Ereditatea monogenica

non-tradiţională
 Ereditatea nontradiţională
Legile de segregare ale alelelor, definite iniţial de Gregor Mendel
explică multe dintre modelele de transmitere ereditară, fiind
aplicate în mod dogmatic în domeniul geneticii.
sunt şi situaţii în care legile eredităţii mendeliene nu pot explica

anumite fenomene observate

Au fost identificate o varietate de mecanisme moleculare care

explică anumite fenomene, care nu pot fi uşor explicate prin

modelele de transmitere tradiţionale Mendeliene
mecanisme nonmendeliene au diferite baze moleculare, dar pot

fi descrise ca un grup utilizând termenul de „mecanisme

nontradiţionale de transmitere” sau „ereditate
nontradiţională”
 se referă la modelele de transmitere care apar în mod previzibil,

recurent şi în unele cazuri familial, dar nu respectă regulile

eredităţii Mendeliene tipice autozomale sau legate de
cromozomul X.
 Ereditatea nontradiţională
Mutatiile de novo
Ereditatea mitocondriala

Amprenta genomica

Disomia uniparentala

Mozaicismul somatic

Repetarile secventiale din ADN (sindromul cu X fragil).

Ereditatea nontradiţională- MOZAICISMUL
se refera la prezenta a 2 sau mai multe linii celulare diferite in
acelasi organism
a fost recunoscut in bolile cromozomiale, ulterior fiind descris

si in bolile genice.

Mozaicism gonadal.
Mozaicism somatic.
 Ereditatea nontradiţională- MOZAICISMUL
Mozaicismul gonadal
intr-o familie in care parintii erau sanatosi si 2 copii aveau
osteogeneza imperfecta s-a detectat o deletie genica in 20%
din ovocitele mamei.
 Ereditatea nontradiţională- MOZAICISMUL
Mozaicism somatic
Individ cu neurofibromatoza segmentara. Numai anumite

arii ale corpului erau afectate. Celulele din ariile afectate

aveau gena care codifica neurofibromatoza; celulele din
ariile neafectate aveau gena normala.
 AMPRENTAREA GENOMICA
Se refera la expresia unei gene in functie de originea
parentala
Exemplu: sindroamele Prader-Willi si Angelman

Ambele sunt datorate deletiei aceluiasi segment

cromozomial: 15q11-12.
AMPRENTAREA GENOMICA
Două sindroame total diferite.
Deleţia 15q11-q12 Deleţia 15q11-q12
origine paternă origine materna
Prader-Willi Angelman

 nanism
dismorfie facială
afectare neurologică(ataxie)
 disgenezie gonadică
dispoziţie“happy”


 hipotonie musculară tulburări de vorbire



retard mental sever etc.


 retard mental
Amprentarea genomică (imprinting)
mutaţia genei care este implicată în mecanismul de
amprentare se răsfrânge şi asupra unor gene învecinate,
antrenând modificări cromosomiale structurale (frecvent
microdeleţii, mai rar microduplicaţii).
microdeleţii sau microduplicaţii sunt vizibile şi detectate
microscopic la nivel de cromosom
DISOMIA UNIPARENTALA

Se refera la mostenirea unei perechi de cromozomi de la un

singur parinte.

Isodisomie uniparentala- ambii cromozomi proveniti de la

acelasi parinte au gene identice (de la un/o bunic/a)

•Heterodisomia uniparentala se refera la mostenirea unei

perechi de cromozomi de la un parinte, dar cromozomii au gene
diferite (de la ambii bunici).
Disomia uniparentala
DISOMIA UNIPARENTALA
 20-30% din pacientii cu sindromul Prader-Willi nu prezinta
deletia cromozonului 15. La acestia ambii cromozomi 15 sunt
de origine materna, analog cu sindromul Prader-Willi
secundar deletiei mostenite de la tata
•Fibroza chistica
•apare consecutiv disomiei uniparentale
•cei doi cromozomi 7 avand mutatia F508 provin de la mama
(purtatoare).
Disomia uniparentala se presupune ca apare intr-un zigot

care in momentul conceptiei avea trei cromozomi 15 sau 7

. Aceste trisomii nu sunt compatibile cu viata

Embrionii supravietuiesc datorita pierderii unui

cromozom provenit din gametul normal, rezultand
disomia uniparentala.
DISOMIA UNIPARENTALA
 REPETARILE TRINUCLEOTIDICE

