Endo

UMF EXAMENE
examen.umfiasi.ro/questionPreview
Anul 4
Anul 5
Semestrul I
Semestrul II
Total
Disciplina întrebări
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE TOTALE

AMOVIBILE 152
CHIRURGIE ORALA 335
RADIOLOGIE IN MEDICINA DENTARA 150
PEDODONȚIE 268
PROTETICA - PROTEZA FIXA 246
PRACTICA DE VARA ANUALA 0
PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA.

PROTEZA ACRILICA 150
PROTETICA - PROTEZA TOTALA 299
ENDODONȚIE 257
1/157
1. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase la nivelul parodontiului
apical este:
1. Determinat de particularitatile anatomice ale zonei, dar nu si de starea

generala a organismului
2. Nedeterminat de starea generala a organismului
3. Determinat doar de particularitatile anatomice ale zonei
4. Determinat de calea prin care patrunde agentul agresor, dar nu si de starea
generala a organismului
5. Determinat de particularitatile anatomice ale zonei
6. Similar oricarei inflamatii ale tesutului conjunctiv
7. Determinat de starea generala a organismului
8. Determinat de intensitatea agresiunii, dar nu si de starea generala a
organismului
9. Determinat de intensitatea agresiunii
10. Determinat de calea prin care patrunde agentul agresor
2. Osteita apicala are particularitati imprimate de structurile anatomice specifice

acestei zone:
1. Bont pulpar apical, sarac in tesut conjunctiv: bariera in calea difuziunii spre
parodontiu apical a substantelor nocive din tesutul pulpar adiacent
2. Vecinatatea sinusului frontal
3. Osul alveolar, cu corticala interna groasa si cu spatiile periodontale
4. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri, usor de strabatut de
procesul inflamator
5. Vecinatatea cavitatii sinusale
6. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt groase, greu de strabatut de
procesul inflamator
7. Vecinatatea cavitatii septice reprezinta un rezervor permanent de infectie
8. Osul alveolar, cu corticala interna subtire si cu spatiile periodontale
9. Prezenta sistemului limfatic sarac al zonei cervico-faciale
10. Prezenta sistemului limfatic bogat al zonei cervico-faciale
2/157
3. Osteita apicala are particularitati imprimate de structurile anatomice specifice
acestei zone:
1. Bontul pulpar apical: bariera in calea difuziunii spre parodontiul apical a

substantelor nocive si a exotoxinelor microbiene din tesutul pulpar adiacent
2. Vecinatatea cavitatii septice reprezinta un rezervor permanent de infectie
3. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri, usor de strabatut de
procesul inflamator
4. Prezenta sistemului limfatic sarac al zonei cervico-faciale
5. Osul alveolar, cu corticala interna groasa si fara spatiile periodontale
6. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt groase, greu de strabatut de
procesul inflamator
7. Coalescenta de la nivel apical intre tesutul pulpar si tesutul conjunctiv lax al
spatiului periodontal, care se continua cu tesutul conjunctiv intratrabecular al
osului alveolar
8. Bont pulpar apical, sarac in tesut conjunctiv: bariera in calea difuziunii spre
parodontiu apical a substantelor nocive din tesutul pulpar adiacent
9. Osul alveolar, cu predomineneta osului spongios, cu spatii intertrabeculare
10. Coalescenta de la nivel apical intre tesutul pulpar si tesutul conjunctiv lax al
spatiului periodontal, dar care nu se continua cu tesutul conjunctiv
intratrabecular al osului alveolar
4. Difuziunea inflamatiei pulpare in spatiul periodontal:
1. Este posibila datorita inextensibilitatii spatiului endodontic

2. Se extinde la corticala interna alveolara, prin demineralizare, urmare a ph-ului
scazut
3. Este strabatuta bariera bontului pulpar apical
4. Este posibila datorita extensibilitatii spatiului endodontic
5. Se extinde la corticala interna alveolara, prin stimularea osteoclastilor
6. Se extinde la corticala interna alveolara, prin stimularea cementoblastilor
7. Este interesat tesutul conjunctiv din spatiul periodontal (in ultima faza)
8. Este interesat tesutul conjunctiv din spatiul periodontal (in prima faza)
9. Se extinde la corticala interna alveolara, prin stimularea osteoblastilor
10. Se extinde la corticala interna alveolara, prin demineralizare, urmare a ph-ului
alcalin
3/157
5. Succesul unui tratament endodontic:
1. Confirmat doar clinic

2. Confirmat clinic
3. Confirmat clinic si radiologic, dar nu si histologic
4. Se evalueaza atat in cazul tratamentului afectiunilor pulpare, cat si al
parodontitelor apicale
5. Este echivalent cu absenta parodontitei apicale
6. Se evalueaza doar in cazul tratamentului afectiunilor pulpare
7. Confirmat radiologic
8. Confirmat histologic
9. Confirmat doar radiologic
10. Se evalueaza doar in cazul tratamentului parodontitelor apicale
6. Parodontitele apicale declansate de procese inflamatorii pulpare:
1. Se caracterizeaza prin semne de suferinta parodontala reduse (in cazuri

foarte rare)
2. Se caracterizeaza prin semne de suferinta parodontala crescute (in
majoritatea cazurilor)
3. Se caracterizeaza printr-o simptomatologia pulpara predominanta
4. Se intalnesc in formele de pulpite totale
5. Au caracteristici ce se explica prin faptul ca asupra osului actioneaza numai
toxinele bacteriene, dar nu sunt deloc neutralizate de factori antitoxici tisulari
pulpari
6. Au caracteristici ce se explica prin faptul ca asupra osului actioneaza numai
toxinele bacteriene, in parte neutralizate de factori antitoxici tisulari pulpari
7. Au caracteristici ce se explica prin distanta dintre focarul microbian (undeva in
pulpa radiculara) si parodontiul apical
8. Au caracteristici ce se explica prin distanta dintre focarul microbian (undeva in
pulpa coronara) si parodontiul apical
9. Se intalnesc in formele de pulpite partiale
10. Se caracterizeaza prin semne de suferinta parodontala reduse (in majoritatea
cazurilor)
4/157
7. Parodontite apicale simptomatice (SAP) declansate de gangrena pulpara se
caraterizeaza prin:
1. Bacteriile se instaleaza doar la nivelul canalului radicular

2. Evolutie ce conduce la formarea unui abces
3. Bacteriile actioneaza direct asupra osului
4. Mijloacele de aparare locala sunt solicitate de insamantarile repetate cu
germeni microbieni plecati din canalul radicular
5. Caracter intensiv
6. Evolutia nu conduce la formarea unui abces
7. Bacteriile nu strabat delta apicala
8. Caracterul nu este intensiv
9. Bacteriile actioneaza indirect asupra osului
10. Bacteriile strabat delta apicala si se instaleaza in parodontiu
8. Caracterul parodontitei:
1. Cronic este intalnit la pacienti cu reactivitate de buna calitate (la tineri, adulti)
2. Cronic este reprezentat de reactii tisulare si semne clinice accentuate
3. Nu depinde de reactivitatea individuala, generala si locala
4. Cronic este reprezentat de o evolutie cu semne clinice evidente
5. Exsudativ sau supurativ este reprezentat de reactii tisulare si semne clinice
accentuate
6. Exsudativ sau supurativ este intalnit la pacienti cu reactivitate de buna calitate
(la tineri, adulti)
7. Cronic este intalnit la pacienti cu reactivitate viciata (varsta sau cauze ce tin
de sanatatea intregului organism)
8. Cronic este reprezentat de o evolutie fara semne clinice evidente..
9. Exsudativ sau supurativ este intalnit la pacienti cu reactivitate viciata (varsta
sau cauze ce tin de sanatatea intregului organism)
10. Depinde de reactivitatea individuala, generala si locala
9. Parodontita apicala acute (PAA) poate fi:
1. Hiperemica (difuza)
2. Abces acut apical (AAA, Phoenix abces)
3. Simptomatica (hieperemica)
4. Simptomatica (SAP)
5. Abces acut apical (condensanta)
6. Purulenta (circumscrisa)
7. Seroasa (abortiva)
8. Hiperemica (abortiva)
9. Seroasa (difuza)
10. Purulenta (simptomatica)
5/157
10. Cauzele parodontitei apicale simptomatice pot fi multiple:
1. Agenti chimici
2. Agenti microbieni: afectare pulpara reversibila
3. Traumatice: supra incarcare ocluzala, bruxism,aparate ortodontice(forte ine
controlate si dirijate)
4. Agenti microbieni: afectare pulpara severa
5. Agenti chimici: care patrund doar pe cale endodontica
6. Agenti microbieni: necroza aseptica pulpara
7. Agenti microbieni: afectare pulpara ireversibila
8. Agenti microbieni: necroza septica pulpara
9. Traumatice
10. Agenti microbieni: afectare pulpara moderata
11. Debutul dureros din parodontita apicala simptomatica :
1. Este asociat cu sensibilitate in ocluzie sau percutie in ax

2. Rar este asociat cu sensibilitate in ocluzie sau percutie in ax
3. Este posibil sa se asocieze cu radiotransparenta periapicala
4. Frecvent este fara asociere cu modificari radiografice la nivel apical sau cu
modificari minime
5. nu este asociat cu sensibilitate la palpare
6. Este ca prima reactie a parodontiului apical la factorii etiologici
7. Rar este fara asociere cu modificari radiografice la nivel apical sau cu
modificari minime
8. Este posibil sa se asocieze cu radioopacitate periapicala
9. Este asociat sau nu cu sensibilitate la palpare
10. Este asociat in mod cert cu sensibilitate la palpare
12. Cauzele traumatice ale parodontitei apicale simptomatice pot fi:
1. Supraincarcare ocluzala
2. Subinstrumentare in timpul manoperelor endodontice
3. Suprainstrumentare in timpul manoperelor endodontice
4. Aparate ortodontice (forte care sunt bine controlate si dirijate)
5. Aparate ortodontice (forte care nu sunt bine controlate si dirijate)
6. Substante folosite in tratarea pungilor parodontale
7. Solutii de irigare endodontica
8. Substante necrozante
9. Traumatism dentar
10. Bruxism
6/157
13. Cauzele chimice ale parodontitei apicale simptomatice pot fi:
1. Bruxism
2. Substante folosite in tratarea pungilor parodontale
3. Agenti demineralizanti sau chelatorii de calciu
4. Substante pulpare necrozante
5. Supraincarcare ocluzala
6. Solutii de irigare endodontica
7. Pansamente endodontice
8. Luxatia
9. Aparate ortodontice (forte care nu sunt bine controlate si dirijate)
10. Suprainstrumentare in timpul manoperelor endodontice
14. In cazul parodontitei apicale simptomatice de cauza microbiana accesul

microorganismelor se poate produce:
1. Prin diferite cai, actiunea lor exercitandu-se prin intermediul exotoxinelor

(contact direct)
2. Doar prin canalul radicular consecutiv unei necroze septice pulpare
3. Prin canalul radicular consecutiv unei necroze septice pulpare
4. Prin diferite cai, actiunea lor exercitandu-se prin intermediul endotoxinelor
(contact direct)
5. Prin pungi parodontale
6. Prin diferite cai, actiunea lor exercitandu-se prin intermediul exotoxinelor (de
la distanta)
7. Prin canalul radicular in cazul afectarii pulpare severe sau a unei pulpite
ireversibile
8. Prin canalul radicular in cazul afectarii pulpare severe (pulpita reversibila)
9. Prin canalul radicular in cazul necrozei pulpare aseptice
10. Prin diferite cai, actiunea lor exercitandu-se prin intermediul endotoxinelor (de
la distanta)
7/157
15. In cazul parodontitelor apicale, agentii microbieni:
1. Pot conduce la o parodontita apicala simptomatica

2. Pot conduce la o parodontita apicala acuta asimptomatica
3. Daca actiunea agentilor microbieni se exercita prin intermediul endotoxinelor,
ei actioneaza la distanta fata de parodontiul apical
4. Daca actiunea agentilor microbieni se exercita prin intermediul exotoxinelor, ei
actioneaza la distanta fata de parodontiul apical
5. Daca actiunea agentilor microbieni se exercita prin intermediul exotoxinelor,
indepartarea microorganismelor din spatiul endodontic nu poate conduce la
retrocedarea inflamatiei, chiar daca se intervine terapeutic rapid
ei sunt in contact direct cu parodontiul apical
se formeaza un exsudat seros cu colectarea unui abces
8. Daca actiunea agentilor microbieni se exercita prin intermediul exotoxinelor, ei
sunt in contact direct cu parodontiul apical
se formeaza un exsudat purulent cu colectarea unui abces
indepartarea microorganismelor din spatiul endodontic duce la retrocedarea
inflamatiei, cu restitutio ad integrum, daca se intervine terapeutic rapid
16. In parodontitele apicale simptomatice:
1. Durerea variaza in functie de factorul etiologic

2. Daca etiologia este iritativ mecanica, durerile cedeaza usor dupa instituirea
unui tratament antiinflamator intens
3. Daca etiologia este o necroza pulpara, apare sensibilitate redusa la atingerea
dintelui
4. Daca etiologia este o necroza pulpara, apare sensibilitate intensa la atingerea
dintelui, amendata partial in ocluzie, pentru scurt timp
5. Daca etiologia este iritativ mecanica, apare sensibilitate la percutie in ax si
simptomatologie de tip pulpar
6. Daca etiologia este pulpita totala, nu apare sensibilitate la percutie in ax si
7. Daca etiologia este iritativ mecanica, durerile sunt cele mai intense, caracter
acut, intensiv si permanent, localizata sau cu iradieri
8. Daca etiologia este iritativ mecanica, durerile cedeaza foarte greu, chiar dupa
instituirea unui tratament antiinflamator intens, ori cu agenti fizici
9. Daca etiologia este pulpita totala, apare sensibilitate la percutie in ax si
10. Daca etiologia este o necroza pulpara, apare sensibilitate intensa la atingerea
dintelui, amendata partial in ocluzie, pentru lung timp
8/157
17. Diagnostic pozitiv SAP (hiperemica):
1. Simptomatologie de pulpita acuta (daca aceasta este cauza)

2. In dreptul apexului usoara congestie a mucoasei (frecvent)
3. Durere la percutie transversala
4. In dreptul apexului usoara congestie a mucoasei (posibil)
5. Radiografia: discreta largire a spatiului periodontal
6. Durere la percutie in ax
7. Radiografia nu evidentiaza modificari ale spatiului periodontal
8. Test de vitalitate pozitiv
9. Senzatie de egresiune a dintelui
10. Senzatie de egresiune a dintelui este absenta
18. Diagnostic pozitiv SAP (hiperemica):
2. Radiotransparenta periapicala ce tradeaza o parodontita apicala cronica,
punct de plecare pentru o acutizare
3. Depresibilitate la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
4. Absenta senzatiei de egresiune
5. Mobilitate de gradul 2 a dintelui
6. Edem alb prezent
7. Poate furniza unele indicatii legate de etiologie: ace rupte, supraobturare, s.a.
8. Senzatie de egresiune a dintelui
9. Tumefactie a mucoasei in dreptul apexului
10. Teste de vitalitate: negativ
19. Diagnostic diferential SAP (hiperemica):
1. Pulpita totala purulenta

2. Parodontita apicala acuta purulenta ( abces acut apical, AAA)
3. Nevralgia de trigemen
4. Parodontita apicala acuta seroasa ( abces acut apical, AAA)
5. Hiperemia preinflamatorie
6. Parodontita apicala cronica granulomatoasa
7. Pulpita partiala seroasa
8. Fractura coronara
9. Fractura verticala radiculara
10. Pulpita totala seroasa
9/157
20. Diagnostic diferential SAP (hiperemica) cu abces acut apical se face pe baza
semnelor caraceristice abcesului:
1. Starea generala nu este alterata

2. Edem de vecinatate
3. Alterarea starii generale (uneori febrila, daca etiologia este microbiana)
4. Durerea mult mai redusa
5. Senzatia de egresiune intensa
6. Durerea mult mai intensa
7. Absenta tumefactiei
8. Senzatia de egresiune redusa
9. Tumefactia regiunii in dreptul dintelui respectiv
10. Edem de vecinatate este absent
21. Diagnostic diferential SAP (hiperemica) cu abces acut apical se face pe baza
semnelor caracteristice abcesului:
1. Tumefactie absenta
2. Tumefactia regiunii in dreptul dintelui respectiv
3. Senzatia de egresiune redusa
4. Inclestarea dintilor conduce la diminuarea durerii
5. Senzatia de egresiune intensa
6. Edem de vecinatate este absent
7. Inclestarea dintilor nu conduce la diminuarea durerii, ci la intensificarea ei
8. Durerea mult mai intensa
9. Edem de vecinatate
10. Durerea mult mai redusa
10/157
22. SAP (hiperemica), evolutie si complicatii:
1. Evolutia spre o forma supurata este rapida, chiar daca se instituie imediat
tratamentul corect
2. In cazul actiunii endotoxinelor, SAP este doar faza initiala dintr-un proces
inflamator ce poate conduce la o alta forma de parodontita apicala
3. O evolutie frecventa este fistulizarea in dreptul apexului dintelui respectiv
4. In cazul actiunii exotoxinelor, indepartarea microorganismelor din spatiul
endodontic duce la retrocedarea inflamatiei, cu restitutio ad integrum, daca se
intervine terapeutic rapid
5. SAP poate evolua spre forma exsudativa purulenta (abcesul apical acut, AAA)
6. SAP poate evolua spre cronicizare, deseori cu forma cronica fibroasa
endodontic nu duce la retrocedarea inflamatiei, chiar daca se intervine
terapeutic rapid
8. SAP nu poate evolua spre cronicizare
9. SAP poate evolua spre forma exsudativa seroasa (abcesul apical acut, AAA)
10. In cazul actiunii exotoxinelor, SAP este doar faza initiala dintr-un proces
inflamator ce poate conduce la o alta forma de parodontita apicala
23. SAP (hiperemica), primara, indicatii de tratament, in functie de cauza:
1. Consecutiv pulpita totala – biopulpectomie

2. Consecutiv pulpita totala – drenaj, tratament endodontic
3. Corpi straini in periapex (gutaperca, sigilant, ace rupte): se incearca
indepartarea pe cale endodontica, urmata de tratament corect, insotita sau nu
de chiuretaj periapical.
4. Agenti chimici (solutii de irigare in periapex): clatiri abundente cu ser fiziologic,
asigurarea drenajului endodontic, AINS
5. Corpi straini in periapex (gutaperca, sigilant, ace rupte): rezectie apicala
6. Agenti chimici (solutii de irigare in periapex): clatiri abundente cu ser fiziologic,
pansament antiseptic ocluziv
7. Obturatie definitiva postratament gangrena ce respecta lungimea de lucru: nu
se indica reluarea tratamentului, vindecarea fiind sigura, dar necesita timp
8. Necroza: drenaj, tratament endodontic
9. Necroza: biopulpectomie
10. Obturatie definitiva postratament gangrena ce respecta lungimea de lucru:
expectativa, AINS sau reluarea tratamentului.
11/157
24. Abcesul acut apical (AAA):
1. mai este cunoscut si sub denumirea de abces Phoenix

2. este corespondent parodontitei apicale acute seroase
3. Rar aceasta forma insoteste o leziune cronica periapicala care se
reacutizeaza la intervale diferite de timp
4. frecvent aceasta forma insoteste o leziune cronica periapicala care se
reacutizeaza la intervale diferite de timp
5. Se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrata in spatiul periodontal la nivel
periapical
6. se caracterizeaza prin prezenta infiltratului seros sau a puroiului endoosos
sau subperiostal
7. Este corespondent parodontitei apicale acute hiperemice
8. se caracterizeaza prin prezenta doar infiltratului seros la nivel peripical si
endoosos
9. Se mai numeste parodontita apicala hiperemica
10. este corespondent parodontitei apicale acute purulente
25. Abcesul acut apical (AAA):
1. Frecvent insoteste o leziune cronica periapicala care se reacutizeaza la

intervale diferite de timp
2. Nu se coreleaza cu o stare generala alterata, fiind o forma cronica
3. Nu se se asociaza cu tumefactie
4. Poate corespunde doar cu parodontita apicala acuta primara
5. Se asociaza cu durere la presiune
6. Poate corespunde doar cu parodontita apicala acuta secundara
7. Se caracterizeaza prin prezenta infiltratului seros la nivel periapical
8. Se caracterizeaza prin prezenta puroiului la nivel periapical, endoosos sau
subperiostal
9. Rar insoteste o leziune cronica periapicala care se reacutizeaza la intervale
diferite de timp
10. Se asociaza cu tumefactie
12/157
26. Etiopatogenia abcesului acut apical:
1. Se formeaza un exsudat de tip seros care, daca nu se instituie tratament

imediat, se transforma in puroi
2. Inflamatia ramane localizata la nivelul spatiul periapical
3. Intotdeauna cauza o constituie o leziune periapicala cronica care se
acutizeaza
4. Inflamatia depaseste spatiul periapical
5. Inflamatia cuprinde o zona din osul alveolar
6. Puroiul tinde sa strabata osul, sa perforeze periostul si fibromucoasa si sa
fistulizeze mucos sau cutanat
7. Se formeaza un exsudat de tip seros care, chiar daca se instituie tratament
imediat, se transforma in puroi
8. Similara SAP (parodontita apicala acuta simptomatica)
9. Nu este similara SAP (parodontita apicala acuta simptomatica)
10. Inflamatia nu cuprinde o zona din osul alveolar
27. Morfopatologia abcesului acut apical (AAA), asimilabil cu forma seroasa:
1. Circulatia de tip terminal nu poate determina oprirea spontana a inflamatiei

2. Imbibitie seroasa a ligamentelor alveolo-dentare
3. Demineralizarea corticalei interne
4. Tensiunea intratisulara crescuta
5. In acest stadiu inca nu apare fenomenul de imbibitie seroasa a ligamentelor
alveolo-dentare
6. exsudatul purulent, la nivelul osului alveolar
7. In acest stadiu inca nu apare demineralizarea corticalei interne
8. Circulatia de tip colateral poate determina oprirea spontana a inflamatiei
9. Tensiunea intratisulara scazuta
10. Exsudatul seros, la nivelul osului alveolar
28. Durerea in abcesul acut apical (AAA) asimilabil cu forma seroasa se caracterizeaza
prin:
1. Localizata la dintele in cauza

2. Exacerbare la orice atingere, la cald si la pozitia decliva a capului
3. Iradiere in zonele dentare vecine
4. Simpla jena
5. Iradiere inspre zonele fetei
6. Nu iradiaza inspre zonele fetei
7. Durere la presiune pe dinte in ocluzie sau masticatie
8. Mers ascendent, de la simpla jena, la dureri insuportabile
9. Exacerbare doar la pozitia decliva a capului
10. Exacerbare doar la cald
13/157
29. Semne clinice in abcesul acut apical (AAA) asimilabil cu forma seroasa:
1. pacientul nu evita miscarea capului intrucat durerea nu se exacerbeaza

