Facultatea de Medicină Dentară

Etiopatogenia parodontopatiilor
marginale cronice
Rolul factorilor locali - Placa bacteriană

Disciplina Parodontologie, anul de studiu V

Titular curs conf. Dr. Luminița Lazăr

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Boala parodontală are o evoluţie cronică, de cele mai
multe ori fără o simptomatologie manifestă ceea ce explică
morbiditatea crescută şi adresabilitatea tardivă la medic,
uneori în stadii terminale, nerecuperabile.
Etiologia parodontitelor marginale cronice a fost multă
vreme neprecizată şi din această cauză a constituit terenul
unor numeroase prezumţii şi dispute asupra factorilor
determinanţi.
Astfel au fost incriminaţi tartrul, modificările morfologice
ale dinţilor, arcadelor dentare şi maxilarelor, tulburările
funcţionale musculare, articulare, ocluzale şi de asemenea
factorii generali, sistemici.
În prezent este precizat rolul principal, determinant, al
factorului microbian în producerea bolii parodontale în forma
sa distructivă, ceielalţi factori fiind favorizanţi sau
predispozanţi. Un număr elocvent de dovezi, rezultatele unor
studii clinice şi experimentale confirmă acest fapt.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Circumstanţele etiologice ale parodontopatiilor marginale
cronice sunt locale şi generale:
- factori locali:
- cauzali: placa bacteriană;
- favorizanţi:
- tartrul dentar,
- trauma ocluzală,
- cariile dentare,
- edentaţia,
- anomaliile dento-maxilare,
- parafuncţiile,
- obiceiurile vicioase,
- factorii iatrogeni,
- alţi factori locali;
- factori generali, sistemici.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Placa bacteriană gingivo-dentară

Placa bacteriană gingivo-dentară îndeplineşte toate condiţiile

unui biofilm adevărat atât prin constituire, cât şi prin funcţionalitate.
Constituirea se realizează prin mecanisme complexe de aderenţă
bacteriană la substrat prin intermediul peliculei.
Bacteriile ataşate şi aderente realizează agregate bacteriene
înglobate într-o matrice polizaharidică provenind din metabolismul
propriu, dar şi din mediul salivar.
Biofilmul realizat de placa bacteriană va evolua prin înglobarea
în agregate a bacteriilor cu mecanisme de agresivitate complexă, care
vor elabora factori cu acţiune directă asupra ţesutului parodontal sau
vor acţiona prin mecanisme indirecte cu penetrarea şi progresia în
ţesut şi apariţia leziunilor caracteristice bolii parodontale.
Compoziţia plăcii cuprinde 70-80% bacterii, de la 200 la 500 de
specii diferite.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Clasificarea plăcii bacteriene
După criteriul constituirii în timp, placa bacteriană este
considerată ʺplacă tânărăʺ a cărei formare începe la o oră după
periajul dentar şi placă matură, care se realizează după o acumulare
maximă de circa 30 de zile în funcţie de influenţa unor factori ca:
alimentaţia, igiena bucală, incongruenţa dento-alveolară cu
înghesuire, ocluzia deschisă, malpoziţii dentare.
După localizare, în raport cu marginea gingivală liberă, placa
bacteriană este supra- şi subgingivală.
Placa bacteriană supragingivală este localizată pe suprafeţele
dentare vestibulo-orale, aproximale şi în fosetele suprafeţelor
ocluzale. Flora microbiană dominantă este aerobă şi gram-pozitivă.
Placa supragingivală este scăldată de salivă şi expusă unor
mecanisme de dezagregare prin masticaţie, deglutiţie, fiind accesibilă
în mod direct procedurilor de igienă bucală.
Placa supragingivală este implicată în patogenia proceselor
carioase.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Secţiuni în placa supragingivală
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Placa supragingivală acumulată în 10 zile
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Placa supragingivală

