UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA MICROBIOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ
STUDII PRIVIND DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZE CU
SPECTRU EXTINS LA PACIENȚII CU BOALĂ PARODONTALĂ

 
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. BADEA VICTORIA
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:
S.L. UNIV. DR. NUCĂ CRISTINA POPA DIANA CAMELIA

CONSTANŢA
2015
SPECII BACTERIENE PARODONTO – PATOGENE

SOCRANSKY precizează organizarea bacteriilor

prezente în zonele parodontale în "complexe
bacteriene” care acţionează prin asocieri succesive
până la apariţia leziunilor specifice bolii parodontale
 SPECII BACTERIENE PARODONTO – PATOGENE

COMPLEXUL COMPLEXUL COMPLEXUL COMPLEXUL COMPLEXUL

GALBEN PURPURIU VERDE ORANJ ROȘU

Diferite tipuri de Specii de Fusobacterium Porphyromons

E. corrodens, nucleatum,
streptococi Actinomyces gingivalis,
C. gingivalis, Prevotella
(sanguis, oralis, odontolyticus și Tannerella
C. sputigena, nigrescens,,
mitis, gordonii, Veillonella forsythia,
C. ochracea Streptococcus
intermedius) parvula și Treponema
C. concisius constellatus
Capnocytophaga denticola
CLASIFICARE
 BETALACTAMAZELE ȘI REZISTENȚA LA
ANTIBIOTICE
Apariţia rezistenţei bacteriene corespunde cu
o creştere în concentraţia inhibitorie minimă a
antibioticelor. O tulpină e considerată a fi rezistentă
atunci când nu mai e afectată de o concentraţie, în
mod normal eficientă, de antibiotic. Principalul
mecanism de rezistenţă la antibiotice în
parodontologie e rezumat la rezistenţa unui
antibiotic ce poate apărea dacă bacteria
sintetizează enzime ce pot hidroliza agentul
antimicrobian, si anume productia de
betalactamaze ce hidrolizează inelul betalactamic
al penicilinelor şi cefalosporinelor.
 BETALACTAMAZELE ȘI REZISTENȚA LA
ANTIBIOTICE

În unele formule de antibiotic, cum ar fi

augmentinul, mecanismul de rezistenţă e eludat de
o combinaţie de penicilină cu acid clavulanic.
Acesta din urmă acţionează că o “momeala”,
servind ca prima ţintă a betalactamazelor
protejând astfel inelul betalactamic al penicilinei.
 OBIECTIV

1. Identificarea speciilor bacteriene în produse patologice de la

subiecții luați în studiu;

2. Demonstrarea potenţialului de instalare a rezistenţei la

antibiotice prin producerea de betalactamaze, a speciilor
bacteriene implicate în etiopatogenia gingivitei si a bolii
parodontale superficiale.
 OBIECTIV

• Studiul a fost realizat pe un lot de pacienţi cu boală

parodontală, care, au fost examinaţi clinic orodentar în
cadrul unor cabinete de medicină dentară.
• Probele prelevate au fost examinate din punct de vedere
microbiologic în cadrul laboratorului de microbiologie al
disciplinei Microbiologie şi Imunologie din cadrul Facultăţii
de Medicină Dentară.
MATERIAL ȘI METODĂ
 RECOLTAREA PRODUSULUI PATOLOGIC

 Etapele recoltării produsului patologic:

• izolarea dintelui
• uscarea lui
• recoltarea probelor de la nivelul pungilor parodontale si santul gingivalcu
ajutorul conurilor de hârtie de filtru sterile.
 RECOLTAREA PRODUSULUI PATOLOGIC

Conurile de hârtie au
fost menţinute timp de
30 de secunde în punga
parodontală, apoi au
fost descărcate în tuburi
sterile cu 0.5 ml de
mediu Schedler, pentru
a păstra viabilitatea
speciilor patogene
recoltate.
ÎNSĂMANȚAREA PE MEDII DE CULTURĂ

Din suspensia obținută prin introducerea conurilor de hartie de filtru în ser fiziologic, se prelevă
volume standardizate cu ajutorul unei anse calibrate de 10 microni.
ÎNSĂMANȚAREA PE MEDII DE CULTURĂ

Pentru studiul nostru am

folosit mediu Schaedler, pe
care am însămânțat cu
ajutorul ansei probele
biologice.
ÎNSĂMANȚAREA PE MEDII DE CULTURĂ

Acestea au fost ținute la

termostat la 37 °C în condiții
de anaerobioză.
IDENTIFICAREA SPECIILOR BACTERIENE

Cultură mixtă:
Staphylococcus
aureus, Neisseria
spp.
IDENTIFICAREA SPECIILOR BACTERIENE

Cultură mixtă:
Peptostrep.
Staphylococcus
coagulază
negativ
IDENTIFICAREA SPECIILOR BACTERIENE

Cultură mixtă
dispersată: stânga-
bacilul Pioceanic,
dreapta - Prevotella
oralis
IDENTIFICAREA SPECIILOR BACTERIENE

Cultură pură:
Staphylococcus
aureus
DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZĂ PRIN METODA DUBLULUI DISC

Am prelevat, cu ajutorul unei anse, din

cultura obținută apoi am introdus
proba într-un tub cu mediu de cultură
lichid (bulion simplu).
DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZĂ PRIN METODA DUBLULUI DISC

Se va obține o
suspensie din
care, cu pipeta se
vor plasa câteva
picături în discul
cu agar Muller-
Hinton și se va
dispersa cât să
cuprindă întregul
disc.
DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZĂ PRIN METODA DUBLULUI DISC