2. adenopatie regionala, cu ganglioni indurati si mariti de volum
3. Lipsa adenopatiei regionale
4. tumefactie difuza, asimetrie a fetei (edemul alb)
5. stare generala afectata (febra, frisoane, inapetenta, insomnie)
6. tumefactie difuza, asimetrie a fetei (edemul rosu)
7. rigiditate a fetei deoarece pacientul evita miscarea capului ceea ce i-ar
accentua durerea
8. durere localizata
9. stare generala nu este afectata
10. durere cu iradiere in zonele dentare vecine si inspre zonele fetei
30. Semne clinice in abcesul acut apical (AAA) asimilabil cu forma seroasa:
1. Congestia mucoasei in dreptul apexului

2. Stare generala nu este afectata
3. Exacerbarea durerii la pozitia decliva a capului
4. Lipsa adenopatiei regionale
5. Mobilitate de gradul 1 a dintelui
6. Tumefactie difuza, asimetrie a fetei (edemul rosu)
7. Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau
vestibulara
8. Pacientul nu evita miscarea capului intrucat durerea nu se exacerbeaza
9. Durere localizata
10. Exacerbarea durerii la cald
31. Semne paraclinice in abcesul acut apical (AAA) asimilabil cu forma seroasa:
1. Sunt reprezentate de testele de vitalitate si examenele radiologice

2. Sunt reprezentate doar de testele de vitalitate
3. Radiografia poate releva o largire doar a spatiului periodontal si spatii
intertrabeculare normale
4. Teste de vitalitate negative
5. Radiografia poate releva o leziune cronica
6. Radiografia poate releva doar o largire a spatiilor intertrabeculare
7. Radiografia poate releva o largire a spatiilor intertrabeculare
8. Radiografia poate releva o largire a spatiului periodontal
9. Radiografia poate releva o leziune de tip acut
10. Teste de vitalitate slab pozitive
14/157
32. Edemul de vecinatate in AAA (PAA seroasa):
1. Localizarea este caracteristica, in functie de dintele implicat

2. Presarea cu degetul a zonei de tumefactie pune in evidenta edemul prin
depresibilitatea tegumentului, nu revine la forma lui dupa incetarea presiunii
3. Presarea cu degetul a zonei de tumefactie pune in evidenta edemul prin
depresibilitatea tegumentului si revenirea lui dupa incetarea presiunii
4. Poate lipsi acolo unde exista un os poros, subtire, pe care procesul purulent il
poate strabate repede la suprafata
5. Coboara in faza de rezolutie spre mandibula, inainte de a disparea, chiar cand
provine de la un dinte lateral maxilar
6. Caracterizeaza stadiul subperiostal AAA
7. Punctul de presiune are cateva clipe o culoare albicioasa, datorita incetarii
temporare a circulatiei sangvine
8. Are forma unei deformari fara contur cu tegumentele intinse, lucioase,
albicioase
9. Apare daca exsudatul se extinde
10. Localizarea nu este caracteristica, in functie de dintele implicat
33. Edemul de vecinatate in AAA (PAA seroasa) este localizat la nivelul:
1. Buzei superioare (canini superiori)

2. Zona mandibulara si submandibulara (M Inferiori)
3. Buza inferioara (dintii frontali inferiori)
4. Aripa nasului si regiunea palpebrala (caninii superiori)
5. Buza inferioara (C si PM inferiori)
6. Zona mandibulara si submandibulara (C inferiori)
7. Regiunea geniana (PM si M superiori)
8. Aripa nasului si regiunea palpebrala (IL superiori)
9. Buzei superioare (dintii frontali superiori)
10. Regiunea geniana (C si PM superiori)
34. Diagnostic pozitiv in AAA (PAA seroasa):
1. Intensitatea cea mai mare este in stadiul subperiostal

2. Prezenta secretiei seroase pe canal
3. Presiunea pe dinte in ocluzie sau masticatie diminueaza pentru scurt timp
durerea
4. Tumefierea mucoasei si a tegumentelor
5. Teste de vitalitate negativa
6. Stare generala afectata
7. Caracter pulsatil
8. Edem rosu
9. Cu iradiere in hemimaxilarul opus
15/157
35. Diagnostic pozitiv in AAA (PAA seroasa):
1. Tumefierea mucoasei
2. Tumefierea tegumentelor
3. Percutie negativa in ax
4. Prezenta secretiei purulente pe canal
5. Durere cu caracter acut
7. Prezenta secretiei seroase pe canal
8. Tumefierea doar a tegumentelor (edem alb)
9. Durere caracter pulsatil
10. Tumefierea doar a mucoasei
36. Diagnostic diferential in AAA (PAA seroasa):
1. PAA supurata
2. Parodontita apicala difuza (se extinde la mai multi dinti)
3. Este important in vederea instituirii tratamentului adecvat
4. Pulpita acuta totala (teste vitalitate pozitive)
5. Pulpita acuta totala (pacientul mai poate localiza dintele)
6. Pulpita acuta partiala (teste vitalitate pozitive)
7. Foliculita dintilor inclusi (lipsa dintelui pe arcada si radiografia sunt
concludente)
8. Nevralgiile de trigemen (durerea apare doar spontan si dispare prin tratament
AINS)
9. Nevralgiile de trigemen (durerea persista si dupa tratamentul corect
endodontic)
10. PAA hiperemica (edem mai redus)
37. AAA (PAA seroasa) evolutie:
1. Parodontita apicala acuta simptomatica

2. Fistulizare in rapid (24 ore) daca nu se intervine terapeutic
3. Evolutia spre o forma supurata este rapida (aprox. 2-3 ore) daca nu se instiuie
imediat tratamentul
4. Evolutia spre o forma supurata este lenta (aprox. 1 luna) daca nu se instiuie
imediat tratamentul
5. Evolutia spre o forma supurata este rapida (aprox. 24h) daca nu se instiuie
imediat tratamentul
6. Vindecare (sub tratament)
7. Complicatii de vecinatate
8. Cronicizare
9. Nu pot aparea complicatii de vecinatate
10. PAA supurata (AAA)
16/157
38. Indicatii de tratament in AAA (PAA seroasa):
1. Extractie (nu in puseu acut)

2. AINS, analzegice
3. Tratament endodontic
4. +/-antibiotice
5. Rezectie apicala
6. Drenaj (endodontic, transmaxilar sau asociate)
7. Extractie de urgenta
8. Drenaj transmaxilar imediat
9. Nu se recomanda antibiotice
10. Biopulpectomie
39. AAA (PAA purulentă):
1. Este inflamatia supurata a parodontiului marginal

2. In evolutia sa, al treilea stadiu este endodoosos
3. In evolutia sa, al doilea stadiu este submucos
4. In evolutia sa, al treilea stadiu este submucos
5. In evolutia sa, primul stadiu este endodoosos
6. Este inflamatia supurata a parodontiului apical
7. Reprezinta in marea majoritate a cazurilor o complicatie a gangrenei pulpare
8. In evolutia sa, al doilea stadiu este subperiostal
9. In evolutia sa, primul stadiu este subperiostal
10. Reprezinta in marea majoritate a cazurilor o complicatie a necrozei aseptice
pulpare
40. Fiecare stadiu in AAA (PAA purulentă) prezinta particularitati lezionale si

simptomatologice in raport cu:
1. Calitatea tratamentelor endodontice prezente

2. Structura osului
3. Teritoriul osos cuprins de inflamatie
4. Dintele implicat
5. Nu depinde tipul de reactivitate individuala
6. Gradul de mineralizare a osului
7. Tipul de reactivitate individuala
8. Nu depinde se structura osului
9. Prezenta sau absenta unor cai naturale de drenaj
10. Nu depinde de gradul de mineralizarea osului
17/157
41. Durerea in AAA (PAA purulentă):
1. Pacientul poate sa atinga dintele fara sa se exacerbeze durerea

2. Poate sa iradieze si in hemimaxilarul omolog de partea opusa
3. Durerea diminua in pozitia decliva a capului
4. Intensitate mai redusa in stadiul submucos
5. Exacerbare la orice atingere
6. Intensitate mare in stadiul submucos
7. Simpla jena
8. Cu iradiere inspre zonele fetei
9. Exacerbare la pozitia decliva a capului
10. Intensa
1. Localizata
2. Cu iradiere in zonele dentare vecine
3. Jena dureroasa
4. Intensa
5. presiunea pe dinte in ocluzie sau masticatie atenueaza durerea
6. Intensitatea cea mai mare este in stadiul submucos
7. Cu iradiere inspre zonele fetei
8. Exacerbare la pozitia decliva a capului
9. Exacerbare la rece
1. Este localizata in stadiul endoosos

2. Este exacerbata mai ales de rece
3. Este similara cu durerea din pulpita acuta seroasa totala
4. Presiunea pe dinte in ocluzie sau masticatie accentueaza durerea
6. Cu iradiere in zonele dentare vecine
7. Este localizata in stadiul subperiosatal
8. Intensitatea cea mai mare este in stadiul subperiostal
9. Intensitatea cea mai mare este in stadiul endoosos
10. Exacerbare la cald
18/157
44. Semne clinice in AAA (PAA purulentă) stadiile endoosos si subperiostal:
1. Pacientul apeleaza frecvent la sticla cu apa calda aplicata pe zona tumefiata

pentru diminuarea durerii
2. Mucoasa din dreptul apexului dureroasa la palpare
3. Tumefactie localizata
4. Pacientul evita sa miste capul
5. Trismus in cazul M2, M3 maxilari
6. Trismus in cazul M2, M3 mandibulari
7. De intensitate mai mare cand mineralizarea osului este buna, iar spatiile
intertrabeculare mai reduse (M mandibulari)
8. De intensitate mai mare cand mineralizarea osului este buna, iar spatiile
intertrabeculare mai mari (M mandibulari)
9. Tumefactie difuza
10. Miscarile capului nu modifica intensitatea durerii
1. Percutia in ax pozitiva, nu produce exacerbarea durerii

2. Prezenta unei secretii seroase pe canal
3. Simetrie a fetei deoarece se respecta linia mediana a fetei
4. Pacientul tine gura intredeschisa
5. Percutia in ax pozitiva, produce exacerbarea durerii
6. Adenopatie regionala, cu ganglioni indurati si mariti de volum, durerosi la
palpare
7. Adenopatie regionala absenta
8. Percutia in ax negativa
9. Asimetrie a fetei
10. Prezenta unei secretii purulente pe canal
1. Pacientul evita sa vorbeasca

2. Congestia mucoasei in dreptul apexului: deformata, interesand o suprafata
mai mare decat cea corespunzatoare dintelui respectiv (stadiul subperiostal)
3. Congestia mucoasei in dreptul apexului: deformata, interesand o suprafata
mai mare decat cea corespunzatoare dintelui respectiv (stadiul endoosos)
4. Edemul rosu (in stadiul subperiostal)
5. In timpul noptii bolnavul isi misca mereu pozitia
6. Intensitatea durerii scade in stadiul subperiostal
7. Congestia mucoasei in dreptul apexului: usor tumefiata (stadiul endoosos),
8. In timpul noptii bolnavul nu isi schimba pozitia in timpul somnului pentru a nu
exacerba durerea
9. Congestia mucoasei in dreptul apexului: usor tumefiata (stadiul subperiostal)
10. Edemul alb (in stadiul subperiostal)
19/157
1. Tulburari de deglutitie in cazul M2, M3 maxilari

2. Stare generala neafectata
3. Pacientul prefera sa nu isi schimbe pozitia in timpul somnului pentru a nu
exacerba durerea
4. Mobilitatea dintelui
5. tulburari de deglutitie in cazul M2, M3 mandibulari
6. Rigiditate a fetei
8. Rigiditatea fetei nu este specifica pentru aceste stadii
9. Mobilitatea dintelui absenta
10. Pacientul evita atingerea dintelui
48. Edemul rosu:
1. Poate aparea numai acolo unde exista un os poros, subtire

2. Poate lipsi acolo unde exista un os poros, subtire, pe care procesul purulent il
poate strabate repede la suprafata
3. Este un edem de vecinatate in AAA (PAA purulenta)
4. Coboara in faza de rezolutie spre mandibula, inainte de a disparea, chiar cand
provine de la un dinte lateral maxilar
5. Localizarea este caracteristica, in functie de dintele implicat
6. Localizarea este necaracteristica, nu poate da indicii asupra dintelui cauzal
7. Caracterizeaza stadiul submucos AAA (PAA purulenta)
8. In faza de rezolutie localizarea submandibulara este specifica doar dintilor
mandibulari
9. Caracterizeaza stadiul subperiostal AAA (PAA purulenta)
10. Este un edem de vecinatate in AAA (PAA seroasa)
49. Semne clinice in AAA (PAA purulentă), stadiul submucos:
1. Pacientul tine gura intredeschisa, orice atingere exacerband durerea

2. Bombarea mucoasei in vestibul/palatinal
4. Stare generala buna
5. Durerea este mai redusa decat in celelalte stadii
6. Adenopatie regionala, cu ganglioni indurati si mariti de volum, durerosi la
palpare
7. Trismus daca dintele cauzal este M2 sau M3 maxilar
8. Edem rosu
9. Uneori fistula (mucos sau cutanat)
20/157
50. Semne clinice in AAA (PAA purulentă), stadiul submucos:
1. Rigiditate a fetei
2. Asimetrie a fetei
4. Tumefactia mai redusa
5. Durerea este mai redusa decat in celelalte stadii
6. Edemul rosu
7. Mobilitate crecuta a dintelui
8. Fluctuenta la palpare
9. Pacientul tine gura intredeschisa
51. Fistulizarea in AAA (PAA purulentă), stadiul submucos:
1. Conduce la reducerea spectaculoasa si aproape imediata a durerii

2. Se poate produce doar la tegumente
3. Prin orificiile fistulelor la presiunea exercitata in zona de bombare
inconjuratoare, se elimina o cantitate mare de puroi
4. Inchiderea fistulei se face in urma tratarii dintelui cauzal
inconjuratoare, se elimina o mica cantitate de puroi
6. Inchiderea fistulei nu se face in urma tratarii dintelui cauzal
7. Conduce la scaderea treptata, in 2-3 zile a tumefactiei
8. Nu conduce la reducerea durerii
9. Se poate produce la tegumente
10. Conduce la scaderea treptata, in 5-7 zile a tumefactiei
52. Fistulizarea in AAA (PAA purulentă), stadiul submucos:
1. Conduce la reducerea nesemnificativa si tardiva a durerii

2. Conduce la reducerea spectaculoasa si aproape imediata a durerii
3. In unele situatii cronicizarea procesului inflamator poate intretine traiectul
fistulei timp indelungat
4. Inchiderea fistulei se face in urma tratarii dintelui cauzal
5. Fistula se mentine chiar dupa vindecare fiind necesara indepartarea ei
chirurgicala
6. Se poate produce numai la tegumente
7. Se poate produce la suprafata mucozala
inconjuratoare, se elimina o mica cantitate de puroi
inconjuratoare, se elimina o cantitate mare de puroi
10. Se poate produce numai la suprafata mucozala
21/157
53. Diagnostic diferential in AAA (PAA purulentă)se face:
1. Granulom chistic
2. Parodontita apicala cronica difuza
3. Necroza aseptica pulpara
4. Parodontita apicala condensanta
5. Osteomielita maxilarelor
6. Intre stadiile diferite ale PAA purulente
7. Gangrena pulpara
8. Foliculita dintilor inclusi
9. PAA (forma seroasa)
10. Abcesul parodontal marginal
54. Diagnostic diferential a AAA (PAA purulentă) se poate face cu abcesul parodontal
marginal la care:
1. Testele de vitalitate sunt negative

2. Localizarea pungii este mai circumscrisa
3. Semnele clinice nu sunt asa intense
4. Starea generala este afectata
5. Starea generala buna
6. Localizarea pungii este mai aproape de marginea gingivala
7. Localizarea pungii este difuza
8. Testele de vitalitate sunt pozitive
9. Semnele clinice sunt mai intense
10. Localizarea pungii este la distanta de marginea gingivala
55. Diagnostic diferential in PAA se poate face cu:
1. Gangrena pulpara
2. Osteonecroza maxilarelor
3. Pulpita seroasa partiala
4. Nevralgiile de facial
5. Osteomielita maxilarelor
7. Afectiuni ale glandelor salivare
8. Sinuzita maxilara
9. Disfunctie ATM
10. Sinuzita frontala
22/157
56. Diagnostic diferential in PAA se poate face cu:

2. Zona zoster
3. Angina pectorala
4. Herpes simplex
5. Angina streptococica
6. Fracturi verticale radiculare
7. Afte bucale
8. Nevralgia nerv VII
9. Nevralgia de trigemen
10. Parodontite apicale cronice
57. AAA (PAA purulentă), evolutie si complicatii:
1. Complicare cu osteomielita
2. Acutizare
3. Fistulizare si vindecare definitiva
4. Rezorbtie si vindecare temporara
5. Complicare cu supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
6. Rezorbtie si vindecare definitiva
7. Cronicizare
8. Sinuzite frontale
9. Fistulizare si vindecare temporara
endodontic duce la retrocedarea inflamatiei, cu restitutio ad integrum, daca se
intervine terapeutic rapid
58. AAA (PAA purulentă), indicatii de tratament:
1. Drenajul transmaxilar asociat cu analgetice, antibiotic este o tehnica uzuala

2. Antibioticele nu se recomanda chiar daca starea generala este alterata
3. Drenajul endodontic
4. Drenaj transmaxilar asociat cu analgetice, antibiotice (daca drenajul este
nesatisfacator din diferite cauze; nu este o tehnica uzuala).
5. Extractia si drenajul prin alveola, cu protectie antibiotica constituie o situatie
exceptionala.
6. Incizie muco-periostala la nivelul abcesului, lama de dren
7. Drenajul endodontic este facultativ
8. Drenaj transmaxilar asociat cu analgetice, antibiotice, chiar daca drenajul
endodontic este eficient
9. Antibiotice, AINS daca starea generala este alterata
10. Extractia imediata daca radacina este irecuperabila
23/157
59. Drenajul endodontic:
1. Presupune incizie muco-periostala la nivelul abcesului, lama de dren

2. Se realizeaza cu un ac de dimensiuni mari pentru un drenaj cat mai eficient
3. Presupune permeabilizarea constrictiei apicale
4. Impune realizarea anesteziei
5. Asigura drenarea exsudatului din spatiul periapical
6. Nu este necesara anestezia
7. Se realizeaza cu un ac de dimensiuni mici (12)
8. Presupune respectarea constrictiei apicale
9. Indicat ca tratament de urgenta si in pulpitele totale
10. Indicat ca tratament de urgenta in PAA
60. Incizia mucoperiostala:
1. Indicata ca tratament de urgenta in PAA stadiile subperiostal sau submucos

2. Indicata in formele subperiostale sau submucoase in PAA supurata
3. Daca asigura drenaj eficient poate substitui drenajul endodontic
4. Este o tehnica chirurgicala ce necesita precizie ridicata, existand riscul de a
patrunde in caviatati anatomice de vecinatate
5. Este indicata in toate formele acute de parodontita apicala acuta supurata
6. Se asociaza cu drenajul endodontic in formele supurate ale PAA stadiile
subperiostal sau submucos
7. Asigura eliminarea puroiului
8. Indicata ca tratament de urgenta in PAA stadiu endoosos
9. Se incizeaza fibromucoasa si periostul din dreptul dintelui cauzal
10. Se asociaza cu drenajul endodontic in formele seroase ale PAA
24/157
61. Aspect clinic caracteristic pentru:
25/157
1. Pulpita acuta purulenta totala
2. Gangrena complicata
3. Edem alb
4. PAA primara sau secundara
5. Pulpita acuta seroasa totala
6. Gangrena simpla
26/157
7. AAA cu punct de plecare incisiv superior
8. AAA cu punct de plecare molar superior
9. Edem rosu
10. PAA supurata
1. AAA cu punct de plecare premolar superior

2. AAA cu punct de plecare canin superior
4. Gangrena simpla
5. AAA cu punct de plecare molar superior
6. PAA seroasa
8. Edem rosu
9. Edem alb
27/157
28/157
1. PAA care in faza de remisiune coboara spre regiunea submandibulara
2. PAA supurata cu punct de plecare canin superior
3. PAA la care tratamentul de urgenta recomandat este drenajul endodontic
4. PAA supurata cu punct de plecare M superior
5. AAA
6. PAA supurata cu punct de plecare PM superior
7. Tumefactie ce nu respecta linia mediana a fetei
8. PAA supurata cu punct de plecare M inferior
9. Tumefactie ce respecta linia mediana a fetei
10. PAA supurata cu punct de plecare canin inferior
29/157
64. Aspect clinic pentru o PAA:
1. Supurata stadiul III

2. Se pot administra antialgice, antibiotice in functie de starea generala a
pacientului
3. care poate sa se complice cu supuratii de parti moi, daca nu se instituie
tratamentul adecvat
4. Forma simptomatica, hiperemica
5. La care tratamentul curativ este drenajul endodontic
6. cu punct de plecare M mandibular
7. care se poate insoti de trismus
8. cu punct de plecare C mandibular
9. La care tratamentul de urgenta indicat este drenajul endodontic cu/fara incizie
mucoperiostala
10. Nu se poate insoti de trismus
30/157
65. Aspect clinic si radiologic caracteristic pentru:
1. Gangrena simpla
3. PAA la care se recomanda ca dintele sa fie lasat deschis pentru drenaj
4. PAA la care tratamentul de urgenta il constituie incizia mucoperiostala
5. PAA secundara (AAA), dinte cauzal 2.1
6. PAA primara ( AAA), dinte cauzal 1.1.
7. PAA la care se indica chiuretaj periapical
8. PAA supurata stadiul submucos
9. PAA la care tratamentul de urgenta il constituie drenajul endodontic
10. PAA supurata stadiul endoosos
31/157
66. Aspect clinic si radiologic pentru AAA la care, in cadrul tratamentului, se indica:
1. Largirea canalara pana la MAF #25 si permeabilizarea constrictiei apicale

2. Drenajul endodontic
3. Largirea canalara pana la MAF min #40 si permeabilizarea constrictiei apicale
4. Debridare mecanochimica
5. Largirea canalara pana la MAF min #40 cu respectarea constrictiei apicale
6. Debridare mecanochimica cu lasarea dintelui deschis pana la amendarea
fenomenelor acute
7. Incizia mucoperiostala
8. Extractia dentara
9. Biopulpectomie
10. Aplicare de pasta Ca(OH)2 sub pansament oclusiv
32/157
1. PAA seroasa
2. Gangrena simpla
4. PAA supurata
5. AAA
8. Edemul rosu
9. Zona Zoster
10. edem alb
33/157
68. Aspect clinic caracteristic pentru PAA supurata la care:
1. In cazul fistulizarii, aceasta poate fi localizata cutanat