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Placa supragingivală

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Placa supragingivală cu vechime de 100 de ore.
A. Înainte de mâncare B. După mâncare
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Placa bacteriană subgingivală este localizată sub marginea
gingivală liberă. Flora microbiană dominantă este anaerobă,
alcătuită din specii gram-negative. Placa subgingivală este în
contact cu lichidul şanţului gingival şi nu este supusă, în mod
obişnuit, forţelor mecanice de dezagregare, fiind greu accesibilă
măsurilor de igienă obişnuite.
Placa subgingivală tânără conţine floră gram-pozitivă, coci
şi bacili. După câteva zile, încep să apară în placă bacteriile gram-
negative, coci, bacili, filamente, fusobacterii. Către ziua a noua,
flora gram-negativă creşte, apar şi spirochetele.
După un interval mai mare, circa 21 de zile, flora este
polimorfă: coci gram-pozitivi, bacili gram-negativi, Actinomyces,
Veillonelle şi treponeme. Această floră poate determina
gingivite, fapt demonstrat şi experimental la animale.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Secţiune în placa subgingivală dintr-o pungă parodontală adâncă – predomină spirochetele

Prezenţa unor specii ca Eikenella, Fusobacterium,

Capnocytophaga sugerează evoluţia ulterioară a gingivitelor către
parodontite marginale.
Hipertrofia gingivală protejează bacteriile colonizate faţă de
mecanismele de autocurăţire şi curăţire artificială.
Placa supragingivală protejează zona subgingivală, creează
condiţii de anaerobioză, se grefează specii noi, creşte numărul
celulelor descuamate, de celule fagocitare, sporesc produsele de
metabolism

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Placa bacteriană

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Bacterii patogene parodontale
După Socransky, pentru a fi considerată patogen
parodontal, o bacterie trebuie să îndeplinească anumite
condiţii formulate de autor într-o serie de postulate, adaptate
după Robert Koch:
- microorganismul trebuie să fie prezent, în număr mare,
în parodonţiul lezat şi în număr redus sau absent, în
parodonţiul normal;
- îndepărtarea microorganismului trebuie să ducă la
oprirea progresiei bolii;
- microorganismul trebuie să posede factori de
patogenitate relevanţi pentru iniţierea şi progresia leziunilor
parodontale;
- în experimentele pe animale, trebuie să se reproducă
leziunile de la om;
- răspunsul imun umoral şi celular trebuie să sugereze
rolul unic al microorganismului în producerea bolii.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Bacteriile prezente în zonele parodontale se organizează în
ʺcomplexe bacterieneʺ, care acţionează prin asocieri succesive până la
apariţia leziunilor specifice bolii parodontale.

Complexele bacteriene

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Aggregatibacter actinomycetemcomitans
Este un patogen major în parodontite agresive, parodontita
juvenilă localizată şi parodontita rapid progresivă. Aggregatibacter
actinomycetemcomitans satisface postulatele lui Koch pentru a fi
considerat agentul patogen în parodontita juvenilă localizată.
Se prezintă sub forma de cocobacili gram-negativi, având
structural toate caracteristicile bacteriilor gram-negative, creşte pe
medii de cultură, nu este strict anaerob(facultativ anaerob), fiind
favorizat de atmosfera îmbogăţită de CO2 5- 10%.
Coloniile pe mediu gelozat prezintă un aspect caracteristic: sunt
circulare, translucide, convexe, având deasupra o structură neregulată,
cu aspect stelat.
Prezintă o variaţie în structura antigenică, rezultând cinci
serotipuri distincte notate a, b, c, d, e. Serotipul b este considerat cel
mai virulent, fiind prezent în cantităţi mari la pacienţii cu parodontită
juvenilă localizată.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Mediu de geloză sânge însămânţat cu produs patologic recoltat de la pacient cu
parodontită juvenilă localizată, incubat în condiţii de aerobioză.
Acţiunea patogenă a Aggregatibacter actino-mycetemcomitans
se manifestă astfel complex prin efect antifagocitar şi prin efecte
citotoxice celulare şi de stimulare a resorbţiei osoase şi distrucţii
tisulare însemnate.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Porphyromonas gingivalis
Este specia dominantă cea mai numeroasă în parodontitele
agresive rapid progresive, parodontita juvenilă generalizată,
majoritatea parodontitelor cronice şi în gingivostomatita ulcero-
necrotică.
Specia este cultivabilă, mediile de cultură necesitând adaos de
hemină şi vitamina K, în condiţii de strictă anaerobioză. Coloniile pot fi
negru pigmentate.