Antibioticele folosite pentru realizarea studiului

DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZĂ PRIN METODA DUBLULUI DISC
Se vor aplica apoi microcomprimatele de antibiotic la o distanță de circa 2-3 mm
DEMONSTRAREA PRODUCERII DE BETALACTAMAZĂ PRIN METODA DUBLULUI DISC

Am incubat apoi plăcile timp de 20 de ore la 37

°C și ulterior am efectuat citirea și
interpretarea rezultatelor.
 REZULTATE OBȚINUTE

Lotul de studiu a
• 8 pacienți cu
fost format din
diagnosticul de
18 pacienți, gingivită cronică
adulți tineri cu simplă
vârsta cuprinsă • 10 pacienți cu
între 30 si 42 de diagnosticul de
ani, dintre care parodontită cronică
11 femei și 7 superficială
bărbați.
 REZULTATE OBȚINUTE

DISTRIBUȚIA PE SEXE A CELOR 2 LOTURI DE PACIENȚI

39%

11 femei
8 bărbați
61%
 REZULTATE OBȚINUTE

DISTIBUȚIA PACIENȚILOR ÎN FUNCȚIE DE ÎNCADRAREA ÎN FORMA DE BOALĂ

PARODONTALĂ

44% Gingivită cronică simplă

Parodontită cronică
superficială
56%
 REZULTATE OBȚINUTE
Au fost identificate un total de 31 tulpini bacteriene
Tipul de respirație Denumirea speciilor Numărul de tulpini
bacteriene identificate

Aerobe Streptococcus spp. 4 tulpini

Staphylococcus coagulază 6 tulpini
negativ

Staphylococcus aureus 3 tulpini

Pioceanic 1 tulpină
Aerobe facultativ anaerobe Neisseria spp. 6 tulpini
Anaerobe Peptosterptococcus 2 tulipini
Prevotella oralis 3 tulpini
 REZULTATE OBȚINUTE

6 6 6
6

5
4
4

3 3
3

2
2

1
1

0
Aerobe Aerobe, facultativ anaerobe Anaerobe

Streptococcus spp. Staphylococcus coagulază negativ Staphylococcus aureus

Pioceanic Neisseria spp. Peptosterptococcus
Prevotella oralis Veillonella parvula
 REZULTATE OBȚINUTE
Specii bacteriene identificate la Numarul de tulpini idetificate
 
pacienții cu gingivită  
Aerobe Streptococcus spp.   4 tulpini
 
Staphylococcus   3 tulpini
coagulază negativ    
 
Staphylococcus   4 tulpini
 
aureus  
  Pioceanic   1 tulpină
 
 
Aerobe, facultativ Neisseria spp.   3 tulpini
 
anaerobe  
 REZULTATE OBȚINUTE
Specii bacteriene identificate la pacienții cu gingivită
4 4
4

3.5
3 3
3

2.5

1.5

0.5

0
Aerobe Aerobe, facultativ anaerobe

Streptococcus spp. Staphylococcus coagulază negativ

Staphylococcus aureus Neisseria spp.
 REZULTATE OBȚINUTE

Specii bacteriene identificate la pacienții cu Numarul de tulpini

parodontită cronică superficială identificate

Aerobe Staphylococcus coagulază 3 tulpini

negativ

Aerobe, facultativ Neisseria spp. 2 tulpini

anaerobe

Anaerobe Peptosterptococcus 2 tulipini

Prevotella oralis 3 tulpini

Veillonella parvula 6 tulpini

 REZULTATE OBȚINUTE

6
6

3 3
3

2 2
2

0
Aerobe Aerobe, facultativ anaerobe Anaerobe

Staphylococcus coagulază negativ Neisseria spp. Peptosterptococcus

Prevotella oralis Veillonella parvula
 REZULTATE OBȚINUTE

Dintre speciile aerobe 2 tulpini Dintre speciile anaerobe, 4 din

au fost producatoare de 11 tulpini sunt producatoare de
betalactamaze și anume: betalactamaze și anume:

2 tulpini de de Prevotella
1 tulpină de Staphylococcus
oralis- la un pacient cu
aureus- la un pacient cu
parodontită cronică
gingivită cronică simplă
superficială

2 tulpini de peptostreptococcus
1 tulpină de Streptococcus
Peptostreptococcus- la un
spp. - la un pacient cu
pacient cu parodontită cronică
gingivită cronică simplă
superficială
 
CONCLUZII
1. Tipul de respirație al bacteriilor nu influențează
potențialul de producere al betalactamazelor, studiul
nostru demonstrând prezenta acestor enzime atât la
specii aerobe, cât și anaerobe. 

2. Absența speciilor anaerobe în gingivită și o pondere

mica (4/15) a speciilor aerobe, facultativ anaerobe.
 CONCLUZII
3. Preponderența speciilor anaerobe (11/16) implicate în
parodontitele cronice superficiale.
 
4. S-a identificat o pondere mai mare de producție de
betalactamaze a speciilor anaerobe (4) comparativ cu cele aerobe
(2).
 
5. Dat fiind potențialul mare al tulpinilor parodontopatogene de a
produce betalactamaze, se recomandă ca în terapia parodontală să
se folosească antibioticele din grupul betalactaminelor, deoarece
acestea iși vor demonstra eficiența prin acidul clavulanic aflat în
compoziția lor.
VĂ MULŢUMESC!