2. In cazul fistulizarii, aceasta poate fi localizata pe fibromucoasa, in dreptul
apexului dintelui cauzal
3. In acest stadiu, complicatia cea mai frecventa este cronicizarea
4. Se pot administra antialgice, antibiotice
5. Dintele cauzal probabil este un PM inferior
6. Dintele cauzal probabil este un M superior
7. Complicatiile in cazul in care nu se instituie tratament imediat pot fi supuratii
ale lojilor profunde ale fetei
8. Dintele cauzal probabil este un M inferior
9. Dintele cauzal probabil este un C superior
10. Antibioticele nu sunt indicate
34/157
1. PAC ce obliga la retratament endodontic

2. Noduli situati pe fibromucoasa V ce sugereaza acutizari repetate ale unor
leziuni cronice periapicale
3. PAA simptomatica
4. Nodulii situati pe fibromucoasa V se formeaza prin vindecari spontane,
temporare ale fistulelor
5. Abcese Phoenix
6. PAA seroasa
7. Chisturi radiculare multiple in stadiu avansat de evolutie
8. PAC al caror tratament poate implica tehnici chirurgicale
9. PAA supurata endoosoasa
10. Nodulii situati pe fibromucoasa V se formeaza prin vindecari spontane,
permanente ale fistulelor
35/157
70. Pacient cu aspect clinic si radiologic ce evidentiaza tumefactie V in dreptul M1
superior, prezenta unei pungi parodontale pe radacina P, teste de vitalitate negativa,
coroana integra. Pacientul afirma ca are senzatie de dinte inalt. Pe baza acestor
date se poate spune ca:
1. Cauza este contaminarea retrograda cu microorganisme provenite din punga

parodontala
2. Diagnosticul este de PAA supurata stadiul I
3. Tratamentul curativ se adreseaza doar cauzei, infectia canalara
4. Diagnosticul este gangrena pulpara simpla
5. Tratamentul de urgenta este de biopulpectomie
6. Tratamentul de urgenta este de drenaj endodontic si incizie mucoperiostala
7. Cauza este contaminarea ortograda cu microorganisme provenite din canalul
radicular
8. Diagnosticul este de AAA
9. Prezenta pungii parodontale poate obliga la folosirea unei tehnici chirurgicale
ajutatoare tratamentului endodontic
10. Etapa medicamentoasa a tratamentului presupune aplicarea repetata de
pasta Ca(OH)2 la interval de 10-14 zile, ocluziv
36/157
71. Aspect clinic care sustine:
1. Diagnostic de PAA seroasa

2. Instituirea tratamentului de urgenta: doar drenaj endodontic
3. Instituirea tratamentului de urgenta: doar incizie mucoperiostala
4. Diagnostic AAA cu punct de plecare PM mandibular
5. Diagnostic AAA cu punct de plecare M mandibular
6. Tratamentul de urgenta este extractia sub protectie antibiotica, deoarece
dintele cauzal este un rest radicular
7. Diagnostic PAA primara sau secundara
8. Diagnostic de gangrena complicata
9. Instituirea tratamentului de urgenta: incizie mucoperiostala
10. Instituirea tratamentului de urgenta: drenaj endodontic
37/157
72. Aspect clinic al unei PAA supurate stadiul 2, al carei tratament presupune:
1. Aplicare de paste antiseptice CA (OH)2, ocluziv

2. Debridare mecanochimica si largirea canalara in tehnica crown pana la un
MAF de min #40
3. Irigare cu solutii NAOCl 3,5-5,25% potentate prin mijloace fizice
4. Debridare mecanochimica si largirea canalara in tehnica step-back pana la un
MAF de min #25
5. aplicare de mese cu solutie antiseptica, semi-oclusiv
6. obturarea radiculara cand conditiile canalare si starea osului alveolar permit
7. Irigare cu solutii Walchoff si lasarea dintelui deschis pentru drenaj eficient
8. incizie mucoperiostala sau drenaj endodontic
9. Biopulpectomie
10. Tratament de urgenta: drenaj endodontic si incizie mucoperiostala
38/157
73. Aspect clinic si radiologic care sustine:
1. Instituirea tratamentului endodontic pe cale retrograda

2. Diagnosticul de abces Phoenix datorita prezentei nodulului pe fibromucoasa V
si prezentei radiotransparentei periapicale
3. Ca solutie de tratament de electie extractia
4. Aplicarea unei metode de albire pentru discromia de la nivelul lui 1.1.
5. Rezectia apicala si reconstituirea cu pivot si coroana fizionomica
6. Prezenta unui proces cronic periapical cu episoade repetate de acutizare
7. Instituirea tratamentului endodontic pe cale ortograda
8. Diagnosticul este de chist periapical
9. Diagnosticul este de granulom simplu conjunctiv
10. Instalarea unei necroze septice posttraumatice care s-a complicat cu o PAC
Partsch
39/157
74. Aspecte clinice si radiologice care sustin:
1. Diagnostic de gangrena simpla

2. Vindecarea confirmata prin disparitia fistulei si aspectul normal al osului
alveolar
3. Diagnostic de parodontita apicala acuta difuza
4. Diagnostic AAA cu punct de plecare incisivi mandibulari
5. Diagnostic PAA secundara cu fistulizare cutanata
6. Mentinerea leziunii periapicale, in ciuda disparitiei fistulei
40/157
7. Folosirea unei tehnici chirurgicale adjuvante tratamentului endodontic
8. Diagnostic de parodontita apicala cronica condensanta
9. Diagnostic PAA secundara cu fistulizare mucozala
10. Diagnostic de gangrena complicata
41/157
75. Aspecte clinice si radiologice care sustin:
1. Diagnostic AAA cu punct de M2 mandibular

2. Diagnostic PAA secundara cu fistulizare cutanata
3. Diagnostic AAA cu punct de M1 mandibular
4. Deschidere incompleta a camerei pulpare
5. Deschidere completa a camerei pulpare
6. Vindecare confirmata prin disparitia fistulei si aspectul normal al osului
alveolar dupa tratament
42/157
7. Vindecare confirmata prin disparitia fistulei, dar aspectul osului alveolar dupa
tratament nu indica vindecare
8. Diagnostic PAA secundara cu fistulizare la nivelul muoasei
9. Tratamentul de electie este pe cale chirurgicala
10. Efectuarea tratamentului endodontic pe cale ortograda
76. Imagine clinica si radiologica care sustin:
1. Largirea canalara pana la un MAF de #25, cu folosirea digluconatului de

clorhexidina alternativ cu hipocloritul de sodiu
2. Aplicarea din prima sedinta a unei paste de Ca(OH)2 etans, sub pansament
ocluziv
3. Diagnostic de PAA supurata stadiul 3 la nivelul lui 3.3.
4. PAA secundara unei PAC la nivelul lui 3.3.
6. Instituirea tratamentului de urgenta care costa in drenaj endodontic si incizie
mucoperiostala
8. Instituirea tratamentului de urgenta care consta in chiuretaj periapical
9. Aplicarea din prima sedinta a unei mese cu antiseptic Walchoff, sub
pansament semiocluziv
10. Largirea canalara pana la un MAF de min #40, cu folosirea chelatorilor de
calciu si irigari cu NaOCl 3,5-5,25% potentate ultrasonic
43/157
77. Parodontita apicala acute (PAA) poate fi:
1. Purulenta (circumscrisa)
2. Abces acut apical (AAA, Phoenix abces)
3. Seroasa (difuza)
4. Purulenta (difuza)
5. Hiperemica (abortiva)
6. Simptomatica (purulenta)
7. Hiperemica (purulenta)
8. Simptomatica (SAP)
9. Abces acut apical (purulenta stadiul 3)
10. Seroasa (circumscrisa)
44/157
78. Aspect clinic caracteristic pentru :
45/157
1. parodontita marginala generalizata
3. Edem rosu
4. herpes simplu
6. PAA supurata
46/157
8. AAA cu punct de plecare incisiv inferior
9. AAA punct de plecare PM superior
79. Flora endodontica implicata in etiopatogenia parodontitelor apicale:
1. Poate fi organizata sub forma de biofilme aderente

2. Poate fi organizata sub forma de“plancton” suspendat in fluidul din canalul
radicular
3. Factorul de virulenta trebuie considerat specia de microorganisme prezente
4. Prezenta biofilmului bacterian nu confera un plus de virulenta
5. Poate fi organizata sub forma de agregate (co)
6. Modul de organizare sub forma de plancton confera cea mai mare virulenta
7. Abilitatea ei de a forma biofilme trebuie considerata factor de virulenta
8. Este reprezentata de un numar mare de specii (coci, bacili, spirochete, fungi)
9. Este reprezentata de un numar relativ mic de specii (coci, bacili, spirochete,
fungi)
10. Modul de organizare sub forma de agregate (co) confera cea mai mare
virulenta
80. Virulenta si patogenitatea florei endodontice in cadrul etiopatogeniei parodontitelor

apicale este corelata cu :
1. Abilitatea microoganismelor de a se organiza in coagregate, cea mai virulenta

forma
2. Capacitatea de a se asocia cu mecanismele de aparare ale gazdei
3. Abilitatea microoganismelor de a se organiza in plancton, cea mai virulenta
forma
4. Abilitatea de a construi biofilme
5. Eliberarea de LPS si alte moduline microbiene
6. Eliberarea de acizi grasi si alte moduline bacteriene
7. Combinarea mai multor factori
8. Capacitatea de a interfera si de a eluda mecanismele de aparare
9. Prezenta unei singure specii microbiene, foarte virulente
10. Sinteza de enzime ce ataca tesuturile gazda
47/157
81. In etiopatogenia parodontitelor apicale, biofilmul bacterian:
1. Nu poate fi anihilat de raspunsul defensiv al gazdei

2. Poate fi anihilat complet prin irigare canalara
3. Reprezinta microorganisme organizate in comunitati ce traiesc in simbioza
invelite intr-o matrice extracelulara protectoare
4. Nu trebuie considerat ca un factor crescut de virulenta
5. In interiorul lui are loc transfer de gene si expresii genice noi (functie de
marimea populatiei bacteriene)
6. Reprezinta o strategie de supravietuire a majoritatii micoorganismelor
7. Poate fi anihilat de raspunsul defensiv al gazdei
8. Reprezinta o forma comuna de organizare micoorganismelor, cu aceeasi
virulenta cu a altor forme de organizare microbiana
9. Reprezinta microorganisme organizate in comunitati ce traiesc in simbioza
unite printr-o matrice intercelulara
10. Trebuie considerat ca un factor crescut de virulenta
82. Parodontitele Apicale Cronice:
1. Rezorbtia se manifesta, cu predilectie, la nivelul apexului radicular

2. Rezorbtia se manifesta, cu predilectie, la nivelul tesutului osos
3. Rezorbtia radiculara externa este mai evidenta decat rezorbtia osoasa
4. Intereseaza, in procesul de necroza si apozitie, osul alveolar apical si apexul
radicular
5. Sunt leziuni osteitice, localizate la nivelul parodontiului marginal
6. Au intindere si aspect diferit, detectabile clinic
7. Au intindere si aspect diferit, detectabile radiologic
8. Intereseaza, in procesul de necroza si rezorbtie, osul alveolar apical si apexul
radicular
9. Sunt leziuni osteitice, localizate la nivelul parodontiului apical
10. Rezorbtia radiculara externa este mai putin evidenta decat rezorbtia osoasa
83. Clasificare (criteriul radiologic) a PAC cu imagine RX conturata:
1. Condensanta
2. Osifianta
3. Granulom chistic
4. Difuza progresiva
5. Fibrozanta
6. Granulom simplu conjunctiv
7. Hipercementoza
8. Fibroasa
9. Granulom epitelial
10. Granulom simplu epitelial
48/157
84. Parodontite Apicale (clasificarea actuala AAE):
1. Acuta seroasa
2. Acuta secundara
3. Acuta hiperemica
4. Cronice difuze
5. Cronica
6. Chistul periapical adevarat (true cyst)
7. Acuta primara
8. Cronice cu contur regulat radiologic
9. Acuta purulenta
10. Chistul periapical in buzunar (pocket cyst)
85. Chistul periapical in buzunar “pocket cyst"
1. Radiologic se observa o radiotransparenta medie, usor conturata, in legatura

cu apexul dintelui
2. Este o forma de PAA
3. Contine vacuole pline de tesut grasos
4. Contine un lichid clar
5. Este o forma de PAC
6. Radiologic se observa o radiotransparenta intensa, bine conturata, in legatura
cu apexul dintelui
7. Contine cristale de colesterina
8. Cavitatea patologica ce seamana cu un sac inconjurat de o membrana
epiteliala ce comunica cu canalul radicular
9. Contine tesut de granulatie
conjunctiva ce nu comunica cu canalul radicular
49/157
86. Chistul periapical adevarat:

3. Contine tesut de granulatie
4. Este complet inconjurat de o membrana epiteliala ce nu comunica cu canalul
radicular
5. Radiologic se observa memebrana care separa cavitatea chistului de canalul
radicular
cu apexul dintelui
conjunctiva ce comunica cu canalul radicular
8. Contine vacuole pline de tesut grasos
87. Parodontita apicala cronica fibroasa, etiologie:
1. Agenti traumatici: fracturi radiculare verticale

2. Subobturare (obturare incompleta a canalului)
3. Evolutia imediata a unei pulpite cronice deschise
4. Gangrena pulpara simpla
5. Agenti chimici
6. Evolutia PAA simptomatice
7. Agenti traumatici prin suprainstrumentare mecanica sau prin supraobturare
8. Consecutiv unei gangrene complicate
9. Evolutia PAC difuze
10. Complicatia imediata a unei pulpite totale
88. Parodontita apicala cronica fibroasa, morfopatologie:
1. Se formeaza leziuni de granulom conjunctiv fibropar

2. Vase sangvine cu pereti ingrosati, fragmentari ale fibrelor nervoase
3. Leziunea limitata, interesand spatiul periodontal si corticala externa alveolara
4. O parte dintre fibrele sharpey ingrosate si comprimate
5. O parte dintre fibrele sharpey depolimerizate si fragmentate, altele subtiate si
comprimate
6. Se formeaza leziuni de granulom epitelial fibropar
7. Leziunea limitata, interesand spatiul periodontal si corticala interna alveolara
8. Infiltrat limfo-poliblastic
9. Vase sangvine cu pereti subtiati, fragmentari ale fibrelor nervoase
10. Infiltrat limfo-monoblastic
50/157
89. Parodontita apicala cronica fibroasa, simptomatologie, diagnostic pozitiv:
1. Imagine radiologica care arata largirea spatiului periapical de marimea unui

sambure de cireasa
2. Imagine radiologica care arata largirea spatiului periapical sub forma unei
calote
3. Percutia verticala slab pozitiva
4. Percutia verticala negativa
5. Simptomatologie sugestiva, simptomatica
6. Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform
7. Imaginea radiologica da informatii precise asupra agentului cauzal
8. Nu prezinta simptomatologie dureroasa in nici o situatie
9. Imaginea radiologica da informatii si asupra cauzei care a contribuit la aparitia
leziunii periapicale
10. Simptomatologie extrem de saraca, in cele mai multe cazuri este
asimptomatica
90. Parodontita apicala cronica fibroasa, diagnostic diferential:
1. Alte forme de PAC pe baza simptomatologiei dureroase

2. Pulpitele acute: testele de vitalitate pozitive la intensitati mari
3. Pulpitele cronice: explorarea canalelor radiculare determina durere
4. Alte forme de PAC pe baza aspectului diferit al imaginii radiologice periapicale
5. Pulpitele acute: explorarea canalelor radiculare determina durere
6. Gangrena pulpara simpla: teste de vitalitate slab pozitive
7. Pulpitele cronice: testele de vitalitate pozitive la intensitati mari
8. Pulpitele acute: explorarea canalelor radiculare determina sangerare
9. Pulpitele cronice: explorarea canalelor radiculare determina sangerare
10. Gangrena pulpara simpla: nu prezinta semne radiologice de modificari
patologice in tesuturile periapicale
91. Granulomul simplu conjunctiv, morfopatologie:
1. La periferie, a 3a zona (de la apex spre os) este exsudativa (inflamatorie)

2. Prezenta infiltratului inflamator acut
3. La periferie nu exista o membrana conjunctiva adevarata
4. La periferie, a 4a zona (de la apex spre os) este de stimulare (de incapsulare)
5. Prezinta 4 zone, de la apex spre os
6. La periferie exista o membrana conjunctiva adevarata
7. Prezinta 5 zone, de la apex spre os
8. La periferie, prima zona (de la apex spre os) este de stimulare (de
incapsulare)
9. Prezenta infiltratului inflamator cronic
10. La periferie, a 2a zona (de la apex spre os) este exsudativa (inflamatorie)
51/157
92. Granulomul simplu conjunctiv, morfopatologie:
1. Volumul granulomului este variabil, putand ajunge la dimensiunea unui

sambure de cireasa
2. Prezenta tesutului de granulatie
3. La periferie, prima zona (de la apex spre os) este de necroza
4. Volumul granulomului este variabil, depasind dimensiunea unui sambure de
cireasa
5. La periferie, a 4a zona (de la apex spre os) este de iritatie (de proliferare
granulomatoasa)
6. Prezenta lichidului in cavitate granulomului
7. La periferie, a2a zona (de la apex spre os) este de necroza
8. La periferie se asociaza fibre de colagen delimitandu-l de osul invecinat
sanatos
9. La periferie, a 3a zona (de la apex spre os) este de iritatie (de proliferare
granulomatoasa)
10. La periferie se asociaza si celule epiteliale delimitandu-l de osul invecinat
sanatos
93. Granulomul simplu conjunctiv, semne clinice:
1. Prezenta unui proces carios fara interesarea camerei pulpare

2. Simptomatologie dureroasa moderata
3. Palparea cu degetul pe mucoasa, in dreptul apexului dintelui repectiv nu
evidentiaza sensibilitate, nici in fazele de acutizare
4. Fistulele sau cicatricile nu sunt caracteristice, ele caracterizand doar
parodontitele apicale acute primare
5. Explorarea canalelor radiculare produce durere
6. Uneori fistule sau cicatrici, consecutiv unor acutizari in antecedente
7. Explorarea canalelor radiculare nu produce durere
8. Prezenta unui proces carios cu interesarea camerei pulpare, obturatii vechi
9. Palparea cu degetul pe mucoasa, in dreptul apexului dintelui repectiv poate sa
evidentieze o usoara sensibilitate, mai ales in fazele de acutizare
10. Simptomatologie stearsa
52/157
94. Granulomul simplu conjunctiv, semne clinice:
1. Uneori usoara jena la un dinte

2. Uneori fistule sau cicatrici, consecutiv unor acutizari in antecedente
3. Explorarea canalelor radiculare nu produce durere
4. Explorarea canalelor radiculare produce sangerare
5. Durere la perutia transversala si in ax
6. Constant, senzatia de alungire a dintelui
7. Intotdeauna se asociaza cu fistule sau cicatrici
8. Simptomatologie acuta
9. Uneori senzatia de alungire a dintelui
95. Granulomul simplu conjunctiv, examene radiologice:
1. Zona de radiotransparenta ce inconjoara apexul, de dimensiuni variabile

2. Zona de radioopacitate bine delimitata de osul invecinat
3. Zona de radioopacitate ce inconjoara apexul, de dimensiuni variabile
4. Este un examen complementar examenului clinic, in vederea stabilirii
diagnosticului
5. In fazele de acutizare in jurul granulomului poate aparea o condensare ce il
delimiteaza si mai bine de osul invecinat
6. Zona de radiotransparenta ce inconjoara apexul nu se continua cu spatiul
periodontal
7. Este un examen clinic in vederea stabilirii diagnosticului
8. Zona de radiotransparenta bine delimitata de osul invecinat, ce se continua
intotdeauna cu spatiul periodontal
9. Radiografia poate da informatii asupra cauzelor granulomului
10. In fazele de acutizare in jurul granulomului poate aparea un halou, conturul
nemaifiind atat de net
96. Granulomul simplu conjunctiv, diagnostic pozitiv:
1. Existenta intotdeauna a fistulelor, cicatricilor

2. Simptomatologie dureroasa acuta
3. Existenta uneori a fistulelor, cicatricilor
4. Fara modificari de aspect ale mucoasei vestibulare la nivelul apexului
7. Examenul radiologic este concludent
8. Modificari de aspect ale mucoasei vestibulare la nivelul apexului
10. Examenul radiologic nu este concludent
53/157
97. Granulomul simplu conjunctiv, diagnostic diferential, pe baza imaginii radiologice:
1. Gaura incisiva care poate fi situata asimetric, in dreptul unui IC

2. Formatiuni anatomice de vecinatate ce nu se continua la periferie cu spatiul
periodontal
3. Cu alte forme PAC
4. Gaura mentoniera care este perfect rotunda, intre apexurile celor doi PM
inferiori
5. Gaura mentoniera care este perfect rotunda, intre apexurile celor doi M
inferiori
6. Gaura incisiva este situata pe linia interincisiva
7. Formatiuni anatomice de vecinatate ce se continua la periferie cu spatiul
periodontal
8. Sinusul maxilar unde convexitatea este orientata spre apexul dintelui
9. Sinusul maxilar unde convexitatea nu este orientata spre apexul dintelui
10. Cu alte forme PAA
98. Granulomul epitelial, morfopatologie:
1. Celulele epiteliale isi pot avea originea in resturile epiteliale ale fibrelor
sharpey
2. Contine numai celule epiteliale
3. Poate imbraca 3 forme
5. Celulele epiteliale sunt dispuse sub forma unor benzi incrucisate ca un grilaj,
in ochiurile caruia se gasesc celule similare granulomului conjunctiv
6. Celulele conjunctive sunt dispuse sub forma unor benzi incrucisate ca un
grilaj, in ochiurile caruia se gasesc celule epiteliale
7. Forma chistica la periferie prezinta membrana dubla epitelio-conjunctiva
8. Forma chistica la periferie este captusita cu un strat de celule epiteliale si fibre
de oxytalan
9. Contine celule epiteliale
10. Celulele epiteliale isi pot avea originea in resturile epiteliale ale lui mallassez
54/157
1. Prezinta un tesut de granulatie dens

3. Celulele epiteliale isi pot avea originea in resturile epiteliale ale lui mallassez
4. Forma chistica in interior prezinta un lichid in care plutesc celule de tip epitelial
5. Celulele epiteliale isi pot avea originea in resturile tesutului pulpar
7. Forma chistica in interior prezinta un lichid in care plutesc celule de tip spinos
8. Contine celule epiteliale
9. Contine numai celule conjunctive
1. Poate imbraca forma chistica

2. Celulele epiteliale isi pot avea originea in resturile pulpare
3. Poate imbraca forma condensanta
5. Poate imbraca forma difuza
6. Celulele epiteliale alterneaza cu celulele conjunctive sub forma de benzi, in
ochiurile formate gasindu-se cristale de colesterina
7. Celulele epiteliale isi pot avea originea in fibrele sharpey
8. Celulele epiteliale isi pot avea originea in mucoasa sinusala
9. Celulele epiteliale isi pot avea originea in mucoasa bucala
10. Poate imbraca forma fungoasa
101. Granulomul epitelial, evolutie si complicatii:
1. Sinuzita rinogena, daca este un dinte sinuzal

