V.2.

1 PRIMU
UL MOLA
AR SUPEERIOR 
 
A. DA
ATE GENEERALE: 
   
Prim
mii molari suuperiori ocuupă pozițiilee 6 pe arcad dele dentaree fiind vecinni cu premoolarii 
secunzi superiori (sspre mezial) şi cu molaarii secunzi ssuperiori (sp pre distal).  Sunt cei mai mari 
dinți de pe arcada maxilară. D Dintre toți m
molarii superiori este ceel care prezintă cele maai 
puține vvariații anattomice şi dee aceea va ffi folosit ca sstandard în comparațiee cu ceilalți. 
Conform sistem mului internnațional de n notare, cod durile lor sunt: 
1.6 ‐‐ pentru moolarul prim superior drept 
2.6 ‐‐ pentru moolarul prim superior stââng 
 
Cronollogie: 
Debutuul calcificărrii Săpttămâna 25 i.u.
i
Finalizaarea formăării smalţullui 3 – 4 ani
Erupţiaa 6 – 7 ani
Formarrea compleetă a rădăciinii 9 -10 ani
 
Dimen nsiunile medii ale priimilor molari superiori sunt următtoarele: 
lungimeea totală medie
m 22-23 mm

înălţimea coronarră 7 - 8 mm
diametrrul coronarr M-D 10 -10,8mm
m
vestibular
diametrrul coronarr V-P 11,7 mm

lungimeea rădăciniii:
P
Palatinale: 13-14 mm
m
M
MV 12,5-133mm
D
DV 12,5-122,7mm
 
N
Numărul lo bilor de dezzvoltare varriază între 4
4 şi 5 (2 V şi 2 P), uneorri mai existâând 
ataşat u
un lob M‐P ccare este deenumit tubeerculul lui C Crabelli (aceesta este unn mugure de entar 
redus în
n cursul filoggenezei). 

B. CAR
RACTERISTICI MO
ORFOLOG
GICE COR
RONAREE: 
Are o formăă cuboidală formată din patru lobi şi având patru fețe laterale şi o ffață 
A
ocluzalăă. 
 
 
 
 
 
 
I. FAȚA
A VESTIBU
ULARĂ: 

1.Dimensiu
1 ni: 

înălțțimea 7,5‐8 mm 
lățim
mea maximăă 10 mm (în
n 1/3 
ocluzală) 
o
lățim
mea minimăă 7,4 mm (ce
ervical) 

Dimennsiunile feței VESTIBULAR

V RE a primului molar
supperior drept 1.6
1
2. Contu
urul: 
A
Are forma u unui trapez cu baza maare spre ocluzal. Este fo
ormat din p
patru margin
ni: M, D, 
cervicală şi ocluzalăă. 

Conturul feței VESTIBULARE

VE E a primului molar
m Fața
a VESTIBULA ARĂ a primuluui molar superrior
superior dreptt 1.6 drrept 1.6 (dintee natural extraas). Se observă
ă
colorația
c speccifică fumătoriilor cu igienă
precară.
 
a) margginea ocluza ală: are forma unei linii frânte aseemănătoaree literei “W.. ”V”‐ul mezzial este 
mai mare decât cel  distal. Braațele acesto or “V”‐uri su
unt mult desschise, ele rreprezentânnd 
relieful cuspizilor M
M‐V şi D‐V.  
b) margginea cerviccală: are forrma unei linnii foarte pu
uțin curbatee (aproape o orizontală) ccu o 
uşoară ddenivelare îîn zona bifuurcației rădăăcinilor vesttibulare. Un
neori există impresia căă 
margineea cervicalăă este formaată din douăă segmente e curbe la caare convexittatea este d
dirijată 
spre răddăcini. Acesste segmentte sunt sepaarate printrr‐un punct în ndreptat sppre bifurcațiia 
radiculaară. 
c) margginile aproxximale: suntt uşor conveexe şi puțin convergentte spre coleet.  
 Marginea m mezială are convexitateea  maximă la întâlnirea 1/3 ocluzaale cu 1/3 
mediană. Înn 1/ 3 cerviccală conturuul devine plat, uneori cchiar concavv. 
d
d)marginea a distală este mai scurtă, mai convexă şi mai convergentă decât ceaa 
mezială.  
Estee uniform co onvexă de la unghiul D D‐Ocl. care eeste rotunjitt şi până la linia 
cervvicală. 
Convexitatea m maximă estee în 1/3 med diană.
 Dattorită înclinăării puternice a coroan
nei acestui mmolar, la ob bservația dinnspre 
vesttibular este posibil să sse vadă o paarte din fațaa distală carre este convvexă în 
senss ocluzo‐cerrvical.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Relieful fețeii VESTIBULA
ARE a primulu
ui molar superrior drept 1.6
 
