrerupte de cele două şanţuri de separare. Marginea vestibulară: este formată de crestele celor 2 cuspizi vestibulari, întrerupte de şanţul de separare.

Marginea linguală: este formată de crestele celor 2 cuspizi linguali întreruptă de şanţul de separare. Este mai mică decât marginea vestibulară.
Marginile proximale: uşor curbe şi convergente spre lingual. Marginea distală este mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
Formațiuni: Formațiuni:
5 cuspizi - 3 vestibular şi 2 lingual. - ML > DL > MV > CV > DV. , 2 şanţuri intercuspidiene, 3 fosete( 2 principale şi 1 secundară), mai multe creste de smalţ.
4 şanţuri intercuspidiene - MD, CL, CVM, CVD. 4 cuspizi - 2 vestibular şi 2 lingual
- Şanţul mezio-distal: are extremităţile în fosetele M şi D. Separă cuspizii V de cei L. Are formă de “zig-zag” cu două MV >ML > DV> DL
convexităţi. Când dintele este implantat pe arcada mandibulară cuspizii linguali sunt mult mai jos decât cei vestibulari datorită axului
- Şanţul centro-lingual: pleaca din foseta secundară centrală (situată la 1/3 mijlocie a feţei ocluzale), si se termină pierdut pe de implantare a dintelui în arcadă care este mult înclinat spre lingual.
FAŢA OCLUZALĂ
faţa L. Separă cuspidul ML de cel DL. 2 șanţuri intercuspidiene:
- Şanţul ocluzo-vestibular mezial: pleaca de pe faţa ocluzală în foseta secundară de la 1/3 mezială a feţei ocluzale şi se -Șanţul intercuspidian mezio-distal: are extremităţile în fosetele marginale M şi D. El separă cuspizii vestibulari de cei
termină pe faţa vestibulară într-o fosetă secundară. Separă cuspidul M-V de cel Centro-V. linguali.
- Şanţul ocluzo-vestibular distal: pleaca din foseta secundară situată în 1/3 distală a feţei ocluzale şi se termină pierdut pe -Șanţul intercuspidian vestibulo-lingual: are un capăt în foseta secundară de pe faţa vestibulară iar cealaltă se termină
faţa vestibulară. Separă cuspidul CV de cel DV. pierdut pe faţa linguală. Acest şanţ separă cuspizii M de cei D. El este situat mai aproape de extremitatea distală a feţei
5 fosete - 2 principale şi 3 secundare ocluzale.
Cele principale - mezială şi distală, au o formă triunghiulară şi sunt delimitate de crestele marginale de smalţ. Foseta 3 fosete -2 principale și 1 secundară
mezială este mai mare decât cea distală. -2 principale, mezială şi distală de formă triunghiulară sunt delimiate de crestele de smalţ marginale.
Cele secundare - se formează la intersecţia şanţului intercuspidian M-D cu celelalte 3 şanţuri (centro-lingual, centro- -1 foseta secundară este situată în centrul feţei ocluzale acolo unde se intersectează şanţurile intercuspidiene.
vestibular mezial şi centro-vestibular distal).
Creste de smalţ: 2 creste marginale de smalţ şi 5 creste sagiale de smalţ ale cuspizilor.
2 rădăcini: una mezială şi una distală. Sunt turtite puternic în sens M-D.Sunt curbate spre distal. Rădăcina M este mai mare decât cea D.
RĂDĂCINA Separarea celor două rădăcini începe cam la 4-5 mm de colet, până în acest punct ele fiind separate prin câte un şanţ interrardicular (V şi L).
La M2 inf dimensiunile sunt mult mai reduse. Rădăcinile au aceeaşi orientare dar prezintă o tendinţă mai accentuată de a se uni în 1/3 de colet.
CAMERA PULPARĂ Are forma coroanei şi prezintă tot atatea coarne pulpare corespunzătoare cuspizilor ocluzali.

Are 3 canale radiculare

CANALUL RADICULAR -2 în rădăcina mezială : mezio-lingual şi mezio-vestibular, Uneori M2 inf nu întotdeauna conţine 2 canale.
1 canal mai mare şi mai larg în rădăcina distală