2. Focar de infectie in cadrul bolii de focar
3. Nu prezinta potential de focar de infectie in cadrul bolii de focar
4. Sinuzita odontogena, daca este un dinte sinuzal
5. Suprainfectare si infectii ale partilor moi, chiar la distanta
6. Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase, date de
dezvoltarea voluminoasa a granulomului
7. Chist radicular prin complicarea cu acutizare
8. Reacutizari, prin suprainfectare si infectii ale partilor moi sau in lojile apropiate
9. Chist radicular (granulom chistic), prin evolutie
10. Nevralgii de trigemen, prin decompresiunea filetelor nervoase in timpul
puseelor de acutizare
55/157
102. Granulom chistic, morfologie:
1. Stratul intern care acopera stratul epitelial este fibro-conjunctiv cu fibre de

oxytalan
2. Epiteliul care acopera chistul (spre interior) este pluristratificat pavimentos,
continuu
3. Epiteliul care acopera chistul (spre exterior) este pluristratificat pavimentos,
continuu
4. Stratul extern care acopera stratul epitelial este fibro-conjunctiv cu fibre de
oxytalan
5. Prezinta la periferie un perete conjunctivo-epitelial foarte bine constituit
6. In lichid se gasesc cristale de colesterol
7. Cavitatea chistica este plina cu un lichid clar, care se tulbura si poate deveni
chiar hemoragic in caz de acutizare
8. Prezinta la periferie o pseudomembrana
9. Cavitatea chistica este plina cu tesut de granulatie
10. In lichid se gasesc depuneri calcice
103. Granulom chistic, diagnostic pozitiv:
1. Imagine radiologica caracteristica, mai mare de 0,5 cm

2. Imagine radiologica caracteristica, mai mare de 1 cm
4. Lipsa sangerarii pe canal
5. Sangerare pe canal
6. Crepitatie, depresibilitate in dreptul apexului (intr-o faza foarte avansata)
7. Modificari de culoare a dintelui
9. Modificari de culoare a dintelui, desi dintele este vital
10. Crepitatie, depresibilitate in dreptul apexului, chiar si in fazele incipiente
104. Granulom chistic, diagnostic pozitiv:
1. Deformarea regiunii si bombarea mucoasei in dreptul apexului (intr-o faza

foarte avansata)
4. Usoara sangerare pe canal
5. Usoara sensibilitate pe canal
6. Lipsa sangerarii pe canal
7. Lipsa sensibilitatii pe canal
8. Imagine radiologica caracteristica, mai mare de 0,5 cm
9. Drenajul endodontic pune in evidenta intotdeauna colectia purulenta
10. Nu poate aparea deformarea regiunii in dreptul apexului nici intr-o faza foarte
avansata
56/157
105. PAC difuza progresiva Partsch, morfopatologie:
1. In interiorul tesutului de granulatie apar cristale de colesterina

2. In interiorul tesutului de granulatie apar zone centrale de necroza care se
extind si poate fistuliza spre mucoasa crestei alveolare sau spre tegumentele
fetei
3. Traiectul fistulos initial este epitelizat, mai tarziu poate fi doar captusit cu tesut
de granulatie
4. Are tendinta de a cuprinde treptat portiuni mai mari de os, inclusiv portiunea
periapicala a dintilor vecini
5. Traiectul fistulos initial este captusit cu tesut de granulatie, mai tarziu poate fi
epitelizat
6. Ramane localizata in dreptul apexului dintelui cauzal, desi poate atinge
dimensiuni mari
7. Sunt prezente celule epiteliale
8. Prezenta tesutului de granulatie
9. Prezenta infiltratului inflamator acut
10. Prezenta infiltratului inflamator limfohistoplasmocitar
106. PAC difuza progresiva Partsch, simptomatologia intr-un stadiu avansat de evolutie:
1. Daca tesutul de granulatie a depasit corticala externa, el se poate exterioriza

sub forma unui nodul care nu corespunde intotdeauna dintelui cauzal
2. Sensbilitate la masticatie, care se poate transforma intr-o jena dureroasa
3. Percutia in ax nu poate fi dureroasa
4. Percutia in ax poate fi dureroasa
5. Spre corticala externa apare o usoara hiperemie a mcucoasei
6. Nu prezinta sensbilitate la masticatie
7. Spre corticala interna apare o usoara hiperemie a mcucoasei
8. Palparea mucoasei in dreptul dintelui cauzal dureroasa
9. Daca tesutul de granulatie a depasit corticala interna, el se poate exterioriza
sub forma unui nodul care corespunde intotdeauna dintelui cauzal
10. Palparea mucoasei in dreptul dintelui cauzal nedureroasa
57/157
107. PAC difuza progresiva Partsch, diagnostic pozitiv:
1. Intotdeauna palparea nedureroasa in dreptul apexului

2. Imagine radiologica caracteristica
3. Percutia in ax poate fi dureroasa, la fel si palparea in dreptul apexului
5. Prezenta nodulilor epiteliali pe suprafata mucoasei sau tegumente
6. Prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente
7. Prezenta fistulei la nivelul santului gingival
9. Prezenta nodulilor conjunctivi pe suprafata mucoasei sau tegumente
10. Imagine radiologica necaracteristica
108. PAC difuza progresiva Partsch, diagnostic diferential:
1. PAC condensanta, unde apare o radioopacitate neregulata

2. Actinomicoza: fistule multiple, puroi de aspect caracteristic
3. Osteomielita: zone de radiotransparenta mai mult sau mai putin intense,
alteranand cu zone de structura osoasa afectata, delimitarea sechestrelor
osoase
4. Granulomul chistic unde conturul este regulat, de intensitate neuniforma
5. Adenopatii supurate: nodul cu ramolire periferica, edem intranodular,
localizare difuza ganglionara
6. Adenopatii supurate: nodul cu ramolire centrala, edem perinodular, localizare
in zona ganglionara
7. Granulomul chistic unde conturul este regulat, rotund, de intensitate uniforma
8. PAC fibroasa, unde apare o radioopacitate neregulata
9. Osteomielita: zone de opacitate mai mult sau mai putin intense, alteranand cu
zone de structura osoasa normala, delimitarea sechestrelor osoase
10. Actinomicoza: fistula unica, puroi de aspect caracteristic
58/157
109. PAC condensanta:
1. Este o PAC cu imagine RX neconturata

2. Are ca trasatura esentiala largirea spatiului peripical
3. Predominanta este alternanta de benzi de tesut epitelial ce alterneaza cu
tesut osos de aspect modificat caracteristic afectiunii
4. Predominanta este alternanta de tesut osos de aspect normal cu tesut osos
caracteristic afectiunii
5. Prezinta zone de tesut osos rarefiat cu putine trabecule osoase si spatii
intratrabeculare, care au tendinta sa se mareasca si sa se extinda
6. Este o PAC cu imagine RX conturata
7. Prezinta infiltrat celular acut limfoplasmocitar
8. Are ca trasatura esentiala ingustarea spatiului peripical
9. Prezinta zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii
intertrabeculare, care au tendinta sa se mareasca si sa se extinda
10. Prezinta infiltrat celular cronic limfoplasmocitar
110. PAC condensanta, diagnostic pozitiv pe baza examenului clinic si paraclinic:
1. Imagine radiologica cu aspect mai albicios, datorita rarafierii osoase la nivel

apical
3. Simptomatologie foarte saraca, chiar absenta, se descopera intamplator, dinte
devital
4. Spatiul periodontal are tendinta de a fi desfiintat de zona hipermineralizata
5. Spatiul periodontal are tendinta de a fi largit
6. Imagine radiologica cu aspect mai albicios, datorita hipermineralizarii, la nivel
apical
7. Imagine radiologica conturata, cu spatii trabeculare micsoarate de volum
8. Simptomatologie foarte saraca, chiar absenta, se descopera intamplator, dinte
vital
10. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare marite de volum
59/157
111. La nivelul M1 inferior, radacina M se observa:
1. Radiotransparenta rotunda, slab conturata

2. Radiotransparenta ce nu continua spatiul periodontal
3. PAC condensanta
4. Absenta obturatiei radiculare
5. Pivot intraradicular ce respecta criteriile reconstituirii coronoradiculare
6. Pivot intraradicular
7. Obturatie radiculara satisfacatoare
8. PAC granulom apical
9. Radiotransparenta rotunda, bine conturata
10. Radiotransparenta ce continua spatiul periodontal
60/157
112. La nivelul M1 inferior,tratamentul leziunii PAC implica:
1. NU se indica retratament endodontic pe cale ortograda

2. Reluarea tratamentului ortograd cu biopulpectomie
3. Largirea canalului pana la un MAF mai mare de #35-40
4. Rezectia apicala cu mentinerea pivotului si obturatie retrograda este metoda
de electie
5. Indepartarea pivotului intraradicular
7. Aplicare de paste antiseptice cu Ca(OH)2
8. Largirea canalului pana la un MAF mai mare de max #30
9. Retratament endodontic pe cale ortograda
10. Nu se poate indeparta pivotul intraradicular
61/157
113. La nivelul M1superior se poate descrie:
1. Absenta obturatiei radiculare pe radacina MV

2. PAC la nivelul radacinii MV
3. Rezorbtie radiculara externa la nivelul radacinii DV
4. Camera pulpara inchisa
5. Obturatie incompleta pe radacina DV
6. Rezorbtie radiculara externa la nivelul radacinii MV
7. Camera pulpara deschisa
8. Obturatie incompleta pe radacina MV
9. PAC la nivelul radacinii DV
10. Absenta obturatiei radiculare pe radacina DV
62/157
114. La nivelul M1superior, tratamentul poate implica:
1. Obturatie radiculara in tehnici ce folosesc gutaperca termoplastifiata

3. Amputatia radacinii MV
5. Amputatia radacinii DV
6. Biopulpectomie
7. Obturatie radiculara in tehnica de condensare verticala la cald pe radacina MV
8. Aplicare de mese antiseptice semiocluziv
9. Aplicare de paste antiseptice de Ca(OH)2
10. Retratament endodontic pe cale retrograda
63/157
115. La nivelul IL superior se observa:
64/157
1. PAC fibroasa
3. Radiotransparenta apicala conturata ce se continua cu spatiul periodontal
4. Radiotransparenta apicala conturata ce se suprapune peste spatiul
periodontal
5. Lipsa obturatiei radiculare
6. Obturatii coronare juxtapulpare
7. Lipsa obturatiei radiculare
8. Nu este evidenta o cavitate de acces care sa certifice realizarea unui
tratament endodontic
9. Nu este evidenta o cavitate de acces care sa certifice realizarea unui
10. Obturatii coronare juxtapulpare
65/157
116. La nivelul IL superior tratamentul leziunii PAC implica:
66/157
1. Irigari cu EDTA pentru dizolvarea resturilor organice
2. Irigari cu NAOCl 3-5 %
3. Folosirea substantelor chelatoare de Ca
4. Potentarea solutiilor de irigare prin mijloace chimice
5. Biopulpectomie
6. Irigare cu NaOCl 3-5% pentru fragilizarea dentinei
7. Folosirea meselor iodoformate si Walchoff ca medicatie intracanalara,
semiocluziv
8. Potentarea solutiilor de irigare prin mijloace fizice
10. Folosirea pastelor antiseptice Ca(OH)2
67/157
117. La nivelul IC inferior se observa o leziune PAC al carei tratament poate implica :
68/157
1. O tehnica chirurgicala de electie: rezectia apicala cu obturatie retrograda, fara
retratament ortograd
2. Largire canalara pana la un MAF de max #30
3. O tehnica chirurgicala ajutatoare tratamentului endodontic
4. Aplicare de paste ca(oh)2 la intervale de 2- 3 zile, pana la refacerea
trabeculatiei osoase
5. Aplicare de paste ca(oh)2 la intervale de 14 zile, pana la refacerea
trabeculatiei osoase
7. Retratament endodontic pe cale retrograda
8. Largire canalara pana la un MAF de min #40
9. Biopulpectomie
69/157
118. La nivelul IC inferior se observa:
70/157
1. Locul de trepanare la nivelul coroanei
2. Urme ale obturatiei radiculare
3. Radioopacitate periapicala ce continua spatiul periodontal
4. Locul de trepanare la nivelul coroanei
5. Radiotransparenta periapicala ce continua spatiul periodontal
6. Leziune PAC difuza Partsch
7. O leziune PAC a carei tratament de rezectie apicala nu prezinta risc de
afectare a integritatii pulpare a dintilor vecini
8. - Leziune PAC, granulom chistic
9. Urme ale obturatiei radiculare
10. Dimensiunea leziunii este mai mare de 0,5 cm
71/157
119. La nivelul M1 inferior se observa un chist radicular al carui tratament conservator
implica:
1. Doar decompresiune chirurgicala

2. Nu se recomanda tehnici chirurgicale tip premolarizare
3. Extractia fara un tratament ortograd premergator deoarece nu ar aduce
avantaje
4. Decompresiune chirurgicala
5. Largirea canalara pana la un MAF de max #30
6. Doar retratament endodontic pe cale ortograda
7. Largirea canalara pana la un MAF de min #35-40
8. Uneori interventii chirurgicale de tipul premolarizarii
10. Folosirea sigilantilor canalari bioceramici pentru obturarea radiculara
72/157
120. La nivelul M1 inferior se observa:
1. O leziune PAC conturata Partsch

2. Radiotransparenta periapicala doar la nivelul radacinii M
3. Radiotransparenta periapicala la nivelul ambelor radacini
4. Radiotransparente periapicale ce nu continua spatiul periodontal
5. Obturatii radiculare incomplete, neetanse
6. Radiotransperente periapicale ce nu conflueaza
7. Radiotransparente periapicale ce continua spatiul periodontal
8. O leziune PAC difuza progresiva tip Partsch
9. Nu sunt semne ale unui tratament endodontic
10. Radiotransperente periapicale ce conflueaza
73/157
121. La nivelul M1 inferior se observa o leziune PAC al carei tratament implica:
1. Biopulpectomie
2. Permeabilizarea constrictiei apicale cu un ac Kerr 10
3. Modelare canalara recomnadata este crown down
4. Potentarea ultrasonica a solutiilor de irigare canalara
5. Largire canalara pana la un MAF min #40
6. Largire canalara pana la un MAF max #30
7. Dezobturarea canalelor radiculare
8. Modelare canalara recomnadata este standard deoarece canalele nu au
curbuir accentuate
9. Potentarea ultrasonica activa a solutiilor de irigare canalara
10. Permeabilizarea constrictiei apicale cu un ac Kerr 25
74/157
122. La nivelul M1 inferior se observa:
1. Comunicare intre procesul carios si cornul pulpar D

2. Leziune PAC conturata
3. Radioopacitate periapicala
4. Comunicare intre procesul carios si cornul pulpar M
5. Largirea evidenta a spatiului periodontal la nivelul ambelor radacini
6. Leziune PAC partsch, difuza
7. Leziune PAC condensanta
8. Zone in care este desfiintat sau este micsorat spatiul periodontal
9. Radiotransparenta periapicala
75/157
123. Imaginile radiologice arata:
1. Etapa definitiva de tratament (obturatia radiculara definitiva)

2. Realizarea unui tratament endodontic ortograd
3. O etapa intermediara de tratament dovedita prin regresia leziunii
4. Obturatie radiculara definitiva nesatisfacatoare
5. Leziune initiala de PAC fibroasa
6. O etapa intermediara de tratament dovedita prin acutizarea leziunii
7. Realizarea unui tratament endodontic retrograd
8. Nu s-a produs vindecarea osoasa periapicala
9. Vindecare osoasa periapicala
10. Leziune initiala de granulom periapical
76/157
124. Imaginile evidentiaza prezenta unei leziuni cronice periapicale la nivelul M1 inf:
1. De etiologie microbiana
2. Marimea stopului apical recomandata este de min #35-40
3. Al carei tratament a constat in biopulpectomie
4. Al carei tratament a constat in debridare mecano-chimica
5. Etapa medicamentoasa recomandata in aceste situatie este pasta de
Ca(OH)2 schimbata la interval de 2-3 zile pana se observa vindecare osoasa
6. De etiologie chimica
7. Tip PAC difuza Partsch
8. Etapa medicamentoasa recomandata in aceste situatie este pasta de
Ca(OH)2 schimbata la interval de 7-10 zile pana se observa vindecare osoasa
9. Tip granulom apical
10. Tehnica de modelare canalara recomandata este step back pentru a evita
contaminarea suplimentara a spatiului periapical
77/157
125. Imaginea radiologica arata:
1. Instituirea unei decompresiuni chirurgicale

2. Inchiderea perforatiei din zona interradiculara cu un material tip amalgam Ag
sau eugenat de zinc
3. Inchiderea perforatiei din zona de furcatie cu un material tip amalgam Ag sau
MTA
4. Instituirea unui chiuretaj peripaical
5. Refacerea trabeculatiei osoase
6. Aplicarea unui tratament endodontic ortograd, nefinalizat
7. O leziune peripicala cronica: chist radicular
8. Nu s-a produs vindecarea osoasa
9. O leziune peripicala cronica: PAC difuza
10. Aplicarea unui tratament endodontic retrograd, nefinalizat
78/157
126. Despre leziunea periapicala din imagine se poate afirma:
1. Poate fi un chist radicular in buzunar

2. Tratamentul implica doar decompresiune chirurgicala
3. Tratamentul implica doar abordare pe cale ortograda
4. In mod cert este chist radicular adevarat
5. Tratamentul implica abordare pe cale ortograda
6. Poate fi un chist radicular adevarat
7. In mod cert este chist radicular in buzunar
8. In procesul de vindecare un rol important revine apoptozei celulelor epiteliale
ce survine in urma indepartarii iritantilor
9. Tratamentul implica decompresiune chirurgicala
10. In procesul de vindecare un rol important revine multiplicarii celulelor epiteliale
ce survine in urma indepartarii iritantilor
79/157
127. La nivelul lui 4.6. se observa:
1. Obturatie coronara
2. Vindecarea leziunii periapicale
3. Prezenta unei parodontite apicale cronice difuze progresive Partsch la nivelul
radacinii M
4. S-a realizat tratament ortograd
5. S-a realizat rezectie apicala
6. Nu sunt semne de vindecare a leziunii periapicale
7. Prezenta unui granulom apical la nivelul radacinii M
8. S-a realizat o coroana de invelis
9. Nu s-a realizat rezectie apicala
10. Subobturare si mentinerea radiotransparentei, ceea ce obliga la reluarea
tratamentului sau rezectie apicala
128. Flora endodontica implicata in etiopatogenia parodontitelor apicale:
1. Este reprezentata de un numar relativ mic de specii (coci, bacili, spirochete,

fungi)
2. Biofilmul bacterian este foarte sensibil la solutia de NaOCl 5,25%
3. Este specifica afectiunii
4. Poate fi organizata sub forma de biofilme aderente
5. Poate fi organizata sub forma de agregate (co)
6. Cea mai mica virulenta o au microbii organizati sub forma de biofilm
7. Poate fi organizata sub forma de“plancton” suspendat in fluidul din canalul
radicular
8. Abilitatea ei de a forma biofilme trebuie considerata factor de virulenta
9. Este organizata sub forma de biofilm ce pluteste ca un plancton in sistemul
canalar
10. Forma de agregate (co) microbiene este virulenta si datorita faptului ca adera
foarte strans la dentina
80/157
129. Parodontitele Apicale Cronice:
1. Examenul clinic evidentiaza zone de radiotransparenta periapicala de forme si

marimi diferite
2. Rezorbtia radiculara externa se manifesta la nivelul osului alveolar apical
3. Rezorbtia radiculara externa este mai putin evidenta decat rezorbtia osoasa
4. Sunt leziuni osteitice, localizate la nivelul parodontiului apical
5. Au intindere si aspect diferit, detectabile radiologic
6. Rezorbtia se manifesta, cu predilectie, la nivelul tesutului osos
7. Sunt leziuni osteitice, localizate la nivelul fibromucoasei V sau O, in dreptul
dintelui cauzal
8. Intereseaza, in procesul de necroza si rezorbtie osul alveolar marginal si
posibil, zona de furcatie
9. Intereseaza, in procesul de necroza si rezorbtie, osul alveolar apical si apexul
radicular
10. Rezorbtia nu se manifesta si la nivelul apexului radicular
130. Clasificare (criteriul radiologic) a PAC cu imagine RX conturata:
1. Primara
2. Difuza Partsch
4. Fibroasa
6. Hipercementoza
7. Secundara
8. Granulom chistic
9. Condensanta
10. Abces apical acut
131. Parodontite Apicale (clasificarea actuala AAE) cuprinde:
1. Fibroasa
2. Cronica
3. Chistul periapical in buzunar (pocket cyst)
4. Acuta secundara
6. Condensanta
7. Chistul periapical adevarat (true cyst)
9. Hipercementoza
10. Acuta primara
81/157
132. Chistul periapical in buzunar “pocket cyst”:
1. Contine tesut epitelial

4. Simptomatologia dureroasa este destul de frecventa
cu apexul dintelui
7. Cavitatea patologica ce seamana cu un sac inconjurat de o pseudomembrana
ce comunica cu canalul radicular
8. Este o forma de PAC neconturata
epiteliala ce comunica cu canalul radicular
10. Contine vacuole pline de lichid in care plutesc adipocite
133. Chistul periapical adevarat:
1. Contine tesut de granuatie ce alterneaza cu benzi de celule epiteliale

cu apexul dintelui
4. Este complet inconjurat de o membrana epiteliala ce nu comunica cu canalul
radicular
6. Un semn patognomonic distinctiv este colectia purulenta din cavitatea
chistului
7. Cavitatea patologica ce seamana cu un sac inconjurat de o pseudomembrana
conjunctiva ce comunica cu canalul radicular
10. Contine lichid clar serocitrin in care plutesc celule adipoase
82/157
134. Tratamentul gangrenei simple sau complicate urmareste:
1. Prevenirea inflamatiei parodontiului apical sau vindecarea lui in cazul in care

deja este instalata o forma de parodontita apicala
2. Extirparea tesutului pulpar si antiseptizarea cu pasta Ca(OH)2
3. Evidarea continutului canalar
4. Finalizarea tratamentului printr-o obturatie etansa cu sigilant canalar
5. Sigilarea spatiului endodontic apical si coronar
6. Utilizarea doar a antibioticelor intracanalare pentru sterilizarea canalului
7. Debridarea mecanochimica cu folosirea substantelor chelatoare de calciu in
prima faza pentru indepartarea smear layerului
8. Sterilizarea spatiului canalar (agenti chimici, fizici, Ab)
9. Modelarea canalara pana la un MAF # 25
10. Tratament mecanic cu razuirea dentinei alterate pana in tesut sanatos, pana
la jonctiunea cementodentinara, cu permeabilizarea constrictiei apicale
135. Tratamentul gangrenei presupune un control maxim asupra microorganismelor prin:
1. Extirparea integrala a pulpei