3. Relieful: 
C
Cei doi cusppizi vestibullari deseneaază relieful feței vestibbulare care eeste convexx în 
a
ambele sen nsuri cu convexitatea m maximă în 1//3 cervicalăă spre meziaal. 
Prezintă unn şanț verticcal care sepaară cei doi lobi vestibulari şi care eeste situat m mai 
s
spre distal ((datorită faptului că lobul mezial e este mai maare decât ceel distal).  
La ½ feței vvestibulare, şanțul vertical (denum mit şi şanț dee descărcarre) se termin nă într‐
o
o fosetă. 
Dacă dintele este exam minat separat în pozițiee verticală, cuspidul MV V este sensibil egal 
c
cu cel DV, ddar cel MV eeste un pic mai mare. P Pe un plan m mai posterio or celor doii cuspizi 
v
vestibulari sse poate ob bserva o parrte din contturul  cuspiddului MP (veezi planșa p primului 
molar superior). 
 
II.FAȚA
A PALATIN
NALĂ: 
Este maai lată la nivvel ocluzal decât fața veestibulară. 
1. Dimeensiuni: 
î
înălțimea e ste mai miccă decât ceaa a feței vesstibulare 
marginea o ocluzală are lățimea de 10,2 mm 
2. Contuur: are tot fforma unui trapez cu b baza mare ocluzal şi bazza mică cervvical. 
a) margginea ocluza ală: are tot forma unui “W” coresspunzător ceelor doi lobi palatinali. ”V”‐ul 
mezial eeste cu mult mai mare decât cel d distal în confformitate şii cu diferența dintre cu
uspizii 
M‐P şi D
D‐P. 
b) margginea cerviccală: are forrma unei lin nii uşor curb
be cu conveexitatea spree apex. 
c) margginile aproxximale: suntt convergen nte spre cervvical. Difereența dimenssională dinttre cele 
două margini aproxximale estee mult mai m mare decât la fața vestibulară. Maarginea M e este 
superpo ozabilă pe mmarginea M a feței vesttibulare. Marginea D se diferențiaază de cea aa FV prin 
unghiul ocluzo‐disttal mult mai rotunjit. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Conturul și dimensiunile
d f
feței PALATIN
NALE Fața
F PALATIN NALĂ a primuului molar
  supperior drept 1 (dinte natuural extras).
1.6
3. Relieful: 
c
convex în d ublu sens ccu convexitaatea maximă în 1/3 mijjlocie 
s
sunt prezen nți doi lobi p
palatinali: M
MP și DP. Ce el MP este m mult mai maare decât ce el DP.
C
Cuspidul M P este relattiv rotunjit şşi înalt. El re
eprezintă 3//5 din diametrul coron nar MD. 
C
Cuspidul DP P este mult mai scurt şi îngust şi are un contu ur mai convex. Este cel mai 
mare dintree cuspizii DP P ai molarilo or superiorii.  