Mediu însămânţat cu produs patologic recoltat de la pacient cu parodontita adultului

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Sunt bacterii imobile, prezintă o microcapsulă şi factori de
aderenţă- fimbrii. Pe frotiu se prezintă sub formă de cocobacili gram-
negativi.
Potenţialul patogen al speciei, accentuat de sinergismul cu alte
specii parodontopatogene, este determinat de factorii săi de structură
şi de elaborarea de enzime cu rol de agresiune în ţesutul parodontal.
Efectul patogen apare astfel ca urmare a unor acţiuni multiple
antifagocitare, leucopenice, toxicolitice asupra celulelor epiteliale,
fibroblastelor, macrofagelor.
Tannerella forsithensia(Bacteroides forsytus)
Specia este considerată alături de Porphyromonas gingivalis un
parodontopatogen major.
Aspectul pe frotiu este de bacili gram-negativi, ca nişte fusuri, cu
capetele filate sau prezintă aspecte filamentoase. Bacteriile sunt
imobile, nesporulate. Cultivarea lor este dificilă, necesitând medii
suplimentate cu acid muramic sau sunt favorizate de cultivarea
concomitentă cu bacterii din specia Fusobacterium nucleatum, în
condiţii de strictă anaerobioză. Coloniile sunt mici şi apar după 7-14
zile de incubare.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Frotiuri din placa bacteriană subgingivală a unor pacienţi cu parodontită marginală
cronică superficială - se observă predominanţa formelor bacilare Gram-negative şi
prezenţa rară a cocilor Gram-pozitivi.

Patogenitatea este asigurată de factori de structură şi enzimatici.

Bacteria a fost izolată chiar din peretele pungilor parodontale în
gingivite şi parodontite mai ales în formele agresive.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Treponema denticola
Genul Treponema cuprinde bacterii spiralate prezente în
cavitatea bucală, având localizare preferenţială în şanţul gingival.
Treponemele sunt bacterii gram-negative, cu o sarcolemă
aranjată în spire cu smocuri de flageli la capete şi acoperită de o teacă.
S-au descris numeroase treponeme necultivabile în prezent şi
identificate prin tehnici moleculare. S-a reuşit cultivarea a patru specii:
Treponema denticola, Treponema vincenti, Treponema pectinovorum,
Treponema socransky, cea mai studiată fiind Treponema denticola. Se
cultivă dificil, în condiţii de strictă anaerobioză, fiind dependentă de
fier ca factor de creştere.
Patogenitatea se datorează elaborării de factori enzimatici:
proteaze, hemolizina, hemaglutinina. Un factor deosebit de invazie în
ţesuturi îl constituie mobilitatea treponemei chiar şi în condiţiile unui
mediu vâscos.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Treponemele sunt prezente în cantitate mare în formele severe de
parodontopatii. Variaţia numărului de treponeme poate constitui un
criteriu important în evoluţia bolii, precum şi în aprecierea eficienţei
tratamentelor.