2. Izolarea microorganismelor restante in tubulii dentinari, delta apicală faţă de
spatiul periodontal
3. Folosirea NaOCl pentru fragilizarea dentinei si indepartarea smear layerului
4. Indepartarea eficienta a smear layerului din prima etapa a evidarii canalare
5. Preparare mecanică
6. Medicaţie intracanalară
7. Folosirea acelor tire nerfs pentru debridarea completa a resturilor infectate
8. Irigare antimicrobiană
9. Evitarea percolarilor
10. Folosirea EDTA pentru dizolvarea resturilor proteice
136. Controlul infectiei canalare se realizeaza prin:
1. Medicatie intracanalara
2. Irigatii cu NaOCl 5,25%, cel mai eficient asupra E.Faecalis
3. Cu sau fara folosirea mijloacelor speciale de antiseptizare
4. Irigatii canalare cu Ca(OH)2
5. Pansamente antiseptice sub forma de mese cu apa oxigenata
6. Modelare canalara pana la un MAF min 25
7. Intr-o singura sau mai multe vizite
8. Preparare mecanica (debridare mecanochimica)
9. Irigare antimicrobiana
10. Modelarea canalara corecta intr-o sedinta este suficienta permitand obturatia
radiculara in aceeasi sedinta
83/157
137. Debridarea mecanochimica:
1. Nu exista nici o diferenta intre numarul de microorganisme restante indiferent

de instrumentarul folosit, daca se ajunge la acelasi MAF
2. Se utilizeaza frecvent in biopulpectomii
3. Realizeaza indepartarea a 90% din flora bacteriana, chiar in lipsa
dezinfectantului
4. Marimea MAF pentru rezultate predictibile este #min 25
5. Se numeste astfel deoarece se foloseste doar instrumentar mecanic rotativ
6. Se recomanda instrumentarul rotativ deoarece numarul de microroganisme
restant
7. Marimea MAF crescuta adecvat poate conduce la indepartarea biofilmului de
pe peretii radiculari
8. Este un moment critic in controlul infectiei in tratamentul unei gangrene
9. Are aceeasi semnificatie cu modelarea canalara din biopulpectomii
10. Marimea MAF pentru rezultate predictibile este #min 35-40
138. Obiectivele preparării biomecanice ale lui Schilder:
1. Realizarea preparaţiei în planuri multiple: concept de „flow”

2. Canalul: la fel de larg apical si coronar pentru o irigare cat mai eficienta
3. Deschiderea apicală cât mai mare posibil pentru a asigura un drenaj eficient
4. Evitarea transportării foramenului apical
5. Preparare/ forma clinică continuă ce imită forma originală a canalului
6. Forma originală a canalului ideal sa fie modificata astfel incat sa aiba sectiune
rotunda, cea mai recomandata pentru conurile de gutaperca
7. Canalul: mai îngust la nivel apical şi mai larg spre coronar
8. Deschiderea apicală cât mai mică posibil
9. Transpozitia apicala nu prezinta risc in ceea priveste sterilizarea canalara
10. Concept-ul de „flow” se refera la deschiderea apicală cât mai mica posibil
84/157
139. Obiectivele biologice ale prepararii canalare aplicate la gangrena:
1. Evitarea împingerii materialului infectat dincolo de apex (tehnica crown down

fiind cea mai recomandata)
2. Evitarea împingerii materialului infectat dincolo de apex (tehnica stepback fiind
cea mai recomandata)
3. Indepărtarea completă a detritusurilor tisulare, bacterii si produsi de
metabolism bacterian.
4. Debridarea și prepararea tuturor canalelor treptat, în mai multe ședințe.
5. Indepartarea incompleta a dentinei alterate nu prezinta riscuri, ea fiind ulterior
sterilizata prin medicatia antiseptica
6. Realizarae unui spatiu minim pentru solutiile de irigare, conservand cat mai
mult din structura dentara
7. Debridarea și prepararea tuturor canalelor într-o singurã ședință.
8. Realizarea unui spaţiu suficient pentru soluţiile de irigare şi medicamentele
intracanalare.
9. Procedura trebuie sa se desfasoare in interiorul canalului.
10. Procedura trebuie sa se desfasoare si dincolo de apex, pentru un drenaj
eficient
140. Obiective clinice ale preparării biomecanice:
1. Pacientul trebuie dispensarizat (min 2 ani) pentru a evalua în timp succesul

tratamentului
2. Clinicianul trebuie sa faca o evaluare dintelui ce urmează a fi tratat pentru a fi
sigur de un prognostic favorabil.
3. Restaurare coronară pentru a-i menţine forma, funcţia şi aspectul.
4. Sigilarea camerei pulpare şi a cavităţii de acces nu este necesara, intrucat,
sigilarea apicala este cea mai eficienta pentru a preveni percolările dinspre
mediul oral spre sistemul canalar.
5. Pacientul nu mai trebuie dispensarizat daca s-a realizat o modelare corecta
canalara
6. Sigilarea camerei pulpare şi a cavităţii de acces pentru a preveni percolările
dinspre mediul oral spre sistemul canalar.
7. Pacientul trebuie dispensarizat (maxim 4 ani) pentru a evalua în timp succesul
tratamentului.
8. Pacientul trebuie dispensarizat (min 4 ani) pentru a evalua în timp succesul
tratamentului
9. Pacientul trebuie dispensarizat (min 6 luni) pentru a evalua în timp succesul
tratamentului
10. Modelarea corectă canalara
85/157
141. EDTA (acid etilendiaminotetraacetic):
1. Se foloseste simultan cu NaOCl

2. Se foloseste in combinatie cu NaOCl, dar nu simultan
3. Folosit pentru a facilita indepartarea debriurilor din canalul radicular
4. Poate fi combinat cu peroxid de uree & carbowax (RC-Prep)
5. Nu se indica in lărgirea canalelor fine si mineralizate
6. Poate fi combinat cu peroxid de uree & carbowax (Calcipast)
7. Agent chelator
8. Folosit pentru indepartarea smear layer
9. Are actiune proprie antiseptică
10. Este solubil in apa
142. Agenti chelatori folositi in tratamentul endodontic (EDTA):
1. In combinatie cu agenti tensioactivi si doxiciclina se comercializeaza sub

denumirea de MTAD
2. Nu are actiune proprie antiseptică
3. Permite eliminarea chimică a smear layer
4. Facilitează penetrarea și lărgirea canalelor fine si mineralizate
5. Are actiune proprie antiseptică
6. Se foloseste simultan cu NaOCl
7. Facilitează indepartarea dentinei alterate
8. Este activ pe E.Faecalis
9. Contribuie la demineralizarea dentinei ?
10. Forma de prezentare este gel sau lichid
143. Solutiile de irigare folosite in tratamentul gangrenei pot apartine unor clase diferite
de produse:
1. Apa oxigenata
2. Apa oxigenata (agent de chelare)
3. Agenti de chelare (digluconat de clorhexidina)
4. Apă și derivați
5. Alcoolul
6. Compusi biguanidici (agent de chelare)
7. Agenți de chelare
8. Derivati ai apei (alcoolul)
9. Agenți de transfer activ (derivați clorurați, acizi, biguanidici)
10. Agenti de gtransfer activ (alcoolul)
86/157
144. Proprietăți mecanice ale unui irigant:
1. Caracterizeaza doar EDTA-ul

2. Ajuta la prevenirea formării de dopuri dentinare
3. Curățarea pereților canalului, dar nu realizeaza punerea in suspensie a
debriurilor dentinare
4. Punerea in suspensie a debriurilor dentinare pentru îndepărtarea ușoară din
canal
5. Dizolva componenta proteica a debriurilor dentinare
6. Lubrefierea instrumentelor care ajută la debridarea peretilor
7. Curățarea pereților canalului
8. Caracterizeaza doar hipocloritul de sodiu
9. Dizolva dopurile dentinare
10. Caracterizeaza toti irigantii canalari
145. Proprietati fizico-mecanice si biologice ale unui irigant canalar:
1. Actiune asupra conținutului canalar, dar nu solubilizeaza resturile organice

2. Actiune asupra peretilor canalari: îndepărtarea stratului de smear layer
3. Actiune asupra peretilor canalari este redusa, chiar absenta
4. Biocompatibilitate, antiseptice (bacteriostatic)
5. Acțiune de umezire prin cresterea tensiunii superficiale
6. Acțiune de dizolvare doar asupra țesuturilor organice
7. Acțiune de umezire prin reducerea tensiunii superficiale
8. Biocompatibilitate, antiseptice (bactericid și virucid)
9. Acțiune de dizolvare asupra țesuturilor organice și minerale
10. Actiune asupra conținutului canalar: solubilizare de resturi organice, resturi
celulare bacteriene și exsudate din canale principale și accesorii
146. Apa și derivații sai, ca iriganti canalari :
1. Sunt apa distilată, serul fiziologic

2. Indicate pentru a inlocui actiunea hipocloritului de sodiu
3. Au actiune de dizolvare
4. Au biocompatibilitate foarte buna
5. Nu au acțiune antiseptică sau de dizolvare
6. Indicate pentru a fi utilizate pentru clătirea finală înainte de obturatie
7. Nu pot neutraliza solutiile de irigare
8. Au acțiune antiseptică
9. Ar trebui să fie utilizate mai des pentru a neutraliza solutiile de irigare
10. Serul fiziologic poate fi utilizat in locul EDTA -ului
87/157
147. Solutii de irigare pe baza de oxidanti, peroxid de hidrogen (3%):
1. Biocompatibilitate slabă ce poate provoca reactii inflamatorii apical

2. Antiseptic eficient împotriva anaerobilor, ineficient asupra germenilor aerobi
3. Nu au acțiune antiseptică
4. Efect efevervescent, de îndepărtare a resturilor dentinare
5. Uneori asociat cu alte produse, cum ar fi hipocloritul de Na 5%
6. Biocompatibilitate crescuta
7. Hemostatic
8. Nu se asociaza cu alte produse
9. Nu poate provoca reactii inflamatorii apical
10. Antiseptic ineficient împotriva anaerobilor, eficient asupra germenilor aerobi
148. Hipoclorit de sodiu și derivați clorurați folositi ca iriganti canalari:
1. Agent tensioactiv ineficient

2. Demineralizant dentinar
3. Amestecul cu digluconatul de clorhexidina ii creste eficienta
4. Ieftin
5. Bacteriostatic
6. Chelator de calciu
7. Spectru larg bactericid, virucid, fungicid
8. Saponifica grăsimile, proteolitic
9. Agent tensioactiv eficient
10. Solvent pe activ pe materia organica necrotica: exudat celular, tesut necrozat,
reziduuri bacteriene
149. Hipoclorit de sodiu și derivați clorurați folositi ca iriganti canalari:
1. Toxicitate relativ mare (dacă este injectat tisular)

2. Începe să fie eficace de la 1%
3. Toxicitate relativ mare pe tesutul pulpar vital, chiar daca se foloseste in
concentratie de 1%
4. Toxicitate relativ scazuta (chiar dacă este injectat tisular)
5. Solvent pe activ pe materia organica necrotica: exudat celular, tesut necrozat,
reziduuri bacteriene
6. Începe să fie eficace de la 3,5%
7. Concentrație variază de la 0.5 la 5,25%
8. Spectru larg bactericid, virucid, fungicid
9. Concentrația variază de la 2.5 la 5,25%
10. Efect de demineralizare a dentinei
88/157
150. Pentru eficacitate maxima, conditiile de potentare ale solutiei de irigare sunt:
1. Concentratia: 5,25%
2. Timp de contact: 15-20 min
3. Prezența materiei organice
4. Volum: 10 cc pe canal
5. Concentratia: 2,5%
6. Timp de contact: 5-10 min
7. Volum: 0,5 cc pe canal
8. Temperatura: 37 °C
9. Prezenta componentei anorganice
10. Temperatura: 45° C
151. Solutii de irigare canalara: derivati biguanidici (clorhexidina):
1. Eficacitate antimicrobiana la o concentratie de 0,2 la 2%, un spectru foarte

larg, sub formă de digluconat
2. Acțiune crescuta de dizolvare
3. Pentru utilizarea pe țesut necrotic, în combinație cu hipoclorit de sodiu, dar nu
simultan
4. Toxicitate redusă
5. Acțiune redusă de dizolvare
6. Toxicitate relativ mare (dacă este injectat tisular)
7. Potrivit mai ales la pacienții cu intoleranță la naocl
8. Contribuie la demineralizarea dentinei
9. Concentrație maxima este 5,25%
10. Eficacitate antimicrobiana la o concentratie de 0,2 la 2%, un spectru redus
152. Solutii de irigare canalara: derivati biguanidici (clorhexidina):
1. pH 5.5-7
2. Activ pe proteine si tesuturi necrotice
3. Mai putin citotoxic decat naocl
4. Isi mentine efectul antimicrobian 12 zile dupa tratament
5. Inactiv pe proteine si tesuturi necrotice
6. pH 12
7. Nu este activ pe E.Faecalis
8. Isi mentine efectul antimicrobian 12 saptamani dupa tratament
9. Mai citotoxic decat naocl
10. Activ pe E.Faecalis
89/157
153. Echipament pentru irigare manuala canalara:
1. Ace Ø0,6 mm cu perforație laterală, varf rotunjit

2. Ace Ø1 mm, clasice, teșite la capăt
3. Acele cu fanta laterala prezinta risc de expulzare de detritusuri si irigant în
direcție apicală
4. Seringă de 10 cc (cea mai indicata)
5. Acele cu fanta laterala sunt mai fine, mai flexibile, dar mai fragile
6. Acele cu fanta laterala sunt mai fine, mai flexibile și mai puțin fragile
7. Acele cu fanta laterala nu prezinta risc de expulzare de detritusuri si irigant în
direcție apicală
8. Ace Ø1 mm, clasice, ascutite la capăt
9. Ace Ø0,6 mm cu perforație laterală, varf ascutit
10. Seringă de 0,2 cc (cea mai indicata)
154. Protocol irigare canalara:
1. Neutralizare EDTA si clatire finală cu ser fiziologic

2. Injectare 10 cc la fiecare schimbare de instrument
3. Clătirea finală cu clorhexidina in asociere cu hipocloritul de sodiu
4. Injectare 0,5 cc la fiecare schimbare de instrument
5. Nu este necesara izolarea cu diga
6. Clatire cu apa distilata la fiecare schimbare de instrument
7. Acul este introdus în canal pana la nivel apical
8. Izolarea cu diga
9. Acul este introdus în canal fără blocarea lui
10. Clătirea finală cu EDTA
90/157
155. Complicatiile ce pot surveni in timpul irigarii:
1. Sunt legate de toxicitatea potentiala a irigantului, in conditiile nerespectarii

protocolului de irigare
2. Lipsa izolarii campului operator: reacții de contact a mucoaselor
3. Sunt legate de toxicitatea potentiala a irigantului, chiar in conditiile respectarii
protocolului de irigare
4. Injectarea irigant dincolo de apex: risc de reacții inflamatorii importante,
consecințe patologice și neurologice ale țesutului
5. Nu sunt legate de greseli tehnice din timpul irigarii canalare ci mai mult de
toxicitatea potentiala a irigantului
6. Scurgeri ale irigantului pe piele poate produce leziuni cutanate (arsuri ale
pielii)
7. Nu pot determina reacții de contact a mucoaselor deoarece au
biocompatibilitate foarte buna
8. injectarea irigant dincolo de apex: risc de reacții inflamatorii reduse
9. Sunt legate de greseli tehnice din timpul irigarii canalare
10. Scurgeri ale irigantului pe piele nu poate produce leziuni cutanate deoarece
au biocompatibilitate foarte buna
156. Atitudinea în caz de injectare accidentală de hipoclorit de sodiu în spatiul periapical:
1. Administrare analgezice
2. Nu este necesara administrarea antibioticelor
3. Administrare corticosteroizi
4. Administrare antibiotic
5. Nu este necesara administrarea de corticosteroizi
6. Liniștirea pacientului
7. Nu se administreaza antibiotic, doar analgezice
8. Antiinflamatoarele sunt facultative
9. Irigari abundente cu ser fiziologic si se lasa dintele deschis
10. Irigari abundente cu ser fiziologic sub pansament ocluziv
157. Alcoolul etilic C2H5-OH 99%:
1. Sol NaOCl 1% este de 4 ori mai citotoxica decat C2H5-OH pur

2. Nu determina leziuni ireversibile asupra tesuturilor
3. Irigare imediat inainte de obturare
4. Toxicitatea este scazuta comparativ cu a majoritatii agentilor antimicrobieni
5. Determina leziuni ireversibile asupra tesuturilor
6. Solutie de irigare canalara
7. Nu este o solutie de irigare canalara
8. Toxicitatea este crescuta comparativ cu a majoritatii agentilor antimicrobieni
9. Irigare in timpul prepararii canalului
10. C2H5-OH pur este de 4 ori mai citotoxica decat de Sol NaOCl 1%
91/157
158. Despre controlul infectiei prin medicatie intracanalara se poate afirma ca:
1. Este indicat ca un canal sa nu fie lasat liber dupa prepararea initiala si intre
sedinte
2. Canalul poate sa fie lasat liber dupa prepararea initiala, favorizand drenajul
endodontic
3. Un pansament medicamentos, suplimentar intracanalar inainte de oburarea
finala nu poate fi predictibil in ceea ce priveste numarul scazut de bacterii
4. Multiplicarea microorganismelor dupa debridare mecanochimica este blocata
daca se lasa o mesa cu antiseptic in canal sub pansament ocluziv
5. Urmareste neutralizarea microorganismelor restante dupa debridarea
mecano-chimica
6. Pansamentul medicamentos trebuie sa fie sub forma de pasta, cea mai
recomandata fiind cea pe baza de Ca(OH)2
7. Un pansament medicamentos, suplimentar intracanalar inainte de oburarea
finala poate fi predictibil in ceea ce priveste numarul scazut de bacterii
8. In tratamentul gangrenei se prefera aplicarea de mese antiseptice pe canal
deoarece se evita blocarea zonei apicale cu pasta, mai greu de indepartat in
sedinta urmatoare
9. Urmareste neutralizarea microorganismelor in timpul irigarii canalare
10. Microorganismele restante, daca au spatiu si substante nutritive se multiplica
pana la un numar apropiat de cel dinainte de tratament
159. Hidroxidul de calciu Ca(OH)2 are caracteristicile:
1. Contribuie la demineralizarea dentinei

2. pH 7
3. Există un efect tampon al dentinei asupra ca(oh)2
4. Insolubilitate tisulara
5. Efect efevervescent, de îndepărtare a resturilor dentinare
6. Biocompatibilitate slabă ce poate provoca reactii inflamatorii apical
7. pH 12.5-12.8
8. Solubilitate tisulara
9. Favorizeaza mineralizarea
10. Proprietati antibacteriene
92/157
160. Pasta de hidroxid de calciu are efect antibacterien prin:
1. Stimuleaza proprietăţile biologice ale lipopolizaharidelor bacteriene

2. pH<11 ce opreste cresterea si supravieţuirea bacteriană
3. Byström a arătat că după 1 lună 97% dintre canale nu conţineau bacterii
cultivabile; Sjögren a găsit rezultate similare după 7 zile de aplicaţie.
4. Inhibă enzimele din peretele bacterian, blocheaza mecanismele de transport
si astfel are efect citotoxic asupra majorităţii microorganismelor ce nu rezistă
la un pH min 7
5. Inhibă enzimele din peretele bacterian, blocheaza mecanismele de transport
si astfel are efect citotoxic asupra majorităţii microorganismelor ce nu rezistă
la un pH min 9.5
6. pH>11 ce stimuleaza cresterea si supravieţuirea bacteriană
7. Byström a arătat că după 1 lună 97% dintre canale nu conţineau bacterii
cultivabile; Sjögren a găsit rezultate similare după 14 zile de aplicaţie.
8. Efectul este in canalul principal, dar şi la oarecare adancime în tubulii
dentinari
9. altereaza proprietăţile biologice ale lipopolizaharidelor bacteriene
10. pH>11 ce opreste cresterea si supravieţuirea bacteriană
161. Consideratii speciale in dezinfectia canalului radicular:
1. Laser-ul prezinta avantaje importante faţă de metoda cu NaOCl, dar este

scump
2. Solutia de EDTA poate fi activata activ ultrasonic după irigare cu NaOCl
3. Incalzirea la 25 grade C potenteaza efectul solutiei NaOCl
4. Incalzirea la 37grade C potenteaza efectul solutiei NaOCl
5. NaOCl poate fi activat activ ultrasonic
6. NaOCl activat pasiv ultrasonic determina potentarea solutiei de hipoclorit de
sodiu
7. Solutia de EDTA activat pasiv ultrasonic după irigare cu NaOCl accentuează
îndepărtarea smear layerului
8. Fotoactivarea solutiei de irigare nu potenteaza efectul acesteia
9. Laser-ul are rezultate contradictorii, pare sa aiba un uşor avantaj faţă de
metoda cu NaOCl
10. Fotoactivarea solutiei de irigare potenteaza efectul acesteia
93/157
162. Elemente comune in pulpectomie si debridarea mecanochimica:
1. Irigatii antiseptice abundente pe baza de ser fiziologic

2. Este necesara izolarea dintelui in toate etapele de tratament si inchiderea
ocluziva
3. Limita prepararii: foramenul apical
4. Irigatii antiseptice
5. Se folosesc substante ajutatoare pentru largirea canalului si indepartarea
smear layer-ului
6. Nu se folosesc substante ajutatoare pentru largirea canalului si indepartarea
smear layer-ului
7. Nu este obligatorie izolarea dintelui in toate etapele de tratament si inchiderea
ocluziva
8. In gangrena simpla nu se poate realiza tratamentul intr-o sedinta, chiar daca
se respecta strict protocolul
9. In gangrena simpla se poate realiza tratamentul intr-o sedinta, conform
ultimelor studii, daca se respecta strict protocolul
10. Limita prepararii: constrictia apicala
163. Diferente in debridarea mecanochimica fata de pulpectomie:
1. Se aplica pansamente medicamentoase ocluziv

2. MAF-ul max#25
3. Se largeste constrictia apicala
4. Una sau mai multe sedinte, in functie de gradul de afectare a osului alveolar la
nivel apical
5. MAF-ul min#35
6. Indepartarea in totalitate a dentinei alterate
7. Indepartarea dentinei alterate atat cat sa se poata face irigarea eficienta
8. Se permeabilizeaza constrictia apicala
9. MAF-ul min#25
10. Nu se aplica pansamente medicamentoase ocluziv, existand riscul de
acutizare
94/157
164. Imaginea evidentiaza:
1. Tehnica de irigare endodontica

2. Tehnica de anestezie
3. Aspirator chirurgical
4. Izolarea cu sistemul de diga
5. Tehnica de medicatie intracanalara
6. Etapa de tratament la un incisiv
7. Folosirea seringii si acului de irigare
8. Etapa de tratament la un PM
9. Izolarea cu comprese
10. Tub de dren
95/157
165. In tratamentul chisturilor radiculare:
1. Este indicata medicaţia intracanalară sub forma de pasta aplicata etans,

ocluziv
semiocluziv
3. Tratamentul convenţional trebuie să fie prima opţiune de tratament pentru
leziunile periapicale, chiar în cazul chisturilor de mari dimensiuni.
4. Decompresiunea chirurgicală grăbeşte vindecarea.
5. Canalul radicular trebuie lăsat gol între şedinţele de lucru
6. Spaţiul şi elementele nutritive nu influenteaza numărul de microorganisme din
canal
7. Spaţiul şi elementele nutritive din canal pot determina creşterea numărului de
microorganisme la valori apropiate cu cele dinaintea tratamentului
8. Tratamentul convenţional are ca singur scop reducerea riscului de acutizare
pana cand se realizeaza chistectomia
9. Chistectomia cu rezectia apicala reprezinta intotdeauna solutia de electie in
tratamentul chisturilor radiculare
10. Canalul radicular nu trebuie lăsat gol între şedinţele de lucru