Reliefull feței PALATIINALE Tubeerculul lui Caarabelli

eexistă un şaanț palatinaal cu origineea pe fața occluzală caree se pierde ttreptat spre
e 
j
jumătatea î înălțimii fețței palatinale. Pe fața p
palatinală traiectul acesstui şanț estte situat 
mai spre disstal datorităă dimensiun nii mai mari a lobului M
MP.  
î
în 50‐60% ddin cazuri pee lobul MP apare o formațiune maamelonată denumită 
t
tuberculul llui Carabellii. Acest tubercul are o mare variab bilitate dimensională șși este 
s
separat de  cuspidul MP printr‐un mic șanț. 
                     
III. FAȚȚA MEZIALĂ: 
1. Dime
ensiuni: estee cea mai laată dintre to
oate fețele aaproximale ale dințilorr laterali. 
 diam
m.V-P la nivvel cervical: 10 mm 
diam
m. V-P în 1//3 cervicalăă: 11,7 mm
diam
m V-P la nivvelul marginnii ocluzalee: 7 mm 
înălţţimea feţei meziale:
m 7,55 mm 
 

Conturul și dimensiiunile feței ME

EZIALE a priimului Fațța MEZIALĂ a primului moolar superior drept
molarr superior dreppt 1.6 1.6 (dinte
(d natural extras). Se obbservă existențța unui
procees carios la niivelul zonei dee contact apro
oximal.
 
2. Contu
urul: are forma unui trrapez cu bazza mare sprre ocluzal.
a
a)Marginea a ocluzală: are forma literei ”V” cu deschiderrea spre ocluzal. Formaa este 
d
dată de verrsanții ocluzzali ai cuspizzilor MV și D
DV. Conturu ul marginii o
ocluzale estte 
m
marcat de v versanții ocluzali ai cusspizilor meziali. Cuspidu ul MV este mai înalt de ecât cel 
MP. Creastaa marginalăă mezială em merge din vversanții cusspidieni meziali şi este 
î
înclinată ne
eregulat sprre linia cerviicală.  
b
b)Marginea a vestibularră:  este foaarte convexxă în 1/3 cerrvicală. Ea ddevine apoi pe o 
f
foarte scurttă distanță plană  sau u uneori lejer concavă în 1/3 medie. Pornind de e aici, 
c
conturul deevine  un picc convex pâână la vârfull cuspidian cu o putern nică înclinarre spre 
s
spre palatinnal. 
c
c)Marginea a palatinalăă: este unifo orm convexxă de la liniaa cervicală p
până la vârfful 
c
cuspidian. MMaximum d de convexitaate este în 1 1/3 mediană. Dacă  tub berculul lui 
C
Carabelli esste foarte proeminent  conturul po oate fi nereegulat.  
d
d)Marginea a cervicală:: este deseo ori neregulaată, ea are oo lejeră convvexitate sprre 
marginea o ocluzală. 
 Relief
eful feței MEZI
ZIALE a primuului molar supperior Fațța MEZIALĂ a primului moolar superior drept
d
drept 1.6 1.6 (ddinte natural eextras).
 
 
 
3. Relieful: 
S
Suprafața m mezială estee convexă în n partea ocluzală şi devvine mai muult plană sau
u 
c
concavă spr re cervical.  
Z
Zona aproxi imală de coontact este rrotundă sau
u ovoidă. Eaa se situeazăă la: 
jonccțiunea 1/3 ocluzale cu u 1/3 mediană în sens o ocluzo‐cervical,  
jonccțiunea 1/3 V cu 1/3  m mediană în ssens V‐L  
C
Convexitate ea maximă eeste situatăă în apropierea marginiii ocluzale 
Î
În zona cerv vicală existăă o uşoară d
depresiune
                                   
.                                
IV. FAȚȚA DISTALLĂ: 
Aspectu ul general este acelaşi cca la fața m mezială. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Conturuul și relieful feeței DISTALE a Fața
a DISTALĂ a primului mollar superior
  primullui molar supe erior drept 1.6
6 drept 1.6 (ddinte natural exxtras).
 