Repetarile trinucleotidice cu lungimi variabile se gasesc si la

indivizi sanatosi.
Functia lor nu este cunoscuta

La trecerea in generatia urmatoare pot suferi expansiuni

pot determina aparitia unei boli, un debut timpuriu

(anticipatie)
pot determina o severitate mai mare a bolii.
 REPETARILE TRINUCLEOTIDICE

• Sindromul cu X-fragil repetările CGG

6 40 200 1000

Persoane sanatoase

Puratatori sanatosi

Sindrom de X-
REPETARILE TRINUCLEOTIDICE
Sindromul de X-fragil

CGG > 200

 REPETARILE TRINUCLEOTIDICE
Sindromul cu X-fragil
• Incidenţa sindromului este de 5,9% la bărbaţi, respectiv mai
mult de 0,3% la femei.
• Transmitere X-linkată
REPETARILE TRINUCLEOTIDICE
Sindromul cu X-fragil
 REPETARILE TRINUCLEOTIDICE
Sindromul cu X-fragil

Majoritatea barbatilor care au gena FMR-1 prezinta retard

mental.
20% dintre barbati nu au retard mental

Prezenta premutatiei la acestia a fost dovedita de faptul ca au

transmis aceasta gena cu premutatie fiicelor, care au avut

baieti afectati
Barbatii care au transmis boala prezentau premutatia genei.

Gena ramane stabila si se transmite nemodificata in timpul

meiozei paterne
Fiicele vor avea si ele premutatia dar in timpul meiozei, la

sexul feminin, poate sa apara o expansiune a repetarilor

trinucleotidice, cu mai mult de 200 copii, respectiv mutatia,
rezultatul fiind aparitia bolii la descendenti.
 REPETARILE TRINUCLEOTIDICE
Boala Huntington
• se asociaza cu repetarile CAG

6 34 39 60

Normal

Patologic
Boala manifesta din
adolescenta
 Distrofia miotonica

•dacă gena patologică este moştenită pe linie maternă, debutul

bolii este mai precoce
•Debut variabil al bolii
 imposibilitate de relaxare musculara dupa contractie

(miotonie)
• boala multisistemica cronica, lent
progresiva
• Exista doua tipuri de distrofie miotonica
• Simptomele variaza dupa forma de boala
ca severitate. Pacientii cu tipul 1 de
distrofie prezinta miotonie, slabiciune
distala dizabilitanta si probleme
cognitive. Tipul 2 manifesta durere
musculara, redoare, oboseala sau
dezvoltarea slabiciunii extremitatii
inferioare proximal.
 Distrofia miotonica

• Distrofia miotonica repetările CTG

5 30 70

NORMAL
PREMUTATIE
Puratatori BOALA
sanatos MANIFESTA
 SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sunt boli care apar in urma microdeletiilor sau
microduplicatiilor implicând cateva gene învecinate.
Exemple:

Sindromul Prader-Willi

Sindromul Angelman

Sindromul Cri-du-chat

Sindromul Wolf-Hirschhorn

Retinoblastomul

Sindromul DiGeorge

Sindromul velo-cardio-facial

Sindromul Beckwith-Wiedemann
SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sindromul Cri-du-chat
SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sindromul Wolf-Hirschhorn
SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Retinoblastomul
 SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sindromul DiGeorge
Microdeletie 22q11.2
SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sindromul velo-cardio-facial
 SINDROAME CU GENE CONTIGUE
Sindromul Beckwith-Wiedemann
microduplicatie 11p15
 Transmiterea mitocondriala
• datorate mutatiilor din ADN mitocondrial.
• Mitocondriile furnizeaza energia pentru metabolismul
celular prin fosforilare oxidativa.
• In fiecare celula se gasesc cateva sute de mitocondrii al
caror ADN se replica independent de ADN nuclear.
Transmiterea se face pe linie materna
• Descendentii de ambele sexe pot fi afectati.
 ADN-MITOCONDRIAL
• Mitocondriile contin genom autonom
• ADN-mitocondrial- 16569 nucleotide
• 1 celula

sute de
mitocondrii

o mitocondrie-2-20 molecule
ADN-dublu catenar circular
BOLI DETERMINATE DE MUTATII ALE ADN-mt
• tablou clinic complex
• Implica:

• Neuronii (afectare neurologica severa)

• Sistemul muscular

• Afectiuni determinate de mutatii ale genelor

ADNmt:

Neuropatia optica ereditara Leber

Encefalomiopatia mitocondriala
Epilepsia mioclonica
Transmiterea mitocondriala
Arbori genealogici sugestivi pentru
transmiterea mitocondrială