2. Nu este indicata pasta antiseptica aplicata etans, ocluziv
3. Canalul radicular trebuie lăsat gol după instrumentare, între şedinţele de lucru
5. Tratamentul convenţional este considerat paleativ, de temporizare deoarece
nu poate conduce niciodata la vindecare
6. Spaţiul şi elementele nutritive din canal nu influenteaza numărului de
microorganisme daca irigarea a fost eficienta
ocluziv
8. Decompresiunea chirurgicală nu grăbeşte vindecarea.
9. Canalul radicular nu trebuie lăsat gol după instrumentare, între şedinţele de
lucru
96/157
1. Tratamentul convenţional nu conduce niciodata la vindecare

2. Etapele tratamentului ortograd sunt complet diferite de cele ale unui granulom
simplu conjunctiv
ocluziv
5. Este contraindicata medicaţia intracanalară sub forma de pasta aplicata etans,
ocluziv
7. Canalul radicular nu trebuie lăsat gol după instrumentare, între şedinţele de
lucru
9. Decompresiunea chirurgicală are doar rolul de a rezolva urgenta
10. Canalul radicular trebuie lăsat gol după instrumentare, între şedinţele de lucru
168. Obturatia radiculara:
1. Nu este necesar sa se evalueze imediat radiologic

2. Se foloseste doar un ciment de sigilare
3. Se foloseste un miez neresorbabil
4. Este ultima etapa a unui tratament endodontic
5. Este necesar sa se evalueaze in timp doar radiologic
6. Este o etapa intermediara a unui tratament endodontic
7. Se evalueaza imediat radiologic
8. Se evalueaza in timp radiologic si clinic
9. Se foloseste un ciment de sigilare
10. Se foloseste doar un miez neresorbabil fara ciment de sigilare in unele tehnici
de obturare
97/157
169. Scopul obturatiei radiculare este:
1. Prevenirea aparitiei leziunilor carioase

2. Faciliteaza pătrunderea microorganismelor înapoi în sistemul canalar prin
fenomenul de anachoreză
3. Faciliteaza pătrunderea fluidului tisular în interiorul sistemului canalar
4. Inchiderea etansa a sistemului canalar
5. Prevenirea aparitiei leziunilor perapicale
6. Prevenirea pătrunderii microorganismelor înapoi în sistemul canalar prin
fenomenul de anachoreză
7. Inchiderea partiala a sistemului canalar
8. Prevenirea pătrunderii microorganismelor înapoi în sistemul canalar din
cavitatea orală
9. Faciliteaza pătrunderea microorganismelor înapoi în sistemul canalar din
cavitatea orală
10. Impiedicarea pătrunderii fluidului tisular în interiorul sistemului canalar
170. Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca un canal pentru a putea fi obturat definitiv:
1. Obturatia coronara provizorie in cazul unui tratament medicamentos canalar

anterior poate fi neetansa
2. Canal umed
3. Canal uscat
anterior trebuie sa fie intacta
5. Sa nu prezinte fetiditate dar poate prezenta fistula
6. Sa nu prezinte fetiditate
7. Sa nu prezinte fistula
8. Dinte asimptomatic
9. Canal uscat desi prezinta fistula
10. Dinte simptomatic
98/157
171. Situatii care recomanda amanarea obturatiei radiculare definitive:
1. Mentinerea obturatiei coronare realizata in cadrul medicatiei canalare

modificata de culoare
2. Prezenta unei fistule active
3. Umiditate pe canal, determinata de un apex larg sau o leziune chistica ce nu a
fost vindecata.
4. Fetiditate, ce tradeaza mentinerea bacteriilor pe canal, deci un canal infectat.
5. Dintele prezinta sensibilitate dureroasa la palpare, percutie sau spontana.
6. Dintele nu prezinta sensibilitate dureroasa la palpare, percutie sau spontana.
7. Fetiditate absenta
8. Canal uscat
9. Absenta unei fistule active
10. Compromiterea obturatiei coronare provizorii in cazul unui tratament
medicamentos canalar anterior
172. Obturatia radiculara ideala trebuie sa urmareasca:
1. Un continut minimum de ciment de sigilare (resorbabil)

2. O adaptare foarte bună a conului principal la nivelul foramenului apical
3. Un continut minim de gutapercă (miez neresorbabil)
4. Un continut maxim de ciment de sigilare (resorbabil)
5. Completarea cu o obturatie cu ciment la nivelul orificiului de deschidere a
canalului radicular
canalului radicular nu este obligatorie
7. Un continut maximum de gutapercă (miez neresorbabil)
8. Completarea cu conuri accesorii cand se impune
9. Completarea doar cu conuri accesorii fara sigilant
10. O adaptare foarte bună a conului principal la nivelul constricţiei apicale
99/157
173. Sigilarea coronară:
1. Se refera la reconstituirea coronară provizorie

2. Se realizează prin aplicarea unui strat de ciment (glassionomer) pe tavanul
camerei pulpare
3. Nu previne patrunderea microorganismelor înapoi în sistemul canalar din
cavitatea orală
4. Previne patrunderea microorganismelor înapoi în sistemul canalar din
cavitatea orală
5. Completeaza partial obturarea radiculara
6. Se realizează prin aplicarea unui strat de ciment (glassionomer) pe podeaua
camerei pulpare
7. Se realizeaza prin aplicarea unui ciment la nivelul orificiilor de deschidere a
canalelor radiculare
8. Se realizeaza prin aplicarea unui ciment la nivel apical
9. Se refera doar la reconstituirea coronară de durată
10. Se refera la reconstituirea coronară de durată
174. Cerinte pentru materialul ideal pentru obturarea radiculara:
1. Să modifice culoarea dintelui pentru a identifica usor dintii tratati endodontic

2. Hidrofob.
3. Ușor de eliminat din canalul radicular daca este necesar.
4. Nu este obligatoriu sa fie sterilizabil deoarece este acoperit de sigilant
5. Greu de eliminat din canalul radicular
6. Să nu modifice culoarea dintelui.
7. Instabil dimensional pentru a se adapta la peretii radiculari
8. Radiotransparent
9. Radioopac.
10. Steril sau sterilizabil imediat inainte de realizarea obturatiei.
1. Radioopac.
2. Să modifice usor culoarea dintelui pentru a identifica dintii tratati endodontic
3. Ușor de introdus in canal.
4. Să nu modifice culoarea dintelui.
5. Dificil de introdus in canal
6. Neiritant.
7. Radiotransparent
8. Ușor de eliminat din canalul radicular daca este necesar.
9. Greu de eliminat din canalul radicular chiar daca este necesar.
10. Hidrofil
100/157
1. Capabil să se adapteze complet la pereții canalului radicular preparat

(suficient doar la nivel apical).
2. Hidrofob.
3. Bactericid
4. Steril sau sterilizabil imediat inainte de realizarea obturatiei.
5. Capabil să se adapteze complet la pereții canalului radicular preparat (lateral
si apical).
6. Bacteriostatic sau, cel puțin, să nu încurajeze creșterea bacteriană.
7. Greu de eliminat din canalul radicular chiar daca este necesar.
8. Instabil dimensional pentru a se adapta la peretii radiculari
9. Radiotransparent
10. Stabil dimensional.
177. Caracteristicile gutapercii sunt:
1. Gutaperca devine fragila, sfaramicioasa prin imbatranire

2. Nu este foarte rigidă, ceea ce face ca să fie mai usor de introdus în canalele
subţiri
3. Gutaperca are avantajul ca devine lipicioasa prin imbatranire
4. Gutaperca se poate steriliza la cald
5. Nu este foarte rigidă, ceea ce face ca să fie mai dificil de introdus în canalele
subţiri
6. Gutaperca nu se poate steriliza la cald
7. Conurile, standardizate ISO, sunt confecţionate cu aceeaşi precizie ca
instrumentele metalice
8. Se poate deforma dacă se exercită o presiune prea mare fara riscul de a fi
forţată dincolo de foramenul apical
9. Se poate deforma dacă se exercită o presiune prea mare putând fi forţată
dincolo de foramenul apical
10. Conurile, deşi standardizate ISO, nu sunt confecţionate cu aceeaşi precizie ca
101/157
178. Gutaperca comercializata – compozitie:
1. Sulfati metalici 11%

2. Continut anorganic 77%
3. Gutaperca 66%
4. Sulfati metalici 23%
5. Oxid de zinc 20%
6. Continut anorganic 23%
7. Oxid de zinc 66%
8. Continut organic 23%
9. Gutaperca 20%
10. Continut organic 77%
179. Forme disponibile de gutaperca:
1. Conuri nestandardizate, cu conicitate de 4%-12%

2. Conuri standardizate ISO Kerr
3. Dispozitive (carrieri) din otel, titanium sau plastic acoperite cu gutaperca alfa
4. Dispozitive (carrieri) sunt doar din otel sau titanium si sunt acoperite cu
gutaperca beta
5. Conuri nestandardizate ISO 2%
6. Gutta flow: pulbere de gutaperca incorporata intr-un sigilant pe baza de
eugenol
7. Conuri de gutaperca cu actiune bactericida
8. Conuri de gutaperca cu actiune medicamentoasa
9. Conuri standardizate, cu conicitate de 4%-6%
10. Gutta flow: pulbere de gutaperca incorporata intr-un sigilant pe baza de rasina
180. Forme disponibile de gutaperca:
1. Baghete/granule folosite in tehnici de injectare a gutapercii termoplasticizate

2. Seringa cu gutaperca alfa , vascozitate scazuta
3. Conuri de gutaperca cu actiune bactericida
4. Conuri de gutaperca cu actiune medicamentoasa
5. Conuri auxiliare, nestandardizate ce patrund in canal pana la umplerea
canalului (condensare laterala)
6. Baghete/granule folosite in tehnici de obturare precum condensarea laterala
7. Conuri auxiliare, standardizate ce patrund in canal pana la umplerea canalului
(condensare laterala)
8. Gutta flow: pulbere de gutaperca incorporata intr-un sigilant pe baza de rasina
9. Seringa cu gutaperca alfa, vascozitate crescuta
10. Gutta flow: pulbere de gutaperca incorporata intr-un sigilant pe baza de
eugenol
102/157
181. Materiale utilizate pentru obturarea canalului radicular:
1. EDTA
2. MTAD
3. Carrieri inveliti in gutaperca alfa
4. RC-prep
5. Gutaperca
6. Conuri de argint
7. Sigilanti canalari
8. Resilon
9. Carrieri inveliti in gutaperca beta
10. Eucalyptol
182. Calitatile unui sigilant ideal (Grossman):
1. Sa nu fie iritant pentru tesuturile periapicale

2. Sa faca priza in timp foarte scurt
3. Radiotransparent
4. Sa fie bacteriostatic.
5. Sa declanseze imediat raspuns imun in tesutul periradicular.
6. Sa poata suferi contractii de priza
7. Radioopac.
8. Sa nu sufere contractii dupa priza.
9. Sa fie bactericid
10. Sa asigure o sigilare etansa.
1. Sa nu declanseze raspuns imun in tesutul periradicular.

2. Sa faca priza lent.
3. Consistenta crescuta pentru a face corp comun cu gutaperca
4. Sa fie bactericid
5. Insolubil in fluidele tisulare.
6. Sa faca priza rapid
7. Sa nu coloreze dentina.
8. Sa asigure o sigilare etansa.
9. Radiotransparent
103/157
1. Sa faca priza rapid

2. Sa nu fie mutagen sau cancerigen.
3. Radiotransparent
5. Sa fie fluid cand se malaxeaza pentru a asigura o aderare buna cu peretii
radiculari.
6. Sa declanseze raspuns imun imediat in tesutul periradicular.
7. Sa fie lipicios cand se malaxeaza pentru a asigura o aderare buna cu peretii
radiculari.
8. Particulele de pulbere sa fie foarte fine pentru a se amesteca usor cu lichidul.
9. Sa nu fie iritant pentru tesuturile periapicale.
10. Sa nu sufere contractii dupa priza.
185. Rolurile unui sigilant canalar:
1. Agent de adeziune
2. Sa obtureze spatiile fine dintre miezul obturatiei si peretii laterali radiculari.
3. Sa obtureze spatiile fine dintre miezul obturatiei si peretii laterali coronari.
4. Agent lubrefiant
5. Radioopacifiant
6. Agent antimicrobian.
7. Radiotransparent
8. Agent de irigare
9. Sa formeze miezul obturatiei radiculare, neresorbabil
10. Agent de demineralizare
104/157
186. Modul de introducere a unui sigilant in canalul radicular:
1. Introducere cu acul Lentulo.

2. Introducere cu ace Hedström, prin miscari de rotire in sens orar
3. Injectare cu seringi speciale.
4. In cazul dintilor cu apex larg, deschis este mai putin recomandata
introducerea sigilantului cu acul Lentulo pentru a evita extrudarea lui in spatiul
periapical.
5. In cazul dintilor cu apex larg, deschis se recomandata introducerea sigilantului
cu acul Lentulo
6. Introducere cu ace Canal Master U
7. Introducerea cu ace rotative SX din sistemul ProtTaper.
8. Incarcarea cu sigilant a conului principal si tapetarea peretilor cu sigilant.
9. Introducere cu ajutorul unui ac pila incarcat cu sigilant, introdus pe toata
lungimea de lucru si indepartat din canal concomitent cu rotire in sens orar.
lungimea de lucru si indepartat din canal concomitent cu rotire in sens
antiorar.
187. Clasificarea sigilantilor după conţinutul în constituenţii de bază :
1. Pe bazặ de eugenol cu Ag
2. Pe bazặ de eugenol fara Ag
3. Pe baza de cloroform
4. Pe baza de Walchoff
5. Pe baza de elastomeri
6. Pe baza de eucalyptol
7. Medicamentoase, temporare
8. Pe baza de clorhexidina
9. Medicamentoase, definitive
10. Non eugenol
105/157
188. Obturarea cu con unic (tehnica mono-con):
1. A fost prima metodă de obturare a canalelor radiculare

2. Dezavantajul major este imposibilitatea obturării tridimensionale cu gutapercă,
o mare parte a canalului fiind ocupată de sigilant
3. Avantajul tehnicii este simplitatea
4. Gradul de etanşeitate este superior celui obţinut prin compactare laterală
5. Avantajul major este posibilitatea obturării tridimensionale cu gutapercă, o
mare parte a canalului fiind ocupată de sigilant
6. Se indica in canale in C
7. Se realizează introducând pastă de sigilare în canal cu ajutorul acelor rotative
SX şi apoi introducând un con de gutapercă adaptat la lungimea de lucru.
8. Gradul de etanşeitate este inferior celui obţinut prin compactare laterală
9. Se indica in canale cu delta apicala
10. Se realizează introducând pastă de sigilare în canal cu ajutorul acelor Lentullo
şi apoi introducând un con de gutapercă adaptat la lungimea de lucru.
106/157
189. Imaginile sunt ale unor obturatii radiculare cu un singur con. Diferentele sunt:
1. Tehnica de obturare folosita la molar este posibila cand modelarea canalara

se face folosind sisteme rotative
2. La nivelul dintelui monoradicular sigilantul este in cantitate mai mica decat
gutaperca
3. La nivelul dintelui monoradicular sigilantul este in cantitate mai mare decat in
cazul molarului
4. La nivelul molarului obturatia s-a realizat cu un con calibrat
5. La nivelul molarului obturatia nu este etansa, fiind suprabturata radacina P
6. Tehnica de modelare folosita la molar cel mai probabil a fost manuala cu ace
Kerr
7. Tehnica de obturare folosita la monoradicular prezinta riscul de rezorbtie a
sigilantului din canal in timp, daca exista cai de comunicare cu exteriorul
8. Etanseitatea mai buna s-a obtinut in cazul molarului
107/157
9. La nivelul dintelui monoradicular obturatia radiculara este compacta, fiind
asigurata o sigilare eficienta cu o cantitate mare de sigilant si cu un singur con
10. La molar sigilantul este in cantitate mai mare decat gutaperca
190. Compactare laterala la rece implica:
1. Indepartarea spreader-ului prin rotatie buton de ceas

2. Alegerea plugger-ului
3. Uscare canal si aplicarea sigilantului
4. Pluggerele prezinta o parte activa conicizata si permit rotirea cu usurinta in
jurul axului sau propriu in ambele sensuri
5. Asigura o sigilare inferioara obturatiilor prin cimentarea unui monocon
6. Conul principal de gutaperca se introduce pe toata lungimea de lucru si se
verifica tugback-ul (sigilare apicala)
7. Alegerea conului unic, calibrat la apex
8. Este considerata standardul de aur al obturatiei radiculare
9. Aplicarea unei obturatii din compomer in lacasul de la nivelul orificiului de
deschidere a canalului (sigilare coronara)
10. Alegerea spreader-ului
191. Compactare laterala la rece, etape de lucru:
1. Introducerea si compactarea succesiva a conurilor accesorii pana la umplerea

canalului
2. Canalul nu trebuie sa aiba un stop apical bine definit
3. Canalul trebuie sa aiba un stop apical bine definit
4. Taierea capetelor conurilor de gutaperca la nivelul orificiului de deschidere a
canalului cu instrument incalzit si condensarea usoara a gutapercii.
5. Introducerea in canal a conului principal tapetat cu sigilant
6. Se alege spreaderul ce aceeasi culoare cu a MAFului
7. Introducerea plugger-ului de-a lungul conului, pana la 1-2 mm de stopul apical
8. Taierea capetelor conurilor de gutaperca la nivelul suprafetei ocluzale a
dintelui cu instrument incalzit.
9. Introducerea spreader-ului de-a lungul conului, pana la 1-2 mm de stopul
apical
10. Conul principal trebuie sa fie mai mic cu un numar decat MAF
108/157
192. Aspect pentru tehnica de obturare radiculara:
1. Prin condensare verticala la cald

2. Definitiva
3. Cu utilizarea unui con principal
4. Cu utilizarea conurilor accesorii
5. Cu utilizarea plugger-ului
6. Cu utilizarea spreaderului
7. Cu utilizarea sondei
8. Provizorie
9. Prin utilizarea sistemului thermafil
10. Prin condensare laterala la rece
109/157
193. Condensarea verticală la cald este foarte utilă in obturarea:
1. Dinti cu radacina in formare

2. Chiar a canaliculelor dentinare, în condiţiile îndepărtării smear-layer-ului
3. Canalelor cu apex larg, deschis
4. Canalelor in formă de C
5. Canalelor cu rezorbţii interne
6. Canalelor fine
7. Canale cu rezorbtii externe
8. In cadrul rezectiei apicale
9. Deltei apicale
10. Canaliculelor dentinare, în condiţiile pastrarii smear-layer-ului
194. Condensarea verticală la cald:
1. Utilizeaza instrumente de compactare numite pluggere

2. Utilizeaza instrumente de compactare numite spreadere
3. Gutaperca termoplasticizată pătrunde în toate neregularităţile canalului.
4. Are ca scop crearea unei sigilãri tridimensionale complete a canalului
radicular
5. Este considerată standardul de aur al unei obturaţii radiculare.
6. Dezavantajul major este imposibilitatea obturării tridimensionale cu gutapercă,
o mare parte a canalului fiind ocupată de sigilant
7. Avantajul tehnicii este simplitatea
8. Utilizeazã gutaperca termoplastifiatã
9. Gradul de etanşeitate este inferior celui obţinut prin compactare laterală
10. Spreadere pot fi de tipul: hand spreadere si finger spreader
195. Principiile compactării verticale la cald:
1. Pluggerul ajunge obligatoriu la distanta de 2-4 mm de constrictia apicala in

timpul compactarii
2. Tehnica necesita un canal larg
3. Spreader-ul ramane obligatoriu la distanta de 4-6 mm de constrictia apicala in
timpul compactarii
4. Tehnica necesita un canal ingust
5. Obiectivul este obturarea cu o cantitate maxima de sigilant si un minim de
gutaperca
6. Obiectivul este obturarea cu o cantitate maxima de gutaperca si un minim de
sigilant
7. Tehnica necesita un canal cu un stop apical foarte bine definit
8. Tehnica necesita un canal cu o conicitate mica
9. Pluggerul ramane obligatoriu la distanta de 4-6 mm de constrictia apicala in
timpul compactarii
10. Tehnica necesita un canal cu o conicitate mare
110/157
196. Etapa de adaptare a conului in condensarea verticala la cald:
1. Conul de gutapercă, ales dupa dimensiunea MAF, este secționat cu un

dispozitiv special.
2. Adaptarea conului se verifica cu ajutorul examenului radiografic
3. Dacã nu există retenție apicală a conului pe o lungime de câțiva milimetri se
recomanda inlocuirea acestuia cu un con cu diametru mai mare
recomanda alta tehnica de obturare
5. Conul principal, desi scurtat, trebuie sa prezinte tug back
recomanda reprepararea canalului radicular
7. Conul principal este scurtat si astfel, nu trebuie sa mai prezinte tug back
8. Adaptarea ideala a principal conului se verifica doar clinic
? 9. Conul de gutapercă se alege cu o marime mai mare decat MAF
recomanda inlocuirea acestuia cu un con cu diametru mai mic
197. Etapa de preadaptare a pluggerelor:
1. Pozitiile celor 2 pluggere se marcheaza prin pozitionarea stoperului.