1. Contu ur şi dimensiuni: contu urul este asemănător ccu cel al fețeei meziale, dar este mu ult mai 
redus. 
a)marginea ocluza ală: este maarcată de cu uspidul DV, creasta marginală distală şi cuspid dul DP. 
Cuspidu ul  DV este m mult mai proeminent d decât cel DP
P. Cei doi cu uspizi masch hează parțiaal cei doi 
cuspizi mmeziali. Creeasta margin nală D este mult mai sccurtă în sen ns VP, mai p puțin proem
minentă 
şi situattă la un niveel mult mai cervical deccât creasta marginală m mezială. Nu u are tubercculi 
accesorrii dar poatee fi traversată de un şanț distal. 
b,c)marrginile vestiibulară şi palatinală su unt superpoozabile pe m marginile co orespunzăto oare de 
pe FM. Suprafața V V este comp plet vizibilă. 
d)marginea cervica ală: prezinttă o lejeră convexitate îîn direcția m marginii oclluzale. La annumiți 
dinți pooate fi aproaape rectiliniie. 
2. Relieful: este convex în dub blu sens.  
Fața distalăă este mult mai mică deecât fața mezială.  
Este convexxă în ansam mblul ei şi deevine  lejer plană în secctorul rădăccinii DV.  
 ZZona aproximală de co ontact este situată senssibil în 1/3 m
mediană co
oronară atâtt în sens 
V
VP cât şi ce rvico‐ocluzaal.  
C
Convexitate ea maxim are o formă ovoidă cu aaxul mare V‐P. 
 
 
 
V. FAȚȚA OCLUZA
ALĂ: 
La eexaminarea dinspre ocluzal se constată că sun nt vizibile: 1/3
1 din FV şşi 1/2 din FP.  F
1. Contu ur: 
A
Are forma u unui paralellogram cu d diametrul m maxim între cuspidul M‐V şi cel D‐P P. 
Uneori poate avea form ma unui traapez dacă exxistă o convvergență maai mare a 
marginilor aaproximale. 
C
Conturul ar re unghiurilee M‐P şi D‐V V obtuze iarr cele M‐V şşi D‐P sunt aascuțite 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Conturuul feței OCLUUZALE a prim mului Faața OCLUZAL LĂ a primului molar
  m
molar superio
or drept 1.6 supe
erior drept 1.6
6 (dinte naturaal extras).
a) marg ginea vestib bulară: are o formă bilo obată, convvexă, şi coreespunde creestelor sagittale ale 
cuspiziloor vestibulaari. 
ş
şanțul interrlobar o împ parte în dou uă părți ineggale (mezială mai maree decât distală) 
a
are o lungimme de 10mm m 
e
este conver rgentă spre distal față d de margine ea palatinalăă. 
b) marg ginea palatiinală: este tot bilobatăă cu partea mezială dublă față de cea distală..
c
corespunde e crestelor ssagitale ale cuspizilor p palatinali. 
e
este mai ma are decât mmarginea vestibulară 
c) marg ginea mezia ală: este ceaa mai mare margine (11,7 mm) 
c
cu margine a vestibularră formeazăă un unghi aascuțit iar cu cea palatiinală un ungghi 
o
obtuz. 
e
este reprez entată de ccreasta marginală de sm malț. 
d) marg ginea distallă: este mai mică decâtt cea mezială (10,5 mm m) 
este connvexă. Cu m marginea vestibulară fo ormează un unghi obtu uz iar cu ceaa 
palatinaală un unghi ascuțit. 
M
Marginile ap roximale su unt întrerup pte  la 1/2 lo
or de şanțurrile marginaale M şi D. D Dacă 
aceste şşanțuri suntt profunde  contururilee vor prezen nta două co onvexități; d dacă ele sun nt mai 
puțin m
marcate contturul nu va avea decât o singură cconvexitate.. 
2. Relieful: este format din urrmătoarele elemente: 4 4 cuspizi, 3 fose, 3 şanțțuri, mai mu ulte 
creste dde smalț.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Cuspizii de pe
p fața OCLU UZALĂ a prim
mului Fațaa OCLUZALĂ Ă a primului mmolar superiorr
  molar superior drept
d 1.6 drept 1.6 (dinte
(d natural extras).
 