Frotiuri din placa bacteriană subgingivală a unor pacienţi cu parodontită marginală

cronică superficială: a. predominanţa bacililor şi a formelor filamentoase; b. prezenţa
unei forme spiralate (Treponema spp)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Fusobacterium nucleatum
Bacteriile speciei sunt prezente constant în flora subgingivală, se
izolează frecvent din formele progresive de boală parodontală, precum
şi din gingivitele ulcero-necrotice.
Aspectul bacteriei este de bacil gram-negativ, în formă de fus cu
extremităţile ascuţite şi centru balonizat, dispus izolat, în perechi sau
snopi. Prezintă incluzii granulare.
Creşte pe medii anaerobe sub forma unor colonii comparate ca
aspect cu faţa ocluzală a unui molar.
Patogenitatea sa se datorează lipopolizaharidului din structura
peretelui celular, excretării însemnate de acid butiric, ca metabolit
toxic, dar şi sinergismului pronunţat cu Porphyromonas gingivalis,
determinând distrucţii tisulare însemnate.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Bacteriile din specia Fusobacterium nucleatum pot prezenta
adezine care recunosc receptorii a mai mult de 10 specii bacteriene
bucale. Datorită proprietăţilor de a realiza aderenţe interbacteriene
multiple, este considerată bacteria ʺde legăturăʺ, bacteria ʺpunteʺ
între bacteriile compatibile cu starea de sănătate bucală şi cele
parodontopatogene, dar şi între parodontopatogeni, având un rol
important în formarea complexului intens patogen roşu format din
Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsithensia, Treponema
denticola.

Prevotella intermedia(Bacteroides intermedius)

Taxonul Prevotella prezintă subspeciile Prevotella intermedia,
izolată din parodontopatii şi Prevotella nigrescens asociată cu starea
de sănătate parodontală. Prevotelele au fost izolate din parodontopatii
cronice cu leziuni avansate dar şi din gingivostomatita ulcero-
necrotică.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Sunt cocobacili gram negativi, cresc pe medii anaerobe şi
formează colonii mici, rotunde, umede, pigmentate în negru.
Fermentează cu formare de acid acetic şi succinic.

Mediu însămânţat cu produs patologic recoltat de la pacient cu parodontita adultului

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Patogenitatea speciei este datorată lipopolizaharidului din
structura peretelui care activează macrofagele. Prezintă efecte toxice
pe celule epiteliale, microcapsula polizaharidică are rol antifagocitar,
secretă enzime litice.
Speciile de Prevotella s-au dovedit a avea capacitatea de
dobândire a rezistenţei la antibiotice ß lactamice prin mecanism
biochimic adaptativ cu producerea de ß lactamaze(mai frecvent specia
nigrescens).
Micromonas micros(Peptostreptococcus micros)
Speciile din grupul peptostreptococilor izolate din
parodontopatii marginale sunt Micromonas micros şi
Peptostreptococcus anaerobius.
Specia Micromonas micros prezintă bacterii sub formă de coci
gram pozitivi, aşezaţi izolaţi sau în lanţuri. Cultivarea se realizează pe
medii anaerobe.
În leziunile parodontale se asociază cu alţi patogeni parodontali,
numărul acestor bacterii fiind foarte crescut în leziunile severe,
avansate de boală.
Specia Peptostreptococcus anaerobius este corelată cu
parodontopatiile agresive cu debut precoce

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Campilobacter rectus(Wolinella recta)
Sunt bacterii gram-negative cu aspect helicoid, foarte mobile
datorită unui cil polar. Cresc în condiţii de anaerobioză şi formează
colonii cu aspect diferit după compoziţia mediului de cultură.
Specia poate fi izolată frecvent din placa subgingivală la
pacienţii cu parodontopatii însoţite de distrucţii avansate. La
bolnavii cu SIDA, cu parodontită marginală ulcero-necrotică este
bacteria dominantă.

Eubacterium nodatum
Genul Eubacterium cuprinde numeroase specii anaerobe,
dificil de cultivat. Bacteriile sunt gram-pozitive cu aspect coco-
bacilar.
Specia Eubacterium nodatum este asociată după unii autori
cu formele severe ale parodontopatiilor marginale.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.