2. Pluggerele nu ating pereții canalelor radiculare
3. Compactoarele trebuie sa fie potrivite pentru treimea coronara, treimea
mijlocie si cel mai mic pânã la o distanțã de 2-3 mm de apex.
5. Pluggerele trebuie alese astfel incat sa acopere pe sectiune o suprafata cat
mai mica din conul de gutaperca pentru a o putea compacta eficient.
6. Daca pluggerul atinge peretii laterali poate conduce la fracturarea radacinii.
8. Intotdeauna pluggerele ating pereții canalelor radiculare
mai mare din conul de gutaperca pentru a o putea compacta eficient.
10. Daca pluggerul atinge peretii laterali nu exista nici un risc in timpul compactarii
111/157
198. Metoda de compactare in val continuu:
1. Etapa backfill a tehnicii necesita o sursa de caldura Touch`N Heat cu un

spreader atasat
2. Tehnica necesita conuri nestandardizate ce trebuie adaptate in canal inainte
de obturarea propriuzisa, in concordanta cu cerintele stabilite de Schilder
3. Tehnica necesita conuri standardizate 2% ce trebuie adaptate in canal inainte
de obturarea propriu zisa
4. Etapa backfill se realizeaza cu sistemul de injectare a gutapercii si o serie de
pluggere
5. Etapa down pack a tehnicii necesita o sursa de caldura Touch`N Heat cu un
plugger atasat
6. Nu necesita largirea importanta a canalului, diferenta clara fata de tehnica
Schilder de condensare verticala la cald
7. Foloseste si spreadere flexibile, potrivite si pentru condensarea gutapercii in
canalele curbe, inguste.
8. Etapa down pack se realizeaza cu sistemul de injectare a gutapercii si o serie
de pluggere
9. Foloseste si pluggere flexibile, potrivite si pentru condensarea gutapercii in
canalele curbe, inguste.
10. Necesita largirea importanta a canalului, maim ult decat in tehnica Schilder
199. Tehnica de condensare la cald Schilder:
1. Compactarea se incheie cu pluggerul cel mai mare

2. Este o tehnica ce foloseste gutaperca termoplastifiata,de aceea nu este
obligatoriu sigilantul
3. Compactarea se incheie cu pluggerul cel mai mic
4. Pluggerul se introduce rece in canal
5. Compactarea incepe cu pluggerul cel mai mic
6. Foloseste 1 plugger ales in functie de caracteristicile canalului
7. Foloseste 3 pluggere alese in functie de caracteristicile canalului
8. Compactarea incepe cu pluggerul cel mai mare
9. Desi este o tehnica ce foloseste gutaperca termoplastifiata, este obligatoriu
sigilantul
10. Pluggerul se introduce cald in canal
112/157
200. Metoda de condensare verticala la cald in val continuu:
1. Spreaderul este incalzit

2. Poate fi aplicata in canale mai putin largi decat in tehnica Schilder de
compactare la cald
3. Pluggerul este incalzit
4. Poate fi aplicata si in canale curbe, cand se folosesc pluggere flexibile
5. Spreaderul trebuie sa se opreasca la 4-5mm de stopul apical
6. Pluggerul trebuie sa se opreasca la 2-3 mm de stopul apical
7. Foloseste un singur plugger adaptat in 1/3 coronara a canalului
8. Foloseste un singur plugger adaptat in 1/3 apicala a canalului
9. Foloseste un singur spreader adaptat in 1/3 apicala a canalului
10. Pluggerul trebuie sa se opreasca la 4-5mm de stopul apical
201. Tehnica de obturare cu carrier (Thermafil):
1. Introducerea carrier-ului cu grijă în canal şi menţinerea lui în poziţie pentru

câteva minute.
2. Se indica mai ales cand urmeaza o reconstituire coronoradiculara
3. Sistemul Thermafil este o variantă a tehnicii de condensare laterala la cald
4. Foloseşte un dispozitiv plastic (cel mai des) acoperit cu guatpercă faza alpha.
5. Introducerea carrier-ului cu grijă în canal şi menţinerea lui în poziţie pentru
câteva secunde.
6. Nu necesita aplicarea unui strat de sigilant
7. Alicarea unui strat de sigilant doar la orificiul de deschidere a canalului
8. Sistemul Thermafil este o variantă a tehnicii de condensare verticală la cald
9. Indepărtarea fragmentului de carrier în exces cu o freză montată la turbină.
10. Foloseşte un dispozitiv plastic (cel mai rar) acoperit cu guatpercă faza beta.
202. O tehnica de obturare radiculara ce foloseste carrieri infasurati in gutaperca:
1. Este o tehnica care utilizeaza gutaperca termoplastifiata

2. Este tehnica Endotec
3. Se indica mai ales cand urmeaza o reconstituire coronoradiculara
4. Este tehnica McSpadden
5. Nu se indica cand urmeaza o reconstituire coronoradiculara
6. Este tehnica Thermafil
7. Se asociaza tehnicilor de modelare manuala
8. Asigura o etanseitate foarte buna
9. Este o tehnica de condensare termomecanica a gutapercii
10. Se asociaza tehnicilor de modelare rotativa
113/157
203. In figura sunt:
1. Carrieri intalniti in tehnica de obturare Thermafil

2. Carrieri infasurati cu gutaperca ce va ramane in canalul radicular dupa
retragerea dispozitivului
3. Carrieri infasurati cu gutaperca
4. Conuri de gutaperca beta
5. Dispozitive infasurate in gutaperca indicate in obturarea canalelor cu apex larg
6. Dispozitive de obturare cu gutapeca termoplastifiata
7. Dispozitive incarcate cu gutaperca ce vor obtura impreuna canalul radicular
8. Conuri calibrate de gutaperca
9. Spreadere infasurate in gutaperca folosite in tehnica de condensare laterala la
cald
10. Pluggere infasurate cu gutaperca
114/157
204. Sisteme pe bază de injectare a gutapercii încălzite:
1. Este o tehnica in care controlul apical nu este foarte sigur

2. Sistemul este recomandat în cazul dinţilor cu apexul deschis
3. Nu necesita utilizarea unui ciment de sigilare
4. Asigura etapa de down pack in completarea compactarii verticale la cald
5. Este o tehnica in care controlul apical este foarte sigur
6. Necesita un canal bine lărgit
7. Sistemul nu este recomandat in rezorbtiile interne
8. Încălzeşte gutaperca într-o piesă de mână ce se aseamănă cu un pistol ca
apoi să fie injectată in canal
9. Este indicata si in canale subtiri
10. Sistemul este recomandat pentru completarea obturării verticale la cald cu
sistemul B
205. Tehnici de injectare a gutapercii, caracteristici:
1. Se injecteaza gutaperca simultan cu impingerea canulei spre apical

2. Se indica in canale mai largi
3. Se injecteaza gutaperca simultan cu retragerea canulei spre coronar
4. Se indica in canale cu deschidere mai mare apicala
5. Se injecteaza initial in zona coronara si este condensata spre apical cu un
plugger
6. Se indica in canale mai inguste
7. Canula de injectare se insera aproape de zona apicala (mai scurt fata de
lungimea de lucru cu 1-2 mm)
8. Nu necesita utilizarea unui ciment de sigilare
9. Se indica in rezorbtii interne
10. Canula de injectare se insera aproape de zona apicala (mai scurt fata de
lungimea de lucru cu 3-4 mm)
115/157

4. Nu se foloseste intotdeauna ciment de sigilare
5. Evaluarea radiologica imediata nu este necesar, doar dupa un an pentru a
vedea daca au aparut leziuni periapicale
6. Este prima etapa a unui tratament endodontic
9. Cand se foloseste gutaperca termoplastifiata nu este necesar ciment de
sigilare
10. Aspectul radiologic la nivel peripaical poate confirma cu certitudine succesul
tratamentului
1. Este singura etapa a unui tratament endodontic

2. Sigilantul cel mai des folosit este MTA
4. Se foloseste un ciment de sigilare sau un miez neresorbabil
5. Mentinerea fistulei dupa obturarea definitiva nu este considerata esec
deoarece constituie o cale naturala de drenaj
9. Evaluarea clinica si radiologica se face dupa 4 ani de la obturatie
116/157
208. Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca un canal pentru a putea fi obturat definitiv:
1. Canal uscat
anterior trebuie sa fie intacta
3. Canalul umed, dar cu recomandarea obturarii cu MTA deoarece acesta face
priza in mediu umed
4. Dinte asimptomatic
5. Pierderea etanseitatii coronare, mai ales daca s-a produs cu mai mult de 4
luni in urma, recomanda refacerea coronara imediata daca tratamentul
endodontic a fost corect
6. Poate sa ramana o cantitate mica de dentina alterata, daca indepartarea ei ar
conduce la subminarea peretilor radiculari
7. Prezenta fistulei nu este un impediment, chiar daca se obtureaza definitiv ea
constituie cale de drenaj
8. Sa nu prezinte fistula
9. Poate prezenta o sensibilitate spontana, dar nu si la percutia in ax
10. Sa nu prezinte fetiditate
209. Obturatia radiculara ideala trebuie sa urmareasca:
1. Completarea cu o obturatie cu MTA apical pentru inchidere etansa apicala

2. O adaptare foarte bună a conului principal la nivelul constricţiei apicale
3. Completarea cu conuri accesorii in orice tehnica pentru o etanseitate optima
4. Un continut egal de gutapercă si de ciment de sigilare
5. O adaptare foarte bună a conului principal la nivelul apexului radiologic
canalului radicular
7. Un continut maximum de gutapercă (miez neresorbabil)
8. Un continut minimum de ciment de sigilare (resorbabil)
9. Inchidere etansa a canalului, ideal cu MTA, usor de dezobturat la nevoie, dar
scump si greu de introdus in canal
10. Completarea cu conuri accesorii cand se impune
117/157
210. Caracteristicile gutapercii sunt:
1. Conurile, nestandardizate ISO, sunt confecţionate cu aceeaşi precizie ca

2. Conurile, deşi standardizate ISO, nu sunt confecţionate cu aceeaşi precizie ca
3. Se poate deforma dacă se exercită o presiune prea mare putând fi forţată
dincolo de foramenul apical
4. Nedeformabila, chiar dacă se exercită o presiune prea mare
5. Gutaperca are avantajul ca nu isi modifica consistenta prin imbatranire
6. Gutaperca nu se poate dezinfecta
7. Gutaperca devine fragila, sfaramicioasa prin imbatranire
8. Gutaperca nu se poate steriliza la cald
9. Este rigidă, ceea ce face ca să fie mai usor de introdus în canalele subţiri
10. Nu este foarte rigidă, ceea ce face ca să fie mai dificil de introdus în canalele
subţiri
211. Materiale utilizate pentru obturarea canalului radicular:
1. Sigilanti canalari pe baza de EDTA

2. Sigilanti canalari pe baza de NaOCl
3. Conuri din gutaperca alfa
4. Conuri de argint
5. Conuri ZOE
6. Carrieri inveliti in gutaperca alfa
7. Carrieri inveliti in gutaperca beta
8. Sigilanti canalari
9. Conuri din gutaperca beta
10. Resilon
212. Rolurile unui sigilant canalar:
1. Sa obtureze spatiile fine dintre miezul obturatiei si peretii laterali radiculari.

2. Sa obtureze aproape in totalitate canalul, gutaperca fiind aplicata doar pentru
facilitarea dezobturarii in cazul retratamentului
3. Agent antimicrobian.
4. Radioopacifiant
5. Sa stimuleze neodentinogeneza
6. Agent de adeziune
7. Agent lubrefiant
8. Radiotransparent
9. Agent de chelare
10. Sa sigileze complet si corect canalul radicular la nivelul stopului apical, acolo
unde gutaperca nu reuseste foarte bine
118/157
213. Modul de introducere a unui sigilant in canalul radicular:

lungimea de lucru si indepartat din canal concomitent cu rotire in sens
antiorar.
2. Introducere cu sonopile
3. Introducere cu ajutorul conurilor de hartie
4. In cazul dintilor cu apex larg, deschis este mai putin recomandata
introducerea sigilantului cu acul Lentulo pentru a evita extrudarea lui in spatiul
periapical.
5. Incarcarea cu sigilant a conului principal si tapetarea peretilor cu sigilant.
6. In cazul dintilor cu apex larg, deschis cel mai indicat este cu acul Lentulo
7. Introducerea cu ace Pesso
8. Introducere cu ace tirenerfs, prin miscari de rotire in sens orar
9. Introducere cu acul Lentulo.
10. Injectare cu seringi speciale.
214. Etapa de preadaptare a pluggerelor in tehnica de compactare verticala la cald

Schilder:
1. Daca pluggerul atinge peretii laterali poate conduce la fracturarea radacinii.

3. Pozitiile celor 2 pluggere se marcheaza prin indoirea lui
4. Pluggerele ating ferm pereții canalelor radiculare
5. Pluggerele trebuie alese astfel incat sa compacteze conurile ISO alese (2%)
6. Compactorul folosit este unic, potrivit pentru treimea apicala a canalului
8. Daca pluggerul este subtire, el compacteaza foarte bine gutaperca, fiind
introdus mai usor spre apical
mai mare din conul de gutaperca pentru a o putea compacta eficient.
10. Pluggerele nu ating pereții canalelor radiculare
119/157
215. Calitatea unei obturatii radiculare se confirma prin aspectul radiologic la nivelul
dintelui respectiv:
1. Transpozitiile apicale nu prezinta riscuri, mai ales daca diagnosticul initial a

fost de gangrena pulpara
2. Sa fie obturate toate canalele radiculare
3. Sa fie pe toata lungimea canalului
4. Sa nu existe leziuni periapicale
5. Depasirea cu conul principal este considerata esec si impune ca atitudine
terapeutica imediata chiuretaj periapical
6. Persistenta unei leziuni peripicale nu este considerat esec atat timp cat nu
exista simptomatologie dureroasa
7. Sa aiba o radioopacitate uniforma, fara zone de radiotransparenta
8. Sa fie radiotransparenta uniform
9. Sa fie compacta tridimensional
10. Sunt considerate corecte subobturarile, dar nu mai mari de 4-5mm
216. Calitatea unei obturatii radiculare se confirma prin aspectul radiologic la nivelul
dintelui respectiv:
1. Sa fie pe toata lungimea canalului

2. Depasirea cu conul principal este considerata esec si impune ca atitudine
terapeutica imediata chiuretaj periapical
3. Sa fie obturate toate canalele radiculare
4. Sa fie compacta tridimensional
5. Transpozitiile apicale nu prezinta riscuri, mai ales daca diagnosticul initial a
fost de gangrena pulpara
6. Sa aiba o radioopacitate uniforma, fara zone de radiotransparenta
7. Sunt considerate corecte subobturarile, dar nu mai mari de 4-5mm
8. Sa nu existe leziuni periapicale
9. Persistenta unei leziuni peripicale nu este considerat esec atat timp cat nu
exista simptomatologie dureroasa
10. Sa fie radiotransparenta uniform
120/157
1. Provizorie cu Walchoff este cea mai recomandata in tratmentul gangrenei

pulpare
2. Temporara cu Ca(OH)2 se schimba la 3-4 saptamani, interval predictibil
pentru rezultatele cele mai bune
3. Definitiva ideala este doar cu gutaperca termoplastifiata deoarece reuseste sa
patrunda in toate detaliile canalare
4. Definitiva se recomanda sa se schimbe la 8-10 ani pentru a repara
eventualele percolari
5. Aspectul radiologic al obturatiei definitive este cel care confirma cu certitudine
succesul sau esecul tratamentului
6. Cu conuri de argint este indicata atunci cand se doreste sa se imbunatateasca
rezistenta radacinii
7. Definitiva se realizeaza cu sigilant si gutaperca
8. Definitiva se realizeaza cel mai des cu paste de Ca(OH)2 deoarece sunt
antiseptice
9. Provizorie se realizeaza cu paste medicamentoase cu rol antiseptic
10. Temporara cu paste antiseptice pe baza de NaOCl se schimba la 7-10 zile
218. Tehnicile chirurgicale adresate spaţiului periapical sau periradicular sunt:
1. Tratamentul perforaţiilor
2. Coafaj pulpar indirect
3. Rezecţia apicală
4. Obturatie radiculara ortograda
5. Biopulpectomie
6. Extractia
7. Premolarizarea
8. Amputaţia radiculară
9. Coafaj pulpar direct
10. Replantarea terapeutică sau intenţionată
121/157
219. Drenaj apical transmaxilar:
1. Nu este indicata in PAA stadiul endoosos

2. Echivalenta cu incizia mucoperiostala
3. Este usor de executat, nefiind necesara o mare precizie
4. Este o interventie ce suplimenteaza drenajul pe cale ortograda
5. Indicata inpac rebele la tratament
6. Este o interventie de necesitate, sub protectie antibiotica, cand drenajul pe
cale ortograda nu este posibil sau a fost ineficient
7. Indicata in PAA stadiul submucos
8. Necesita multa precizie, mai ales in vecinatatea unor formatiuni anatomice
9. Indicata in PAA stadiul endoosos
10. Realizarea chirurgicala a unei fistule in dreptul apexului unei radacini cu
ajutorul unei freze, sub anestezie
220. Chiuretaj periapical:
1. Are indicatii restranse

2. Este un timp operator in cadrul rezectiei apicale
3. Este o tehnica ajutatoare tratamentului endodontic
4. Nu este un timp operator in cadrul rezectiei apicale
5. Echivalent cu rezectia apexului
6. Implica si obturatie radiculara si retrograda
7. Implica hemisectia unei radacini
8. Indicat in cazul obturatiilor cu depasire, insotite de fenomene inflamatorii
9. Consta in chiuretarea periapicala sub anestezie, dupa realizarea unui lambou
10. Indicat in cazul obturatiilor cu depasire, chiar daca nu se insotesc de
fenomene inflamatorii
221. Protocolul operator in rezectia apicala cuprinde:
1. Chiuretarea leziunii osteitice

2. Rezectia apexului
3. Decompresiune chirurgicala
4. Trepanarea tabliei osoase in dreptul apexului
5. Nu este inclusa etapa de chiuretare a leziunii osteitice
6. Hemisectia unei radacini
7. Anestezie, incizie, realizarea unui lambou
8. Obturatie radiculara si retrograda
9. Aplicarea tubului de dren
10. Aplicarea unei paste antiseptice canalare ce va fi schimbata ulterior cu
obturatia radiculara definitiva
122/157
222. Materiale si instrumente folosite utilizate in obturatia retrograda:
1. EDTA
2. Compozit fotopolimerizabil
3. ProRootTM MTA
4. MTAD
5. IRM®
6. Hidroxid de calciu
7. Amalgame non δ2
8. Super EBA®
9. Glassionomer
10. Microport amalgam & microfuloar
223. Amputatia radiculara se indica la nivelul unui dinte pluriradicular in cazul:
1. Patologiei furcatiei
2. Indicatia de electie este prezenta biofilmului extraradicular
3. Unui tratament endodontic compromis pe una dintre radacini
4. Este insotita de obturatia retrograda a canalului radicular
5. Prezentei unei pungi osoase adanci pe una dintre radacini
6. Unei leziuni intinse corono-radiculare pe una dintre radacini
7. Unui tratament endodontic compromis pe toate radacinile
8. Este aplicata cu predilectie la PM2 superiori
9. Este aplicata cu predilectie la molarii superiori cand radacinile sunt unite
10. Cand se poate indeparta o radacina irecuperabila cu pastrarea celorlalte
radacini complet si corect tratate
224. Rezectia apicala:
1. Se recomanda in asociere cu o obturatie etansa a canalului radicular

2. Indicata in fracturile orizontale radiculare situate oriunde pe traseul radacinii
3. Indicata in cazul unei rezorbtii interne in treimea mijlocie a radacinii
4. Indicata cand se poate indeparta o radacina irecuperabila cu pastrarea
celorlalte radacini complet si corect tratate
5. Indicata in patologiei furcatiei
6. Este o manopera chirurgicala adjuvanta tratamentului endodontic
7. Este insotita de obturatia retrograda a canalului radicular
8. Este indicata in PAA primare
9. Indicatia de electie este prezenta biofilmului extraradicular
10. Este indicata in cazul leziunilor periapicale cronice la care tratamentul
endodontic ortograd nu se poate realiza
123/157
225. Imaginile evidentiaza:
1. Incizie intrasulculara
2. Osteotomia transmaxilara
3. Locul de trepanare osoasa in dreptul apexurilor radacinilor V ale 1.6.
4. Raportul radacinilor V fata de sinusul maxilar
5. Etapa de rezectie apicala a radacinii P a M1 superior
6. Inserarea tubului de dren
7. Decolarea unui lambou trapezoidal
8. Etapa de hemisectie a radacinilor V a M1 superior
9. Etapa de decompresiune microchirugicala a M1 superior
10. Etapa de rezectia apicala a radacinilor V ale M1 superior
124/157
1. Supraobturatii radiculare la nivelul radacinilor V ale M1 superior

2. Incizie intrasulculara
3. Obturatiile retrograde la nivelul 1.6.
4. Obturatia radiculara
5. Decolarea lamboului
6. Etapa de rezectie apicala a radacinii P a M1 superior
7. Etapa de hemisectie a radacinii P a M1 superior
8. Osteotomie transmaxilara
9. Etapa de decompresiune chirugicala a M1 superior
10. Inserarea tubului de dren
125/157
227. La nivelul PM inferior atitudinea terapeutica indicata:
1. Rezectie apicala
2. Expectativa
3. Decompresiune microchirugicala
4. Conservatoare
5. Extractie
6. Indepartarea chirurgicala a cimentului de sigilare ce a depasit apexul
7. Administrare de antialgice daca exista simptomatolgie dureroasa
8. Dezobturare si reluarea tratamentului
9. Chiuretaj periapical
10. Premolarizare
126/157
228. La nivelul M1 inferior atitudinea terapeutica indicata poate fi:
1. Dezobturarea si reluarea tratamentului pe toate canalele radiculare

2. Decompresiune chirugicala
3. Rezectie apicala
4. Obturarea corecta a canalului unde s-a facut depasirea cu conul de gutaperca
5. Conservatoare
6. Dezobturarea canalului M unde obturatia este cu depasire (con gutaperca)
7. Administrare de antialgice daca exista simptomatolgie dureroasa
8. Biopulpectomie
9. Drenaj endodontic pe radacina M
10. Chiuretaj periapical
127/157
229. La nivelul M1 inferior atitudinea terapeutica indicata poate fi:
1. Pastrarea pivotului intraradicular si expectativa

2. Premolarizare
3. Reconstituire corono-radiculara cu pivoti turnati
4. Pastrarea pivoului radicular si rezectia apicala la nivelul radacinii D
5. Rezectie apicala la nivelul radacinii M
6. Reconstituire coronoradiculara cu un singur pivot cimentat pentru cresterea
rezistentei radiculare
7. Extractie
8. Reluarea tratamentului endodontic doar pe radacina D
9. Conservatoare
10. Retratament dupa indepartarea obturatiei radiculare si a pivotului
intraradicular
128/157
230. La nivelul M1 inf se observa:
1. Zona de furcatie radiculara neafectata

2. Distructie coronara moderata
3. Tratament endodontic necorespunzator
4. Tratament endodontic corespunzator cu pivot intraradicular pe radacina D
5. Pe radacina D obturatie radiculara neetansa
6. Pe radacina D obturatie radiculara etansa
7. Pe radacina D pivot intraradicular deformat
8. Subminarea zonei de furcatie radiculara
9. Pe radacina D pivot intraradicular corect realizat
10. Distructie coronara intinsa
129/157
1. Tratament radical la nivelul M1 inferior (premolarizare)

2. M1 inferior la care s-a realizat un chiuretaj periradicular
3. Tratament conservator a radacinilor unui M1 inferior
4. Tratamente endodontice la nivelul dintilor laterali mandibulari
5. Aplicare de pasta medicamentoasa la M1inf pentru tratamentul leziunilor
periapicale cronice
6. Obturatie radiculara definitiva a M1 inferior
7. M1 inferior la care s-a realizat o rezectie apicala
8. Obturatie radiculara provizorie a M1 inferior
9. M1 inferior la care s-a realizat separarea radacinilor
10. M1 inferior cu reconstituirea separata a radacinilor cu pivoti turnati
232. Urgentele endodontice pot fi:
1. Chistul radicular
2. Leziuni traumatice cu interesarea tesutului pulpar
3. Pulpita acuta purulenta partiala
4. Pulpita acuta seroasa totala
5. Granulomul periapical
6. Parodontite apicale acute secundare
7. Pulpita acuta purulenta totala
8. PAC difuza
9. Pulpita acuta seroasa partiala
10. Parodontite apicale acute primare
130/157
233. Tehnica drenajului endodontic include:
1. Permeabilizarea cu un ac #10 a constrictiei apicale