a) Cuspizii: 
2 vestibularri şi 2 palatinali. În ordiinea mărimii: MP, MV, DV, DP. 
î
între cuspiz zii MP şi DV există o creeastă de sm
malț care îi u uneşte şi carre se numeşşte 
c
creasta obli ică de smalțț 
Are o formă an ngulată cu deschiderea unghiului sspre mezial.. Separă între ei 
cusppizii MV şi DDP. Formeazză un unghii de 145‐160 0grd. cu vârrful spre sprre DP. 
 crestele esențiiale de smalț ale cuspizzilor sunt uşşor convexee şi mai apro opiate 
de mmarginea m mezială. Acesst fapt duce e la existențța unor pante meziale mai 
scurrte şi mai abbrupte decâât cele distaale.  
b) Şanțu
urile intercu uspidiene: ssunt în nummăr de 3: MC C, CV şi DP

Șanțurile dee pe fața OCL

LUZALĂ a prim
mului Fața
F OCLUZA ALĂ a primullui molar
moolar superior drept 1.6 sup
perior drept 1..6 (dinte naturral extras).
1. Şanțțul intercusp pidian meziio–central: ‐ separă cusspizii MV şi MP. Extrem mitățile şanțțului 
suntt plasate în câte o foseetă (fosetă m mezială şi ce
entrală). Aree traiect recctiliniu cu d
direcție 
mezzio‐distală. 
2. Şanțțul intercusp pidian vestiibulo‐centraal: ‐ separă cuspizii MV V şi DV. O exxtremitate sse 
găseeşte în fosetta centrală,, iar traiectu
ul său părăsseşte fața occluzală şi see termină înn foseta 
de laa ½ feței veestibulare. ŞŞanțul mezioo‐ central şii cel vestibu
ulo‐central fformează îm mpreună 
un u
unghi aproaape drept. 
3. Şanțțul intercusp pidian disto o‐palatinal: ‐ separă cu uspidul MP d de creasta o oblică de sm malț şi 
se teermină pe ffața palatinaală. 
a) foseetele: 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Foseteele de pe fața OCLUZALĂ a Fața
F OCLUZAL LĂ a primuluui molar
  primu
ului molar supperior drept 1.6 supe
erior drept 1.6
6 (dinte naturral extras).
2 fosete princip pale (una m mezială şi una distală). SSunt delimittate de cresstele margin nale de 
smaalț.  
foseta ddistală are u un contur m mai mult sau u mai puțin liniar. Este situată distal în 
raport ccu creasta o oblică de sm malț şi este oorientată seensibil parallel cu aceassta. Este 
mărginită de: 
v
versantul d istal al crestei oblice de smalț;  
panta mezială a versan ntului ocluzal al cuspidului DP; 
Foseta m mezială este situată în vecinătatea crestei maarginale meeziale. Este 
delimitaată de: 
 versantul o ocluzal al accestei creste e; 
panta mezială a versan ntului ocluzal a cuspidu ului MV; 
 panta mezială a versantului ocluzzal a cuspidului MP. 
1 fosetă secund dară – se găăseşte la inttersecția şan nțurilor vesstibulo‐central şi mezio o‐
centtral. Este deelimitată dee:
planul mmezial al versantului ceentral  al cuspidului DV V; 
planul ddistal al verssantului cen ntral al cusp
pidului MV;
planul mmezial al versantului ceentral distal al cuspidullui MP; 
b) cresstele de sma alț: crestelee marginale mezială şi distală se unesc cu crestele sagitaale şi 
esennțiale ale cuuspizilor. Crreasta margginală meziaală este mai lungă şi maai proemine entă 
decâât cea distală. 

C. CAR
RACTERISTICI MO
ORFOLOG
GICE RAD
DICULAR
RE: 
 
Are  3 răădăcini: 1 p
palatinală, 2 vestibularee (mezio‐vestibulară şi disto‐vestib
bulară) 
R
Rădăcina pa alatinală: 
Este ceaa mai mare 
Este apllatizată vesttibulo‐palattinal 
Pe fața palatinală p prezintă un şanț longitu
udinal 
R
Rădăcinile v vestibulare e: 
Cea  M‐‐V este mai aplatizată în sens M‐D D decât rădăăcina D‐V. 
 Rădăcin na M‐V prezzintă câte unn şanț longiitudinal pe aambele fețee 
Rădăcin na D‐V prezintă şanț lonngitudinal nnumai pe fața mezială 
Vârfurile celor două rădăcini vvestibulare sunt recurb bate unul sp
pre altul cu ttoate 
că, în geeneral, cele două rădăccini au o dirrecție diverggentă. 
    

Aspectul rădăcinilor d
din  Aspecctul rădăcinilor  Aspecttul rădăcinilor din  Asp
pectul rădăcin
nilor din 
normă vestibulară  din normă palatinallă  no
ormă mezială normă distaală 

       
RĂDĂCIINILE MOLARULUI 1.6

       
RĂDĂCIINILE MOLARULUI 2.6
 se observă
ă gradul mare de divergență
ă dintre rădăccina palatinală
ă și rădăcinilee vestibulare 
Dinspre
e vestibularr: 
Toatte cele trei rădăcini sunt vizibile.
Celee 2 rădăcini V au un tru
unchi comun n  pe 1/3 din înălțime p
pornind de la linia cervvicală. 
 Pe mijlocul feței vestibulare a trunchiului există un şanț puțin profund.   
Rădăcinile vestibulare sunt, în general, relativ înguste în sens MD.  
Rădăcina MV este la început verticală apoi se înclină spre distal în 1/3 apicală. În general, 
apexul este pe aceeaşi verticală cu vârful cuspidului MV.  
Rădăcina DV are o înclinare distală în 1/3 cervicală şi mediană iar apoi o înclinare spre 
mezial în 1/3 apicală.  
Rădăcina P este vizibilă printre cele două rădăcini V pe un  plan mai posterior, este cea 
mai lungă şi mai voluminoasă dintre cele 3. 
Dinspre palatinal: 
în planul depărtat, conturul mezial al  rădăcinii MV este vizibil în întregime. La fel, o parte 
din conturul distal al rădăcinii DV este de asemenea vizibil.  
În prim plan, o singură rădăcină P care porneşte dreaptă de la baza cervicală. Este largă în 
sens MD, cu un apex mai mult sau mai puțin rotunjit. Este cea mai lungă dintre cele 3 ale 
acestui dinte. Este marcată de o depresiune puțin adâncă care merge de linia cervicală 
până în 1/ 3 mediană radiculară. Apexul este sensibil aliniat cu mijlocul coroanei. 
Dinspre mezial: 
Rădăcina MV este largă şi plată în sens V‐P.  
Rădăcina  P apare îngustă în formă de banană. Ea se recurbează spre palatinal 
pornind de la baza rădăcinii iar apoi merge spre marginea V în 1/3 apicală. Această 
rădăcină se proiectează în afara conturului coronar palatinal. 
Dinspre distal: 
Cele trei rădăcini sunt vizibile la observarea dinspre fața distală.  
Marginea V şi apexul rădăcinii MV constituie planul îndepărtat al rădăcinii DV. 
Rădăcina DV este scurtă și îngustă. Ea se ridică vertical pe proiecția conturului 
vestibular coronar.  
Rădăcina P se orientează spre o direcție palatinală pe 273 din înălțimea sa  apoi se 
înclină puternic spre FV la nivelul 1/3 sale apicale.