2. Indicatia de electie este lasarea dintelui deschis pana la amnedarea
fenomenelor dureroase
3. Evacuarea continutului camerei pulpare concomitent cu irigatii cu solutii
antiseptice
4. Primul gest este de a permeabiliza foramenul apical si apoi evidarea
continutului canalar deoarece durerea este mult mai redusa
5. Trepanarea canalului radicular
6. Nu este necesara prepararea mecanochimica a canalelor radiculare in prima
sedinta
7. Evacuarea continutului canalarAsocierea unor mijloace fizice de sterilizare a
canalelor (US, laser, diatermie, sa)
8. Inchiderea provizorie a canalelor, daca exista certitudinea ca tratamentul
mecanic s-a realizat complet si corect
9. Anestezie pentru ca sensibilitatea dureroasa pulpara este foarte mare
10. Imobilizarea dintelui
234. Tehnica drenajului endodontic include:
1. Primul gest este de a permeabiliza foramenul apical si apoi evidarea

continutului canalar deoarece durerea este mult mai redusa
2. Permeabilizarea cu un ac #25
3. Anestezie pentru ca sensibilitatea dureroasa pulpara este foarte mare
4. Nu este necesara prepararea mecanochimica a canalelor radiculare in prima
sedinta
5. Evacuarea continutului camerei pulpare concomitent cu irigatii cu solutii
antiseptice
6. Indicatia de electie este lasarea dintelui deschis pana la amnedarea
fenomenelor dureroase
7. Imobilizarea dintelui
8. Evacuarea continutului canalar
9. Prepararea mecanochimica a canalelor radiculare pana la o dimensiune ce
permite irigarea eficienta
10. Trepanarea camerei pulpare
131/157
235. Osteotomia transmaxilara:
1. Recomandata atunci cand nu este posibil drenajul endodontic

2. Nu este necesara anestezia
3. Tehnica trebuie sa fie precisa mai ales datorita vecinatatii unor elemente
anatomice ce nu trebuie lezate
4. Se largeste fistula din dreptul apexului dintelui cauzal
5. Se practica incizia mucoasei in dreptul apexului radacinii dintelui
6. Perforarea tabliei osoase se realizeaza pana in dreptul apexului cu o freza
cilindrica montata la piesa dreapta
7. Este necesara anestezie plexala sau troculara periferica
8. Tehnica nu necesita multa precizie, tablia osoasa ce trebuie starbatuta fiind
deja erodata de catre procesul inflamator situat subperiostal
9. Recomandata in completarea drenajului endodontic
10. Perforarea tabliei osoase se realizeaza pana in dreptul apexului cu o freza
sferica montata la piesa dreapta
236. Incizia (muco)periostala:
1. Solutie de urgenta atunci cand canalele radiculare nu sunt accesibile

2. Indicata in PAA purulente ce au depasit stadiul endoosos
3. Indicata ca tratament in leziunile cronice
4. Ideal este sa insoteasca drenajul endodontic corect
5. Indicata in PAA purulente ce nu au depasit stadiul endoosos
6. Procedura de urgenta in PAA purulente stadiul 1
7. Procedura de urgenta in toate formele de PAA
8. Procedura de urgenta in PAA purulente stadiul 2
9. Se recomanda mentinerea in plaga a unei lame de dren sau mese pentru 24-
48 de ore
10. Nu este necesar si drenajul endodontic, fiind suficienta si superioara acestuia
din urma
237. Chiuretajul periapical:
1. Nu este echivalent cu rezectia apicala

2. Nu presupune obturatie retrograda
3. Se indica in puseu acut daca s-a facut o depasire cu conul de gutaperca
4. Nu se recomanda in puseu acut
5. Inchiderea apicala etansa se va realiza cu MTA
6. Este similar cu osteotomia transmaxilara, avand aceleasi indicatii
7. Indicat ca o completare a drenajului endodontic
8. Indicat cand exista o simptomatologie intretinuta de supraobturatie radiculara
9. Nu presupune indepartarea apexului
10. Presupune chiuretarea zonei peripaicale si indepartarea apexului
132/157
238. Succesul sau esecul unui tratament endodontic se evalueaza dupa criteriile:
1. Simptomatologie dureroasa
2. Calitatea sigilarii coronare
3. Aspectul radiografic al osului la nivel apical imediat si dupa minimum 2 ani de
la obturatia radiculara
4. Doar calitatea obturatiei radiculare, cea a obturatiei coronare nu influenteaza
succesul sau esecul unui tratament endodontic
5. Calitatea sigilarii coronare-nu influenteaza succesul sau esecul unui tratament
endodontic
6. Prezenta sau absenta fistulei-nu influenteaza succesul sau esecul unui
7. Aspectul radiografic al osului la nivel apical imediat si dupa minimum 4 ani de
la obturatia radiculara
8. Calitatea obturatiei radiculare
9. Prezenta sau absenta fistulei
10. Simptomatologie dureroasa-singurul criteriu acceptat
133/157
239. In obturatia din imagine:
1. Poate fi urmata de aparitia unei leziuni periapicale in timp

2. Se observa depasirea apexului doar cu ciment de sigilare
3. Se recomanda extractia
4. Se recomanda chiuretajul periapical daca se insoteste de simptomatologie
dureroasa
5. Se observa depasirea apexului cu ciment de sigilare si con principal de
gutaperca
6. Se recomanda examen complementar CBCT
7. Se recomanda rezectia apicala
8. Se observa depasirea apexului doar cu conul principal de gutaperca
9. Surplusul de sigilant este cu siguranta in cavitatea sinusala
10. Se recomanda dezobturarea conului principal de gutaperca
134/157
240. In radiografia alaturata se observa:
1. O obturatie radiculara care, desi compacta, nu a respectat lungimea radacinii

2. Materialul de obturatie a depasit apexul si se gaseste in sinus, afirmatie
sustinuta cert de radiografie
3. Realizarea unui tratament endodontic cu depasire
4. Suspiciune de depasire cu material de obturatie in cavitatea sinusala
5. Tratament la nivelul unui PM superior
6. Obturatie radiculara corecta
7. Aspectul obturatiei impune dezobturarea canalara pentru indepartarea conului
si sigilantului din periapex
8. Nu exista o metoda care sa confirme in mod cert prezenta sau absenta
materialului de obturare in sinusul maxilar
9. La nivelul M2 superior o morfologie radiculara atipica
10. Prezenta cimentului de sigilare in spatiul periapical
135/157
241. Obturatia radiculara la nivelul IC inferior:
136/157
1. Poate favoriza aparitia unei leziuni periapicale in timp
2. Indicatia de prima intentie este chiuretajul apical
3. Exista o depasire a apexului cu sigilantul
4. Exista o depasire a apexului cu conul de gutaperca
5. Arata ca nu a existat tugback in momentul alegerii conului principal de
gutaperca
6. Indica o reluare a tratamentului cu dezobturare si adaptarea corecta a conului
principal
7. Arata ca a existat tugback in momentul alegerii conului principal de gutaperca
8. Este compacta
9. Nu este compacta
10. Nu poate favoriza aparitia unei leziuni periapicale in timp
137/157
242. Obturatia radiculara la nivelul IC inferior:
138/157
1. este compacta
2. Prezinta o radiotransparenta uniforma, compacta
3. Este o supraobturatie ce indica osteotomia transmaxilara
4. Respecta lungimea radacinii
5. Exista o depasire a apexului cu conul de gutaperca
6. Indicatia de tratament de prima intentie este chiuretajul apical
7. Poate favoriza aparitia unei leziuni periapicale in timp
8. Arata ca nu a existat tugback in momentul alegerii conului principal de
gutaperca
9. Indica o reluare a tratamentului cu dezobturare si adaptarea corecta a conului
principal
10. Arata ca nu a existat tugback in momentul alegerii conului accesorii de
gutaperca
139/157
243. Obturatia radiculara la nivelul PM2 inf dupa retratament se poate realiza prin:
140/157
1. Injectare
2. Tehnica Thermafil
3. Tehnica condensarii verticale la cald (mai rar)
4. Condensare verticala la cald (varianta de electie)
5. MTA
6. Condensare laterala la rece
7. Condensare laterala la cald
8. Tehnica monocon calibrat
9. Tehnica cu un singur con 2% (cel mai frecvent)
10. Tehnica de condensare verticala la rece
141/157
244. Analiza imaginii la nivelul PM2 inf conduce la urmatoarele afirmatii:
142/157
1. Obturarea radiculara indicata este Thermafil
2. Absenta obturatiei radiculare
3. Nu se indicata reconstituirea coronoradiculara intrucat rezistenta la fractura
este scazuta
4. Dinte reconstituit cu un pivot de fibra de sticla
5. Este indicata reconstituirea coronoradiculara sub forma unui pivot turnat
6. Dinte reconstituit cu o sarma de vipla
7. Dinte reconstituit cu un pivot prefabricat
8. Indica extractia (varianta de electie)
9. Indica reluarea tratamentului cu indepartarea pivotului intraradicular
10. Obturarea radiculara de electie este condensare verticala la cald
143/157
245. La nivelul PM1 inf:
144/157
1. Modelarea canalara recomandata este standard conventionala
2. Modelarea canalara indicata este crown down
3. Acele recomandate pentru dezobturare si modelare sunt acele Hedstroem
4. Dezobturarea gutapercii este facilitata de folosirea eucaliptolului, uleiului de
portocal
5. Oburatia este mai scurta decat lungimea de lucru
6. Se impune reluarea tratamentului
7. Acele recomandate in permeabilizarea canalara sunt acele manuale Kerr
precurbate sau acele NiTi
8. Nu se impune reluarea tratamentului
9. Se impune extractia
10. Oburatia este satisfacatoare
145/157
246. Analiza imaginii releva:
1. Obturatie corecta la 3.3. dupa reluarea tratamentului

2. Deschidere initiala incorecta a camerei pulpare la 3.3.
3. Obturatie initiala cu depasire (sigilant) la 3.2.
4. Obturatie corecta 3.5.
5. Deschidere initiala corecta a camerei pulpare la 3.3.
6. Cale falsa la 3.5.
7. O cale falsa la 3.3. care recomanda extractia
8. Depasire cu con la 3.2.
9. Cale falsa la 3.3.
10. O supraobturare la nivelul 3.2. ce recomanda rezectia apicala
146/157
247. Analiza imaginii releva la nivelul lui 3.3.:
1. Canal radicular destul de larg

2. Inchidere coronara compacta
3. Obturatie corecta la 3.3. dupa reluarea tratamentului
4. Tratament initial corect
5. Deschidere initiala incorecta a camerei pulpare
6. Suport osos deficitar
7. Instalarea unei PAC
8. Tratament final incorect
9. Cale falsa
10. Refacerea suportului osos
147/157
248. Pacientul se prezinta cu reconstituire coronoradiculara la nivelul 4.6., leziune
interradiculara consecutiv unei perforatii in zona de furcatie. Imaginile releva
situatiile initiala si dupa retratament si se pot face afirmatiile:
1. S-a extras radacina D

2. O alta atitudine de tratament ar fi fost premolarizarea cu pastrarea ambelor
radacini
3. A fost realizata retratamentul canalar pe radacina D
4. S-a efectuat hemisectia radacinii D
5. Hemisectia s-a impus datorita leziunii peripicale de la nivelul radacinii M la
care nu se indica un retratament
6. Nu s-a refacut pivotul radicular pe radacina D
7. A fost realizat retratamentul retrograd pe radacina D
8. S-a efectuat amputatia radacinii M
9. S-a refacut pivotul radicular pe radacina D
10. Retratamentul a urmarit indepartarea pivotului intraradicular
148/157
249. Pacientul se prezinta cu reconstituire coronoradiculara la nivelul 3.4. Dintele 3.3.
raspunde normal la testele de vitalitate. Imaginile releva situatiile initiala si dupa
retratament si se pot face afirmatiile:
1. Situatia trebuie monitorizata clinic si radiologic minimum 4 ani.

2. S-a instituit retratament pe cale retrograda
3. S-a produs vindecarea partiala
4. PAC fibroasa la nivelul 3.4
5. S-a produs vindecarea completa
6. S-a instituit retratament pe cale ortograda
7. Vitalitatea lui 3.3. este pastrata deoarece apexul lui nu era in cavitatea
chistului, CBCT ar putea confirma aceasta afirmatie
8. Chist radicular la nivelul 3.4.
9. 3.3. pare sa fie afectat de leziunea apicala astfel se impune biopulpectomia
10. Situatia trebuie monitorizata clinic si radiologic minimum 2 ani.
149/157
250. Imaginea este a unui M2 inferior, la 26 de ani dupa tratament si se poate afirma ca:
1. Nu se indica retratament
2. Periapical aspectul este de os sanatos
3. Prezinta o reconstituire coronoradiculara la nivelul radacinii M
4. Se impune o rezectie apicala deoarece obturatia este mai scurta si poate
favoriza aparitia unei leziuni periapicale
5. Prezinta o reconstituire coronoradiculara la nivelul radacinii D
6. A fost practicata amputatia coronoradiculara a radacinii M
7. Se indica retratament
8. Tratamentul este un esec deoarece radacina este subobturata, impune
reluarea tratamentului
9. Obturatia radiculara este incompleta
10. Pivotul aplicat este probabil din fibra de sticla
150/157
251. Imagini ale unui chist la nivelul lui 2.1. ce sustin afirmatiile:
1. Tratamentul de electie este extractia

2. Tratamentul poate implica decompresiune chirurgicala
3. Cauza leziunii periapicale nu este infectia bacteriana intracanalara
4. Chiuretarea surplusului de sigilant nu reprezinta solutia de electie de
tratament
5. Chiuretarea surplusului de sigilant reprezinta solutia de electie de tratament
6. Tratamentul de electie recomandat este retrograd
7. Cauza leziunii periapicale este surplusul de sigilant din periapex
8. Tratamentul recomandat este ortograd
9. Cauza leziunii periapicale nu este surplusul de sigilant din periapex
10. Cauza leziunii periapicale este infectia bacteriana intracanalara
151/157
252. La nivelul lui 4.6. imaginile sunt ale situatiei initiale si finale dupa tratament. Se
poate afirma ca:
1. S-a realizat hemisectia

2. Rezectia apicala singura elimina cauza leziunii periapicale
3. La nivel apical radacina M prezinta PAC fibroasa
4. Rezectia apicala singura nu elimina cauza leziunii periapicale
5. La nivel apical radacina D prezinta PAC fibroasa
6. S-a realizat un tratament retrograd
7. Depasirea cu sigilant la nivelul radacinii D nu impune interventie chirurgicala
8. Depasirea cu sigilant (obturatia finala) la nivelul radacinii D impune interventie
chirurgicala
9. Obturatia radiculara finala respecta criteriile unei obturatii de calitate
10. S-a realizat un tratament ortograd
152/157
253. Elemente ce constituie dezavantaje in cazul reluarii pe cale ortograda a
tratamentului la nivelul lui 3.5.:
1. Pozitia dintelui
2. Coroana amputata dupa indepartarea pivotului nu creeaza dificultati in izolare
3. Canal neinstrumentat, ingust
4. Prezenta unei PAC
5. Curbura canalului
6. Implantare osoasa deficitara
7. Pivot intraradicular ce nu respecta axul longitudinal al radacinii
8. Pivot care nu respecta criteriile unei reconstituiri coronoradiculare de calitate
9. Prezenta cimentului de sigilare intracanalara in absenta conului de gutaperca
10. Pivot intraradicular prea scurt
153/157
254. Elemente ce constituie avantaje in cazul reluarii pe cale ortograda a tratamentului la
nivelul lui 3.5.:
1. Radacina este lunga, poate sustine un pivot radiculara in portiunea dreapta a

lui
2. Canal ingust
3. Canalul radicular este vizibil, ceea ce inseamna ca permeabilizarea este
posibila
4. Canal curb
5. Posibil prezenta cimentului de sigilare intracanalara in absenta conului de
gutaperca
6. Obturatia radiculara nu este foarte vizibila, ceea ce poate insemna ca
obturatia nu este etansa, usor de permeabilizat
7. Pivot intraradicular scurt, usor de indepartat
8. Pozitia dintelui pe arcada accesibila tratamentului
9. Aspectul spatiului periapical PAC ce permite tratamentul intr-o sedinta
10. Implantarea osoasa deficitara
154/157
255. La nivelul lui 1.2. se remarca:
1. Tratamentul este un esec

2. Tratament ortograd dupa indepartarea pivotului intraradicular
3. Remineralizarea trabeculatiei osoase
4. LIPOE cu punct de plecare 1.1
5. pasta radioopaca evidentiaza punctul de plecare de la 1.1
6. Chiuretarea surplusului de sigilant nu se impune in lipsa simptomatologiei
dureroase
7. LIPOE cu punct de plecare canal lateral in ½ apicala a lui 1.2.
8. Leziune periapicala remanenta ce indica extractia
9. Nu se observa vindecarea completa a leziunii ceea ce obliga la rezectie
apicala
10. pasta radioopaca evidentiaza prezenta unui canal lateral
155/157
256. Imaginile pun in evidenta:
1. Necesitatea instituirii unui tratament ortograd ca prima intentie

2. evolutie palatinala a chistului evidentiata pe o sectiune orizontala CBCT
3. sectiunea in plan frontal nu da informatii complete asupra marimii chistului
4. sectiunea in plan frontal da informatii complete asupra marimii chistului
5. sectiunea in plan frontal nu da informatii complete asupra evolutiei palatinale a
leziunii
6. Necesitatea instituirii unui tratament chirugical ca prima intentie
7. sectiunea in plan frontal da informatii complete asupra evolutiei vestibulare a
leziunii
8. Chist radicular punct de plecare 2.1.
9. evolutie vestibulara a chistului evidentiata pe o sectiune orizontala CBCT
10. Chist radicular punct de plecare 2.2.
156/157
257. La nivelul M1 inf, analizand radiografiile initiala si finala (dupa tratament) se poate
afirma:
1. Prezinta o leziune LIPOE interradiculara, partial vindecata dupa tratament

2. Obturatia radiculara finala este compacta, respecta criteriile unei obturatii de
calitate
3. Initial, prezenta o obturatie incompleta pe radacina M
4. Initial, prezenta gangrena pe radacina D
5. S-a realizat tratament ortograd doar pe radacina M
6. S-a realizat biopulpectomie pe radacina M
7. S-a realizat tratament retrograd doar pe radacina M
8. Initial, prezenta gangrena pe radacina M
9. Initial, prezenta o obturatie incompleta pe radacina D
10. S-a efectuat o premolarizare, pastrandu-se ambele radacini
157/157

Endo

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Endo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UMF EXAMENE

TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE TOTALE

CHIRURGIE ORALA 335

RADIOLOGIE IN MEDICINA DENTARA 150

PROTETICA - PROTEZA FIXA 246

PRACTICA DE VARA ANUALA 0

PROTETICA - PROTEZA PARTIAL AMOVIBILA.

PROTETICA - PROTEZA TOTALA 299

1. Determinat de particularitatile anatomice ale zonei, dar nu si de starea

2. Osteita apicala are particularitati imprimate de structurile anatomice specifice

1. Bontul pulpar apical: bariera in calea difuziunii spre parodontiul apical a

4. Difuziunea inflamatiei pulpare in spatiul periodontal:

1. Este posibila datorita inextensibilitatii spatiului endodontic

1. Confirmat doar clinic

6. Parodontitele apicale declansate de procese inflamatorii pulpare:

1. Se caracterizeaza prin semne de suferinta parodontala reduse (in cazuri

1. Bacteriile se instaleaza doar la nivelul canalului radicular

9. Parodontita apicala acute (PAA) poate fi:

11. Debutul dureros din parodontita apicala simptomatica :

1. Este asociat cu sensibilitate in ocluzie sau percutie in ax

12. Cauzele traumatice ale parodontitei apicale simptomatice pot fi:

14. In cazul parodontitei apicale simptomatice de cauza microbiana accesul

1. Prin diferite cai, actiunea lor exercitandu-se prin intermediul exotoxinelor

1. Pot conduce la o parodontita apicala simptomatica

16. In parodontitele apicale simptomatice:

1. Durerea variaza in functie de factorul etiologic

1. Simptomatologie de pulpita acuta (daca aceasta este cauza)

18. Diagnostic pozitiv SAP (hiperemica):

19. Diagnostic diferential SAP (hiperemica):

1. Pulpita totala purulenta

1. Starea generala nu este alterata

23. SAP (hiperemica), primara, indicatii de tratament, in functie de cauza:

1. Consecutiv pulpita totala – biopulpectomie

1. mai este cunoscut si sub denumirea de abces Phoenix

25. Abcesul acut apical (AAA):

1. Frecvent insoteste o leziune cronica periapicala care se reacutizeaza la

1. Se formeaza un exsudat de tip seros care, daca nu se instituie tratament

27. Morfopatologia abcesului acut apical (AAA), asimilabil cu forma seroasa:

1. Circulatia de tip terminal nu poate determina oprirea spontana a inflamatiei

1. Localizata la dintele in cauza

1. pacientul nu evita miscarea capului intrucat durerea nu se exacerbeaza

1. Congestia mucoasei in dreptul apexului

1. Sunt reprezentate de testele de vitalitate si examenele radiologice

1. Localizarea este caracteristica, in functie de dintele implicat

33. Edemul de vecinatate in AAA (PAA seroasa) este localizat la nivelul:

1. Buzei superioare (canini superiori)

34. Diagnostic pozitiv in AAA (PAA seroasa):

1. Intensitatea cea mai mare este in stadiul subperiostal

36. Diagnostic diferential in AAA (PAA seroasa):

37. AAA (PAA seroasa) evolutie:

1. Parodontita apicala acuta simptomatica

1. Extractie (nu in puseu acut)

39. AAA (PAA purulentă):

1. Este inflamatia supurata a parodontiului marginal

40. Fiecare stadiu in AAA (PAA purulentă) prezinta particularitati lezionale si

1. Calitatea tratamentelor endodontice prezente

1. Pacientul poate sa atinga dintele fara sa se exacerbeze durerea

42. Durerea in AAA (PAA purulentă):

43. Durerea in AAA (PAA purulentă):

1. Este localizata in stadiul endoosos

1. Pacientul apeleaza frecvent la sticla cu apa calda aplicata pe zona tumefiata

45. Semne clinice in AAA (PAA purulentă) stadiile endoosos si subperiostal:

1. Percutia in ax pozitiva, nu produce exacerbarea durerii

46. Semne clinice in AAA (PAA purulentă) stadiile endoosos si subperiostal: