Studiază mai întâi ştiinţa şi continuă apoi cu

practica născută din această ştiinţă

(Leonardo Da Vinci)
 CURSUL Nr.3
SIMPTOME GENERALE
CEFALEEA
DUREREA
OBOSEALA
TULBURĂRILE SOMNULUI
TRANSPIRAŢIA
PRURITUL
SUGHIŢUL
SETEA
MIROSUL
FRISONUL
FEBRA
MODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIRE
ATITUDINI ŞI POZIŢII
MERSUL
MIŞCĂRI INVOLUNTARE
 CEFALEEA

** durerea resimţită la nivelul capului

Mecanismele de producere sunt reprezentate de:
→ excitaţia receptorilor durerii de la nivelul durei
mater, arterelor şi venelor cerebrale;
→ stimularea asociată a nervilor cranieni
senzoriali şi a ramurilor lor vegetative, prin
procese inflamatorii;
→ vasodilataţie;
→ vasoconstricţie;
→ presiune;
→ tracţiune.
 Cauzele cefaleei
1. Cauze vasculare
a) cefaleea vasomotorie frecvent legată de:
→ surmenaj intelectual sau fizic, foame
→ situaţii conflictuale
→ intoxicaţie cronică (CO, metale grele)
→ consum de alcool, cafea, tutun
→ postmedicamentos (nitroglicerină, nifedipin)
Caractere:
→ apăsare, înţepătură, sfredelire
→ difuză, chinuitoare
b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale
 HTA:
→ are apariţie matinală
→ asociază ameţeli, tulburări vizuale (fosfene) sau auditive
(acufene)
→ este localizată: occipital, temporooccipital (în cască) sau frontal
 hTA:
→ are localizare frontală
→ este declanşată de schimbările de poziţie
c) cefaleea prin tulburări vasculare determinate de:
→ spasme de acomodare (localizare frontală, apariţie consecutivă
cititului sau scrisului)
→ stază cerebrală – apare în CPC – cefaleea este bifazică (miezul
nopţii şi dimineaţa), are caracter difuz şi se asociază cu somnolenţă

Migrena (hemicrania)-cefalalgie primară

→ este determinată de vasoconstricţie urmată de vasodilataţie
intensă a vaselor intracraniene
Caracteristici
→ are caracter pulsatil
→ este predominant unilaterală
→ localizare frontală sau /si temporalăapoi→toată 1/2capului
→ prevalenta la femei
→ accesele migrenoase sunt ciclice
Se descriu 4 faze
1. Prodromul → pacientul este anxios, +/-hiperfagie
2. Aura unilaterală → scotoame, tulburări de vorbire, stări
confuzionale →de scurtă durată
3. Durerea de cap → unilaterală, accentuată de poziţie, tuse,
lumină
4. Revenirea la normal → de obicei după somn
Asociază:
→ hipersensibilitate la lumină şi zgomot
→ hipersensibilitatea pielii păroase a capului
→ paloare a hemifaciesului de aceeasi parte
→ ameţeli, tahicardie, transpiraţii, greţuri, vărsături
2. Procese intracraniene
a) tumori cerebrale
→ cefaleea este progresivă, permanentă
→ simptome asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive
neprecedate de greaţă, bradicardie
→ intensitatea durerii poate fi influenţată de schimbările
poziţiei capului
b)alte cauze:
→encefalite, meningite, abces cerebral
→ hematoame cerebrale
→ după puncţie rahidiană
→ boli ale cutiei craniene-boala Paget
→ mielom multiplu
3. Cauze extracraniene
 de vecinătate:
→ spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mişcările capului
→ otite, mastoidite - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă
→ sinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere
persistentă, accentuată dimineaţa şi la aplecarea capului ;
→ afecţiuni dentare – durere locală cu caracter pulsatil, uneori iradiind şi
în zonele învecinate;
→ nevralgiile nervilor cranieni – localizare caracteristică şi intensitate de
obicei mare.
 la distanţă:
→ boli febrile
→ boli hematologice (anemii, poliglobulii)
→ boli digestive (boala ulceroasă, suferinţe hepatice şi biliare,
parazitoze)
→ boli renale
→ boli endocrine (hipercorticismul)
→ boli metabolice (hipoglicemiile)
 DUREREA
→ simptom des întâlnit printre MI
→ capătă denumirea organului sau părţii din corp unde este localizată
(durere precordială, toracică, abdominală, lombară)
Se descriu următoarele caractere:
 factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare
 calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură)
 localizare
 iradiere
 durată
 severitate
Durerea poate sau nu să fie însoţită de:
→ greţuri, vărsături
→ tulburări vizuale digestive, neurologice sau de diureză
Exemple:
 durerea anginoasă, durerea din IM…..
 colica biliară……
 colica renală……
 durerea ulceroasă…..
 OBOSEALA
**reprezintă diminuarea capacităţii funcţionale a unui aparat,
sistem funcţional sau a întregului organism.
Forme clinice:
a) Oboseala fiziologică (surmenajul fizic)
→secundară unui efort fizic excesiv

b) Oboseala patologică:
→ psihogenă - apare în situaţii de stress ;
→ boli febrile (virale, bacteriene);
→ boli endocrine:
→ boala Addison – oboseala are caracter vesperal,
apoi devine permanentă neameliorată de odihnă şi somn (apare
inaintea tulburărilor de pigmentare şi se asociază cu hTA,
hipotermie, hiponatremie, hipocloremie;
→ tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit
dimineaţa
→ hipotiroidia – scaderea forţei musculare, lipsa
de energie şi bradipsihie
 → hiperaldosteronismul primar (boala Conn) – cefalee,
fatigabilitate musculară, hipopotasemie, hipertensiune arterială
diastolică
→ boli metabolice - diabet decompensat (hipoglicemie);
→ boli cardiovasc.: valvulopatii, IC;
→ boli hepatice: oboseala este postprandială;
→ boli renale: IRC - are caracter progresiv;
→ boli neurologice: b. Parkinson, miastenia gravis,
polineuropatiile, scleroza în plăci;
→ tumori maligne;
→ boli hematologice: anemii, limfoame;
→ boli reumatice
→ intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină
 TULBURĂRILE SOMNULUI

Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9 ore/zi, ele

variind cu vârsta şi cu munca depusă în timpul zilei.

INSOMNIA
**reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă, trezire în
cursul nopţii sau trezirea foarte matinală

Cauze:
 ocazională (incidentală) – condiţii excitante pentru sistemul nervos
central
→ interne (endogene)
- muncă intensă de concentrare până la ora culcării
- oboseală fizică excesivă
- preocupări, anxietate, nelinişte, teamă
→ externe (exogene)
- ambianţă excitantă (căldură excesivă, lumină, zgomote)
- condiţii speciale meteorologice (vânt, furtună, ploaie)
- ingestie alimentară sau medicamentoasă excitantă (cafea,
ciocolată, masă copioasă, digitală)
 de durată (de fond)
→ afecţiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale
→ infecţii acute sau subacute cu dureri şi/sau febră
→ toxice: etilismul cronic, abuz de hipnotice sau încetarea lor
→ afecţiuni viscerale diverse :
* tusigene şi dispneizante (bronşită cronică, bronşiectazii, astm
bronşic, IVS ;
* dureri nocturne (ulcer duodenal);
* tulburări urinare (cistită, adenom de prostată)

HIPERSOMNIA
**stare caracterizată printr-un exces de somn, care se raportează fie la
tendinţa de a adormi cu uşurinţă, fie la durata prelungită a somnului, fie la
profunzimea deosebită a lui.
Cauze:
 fiziologice:
→ oboseală excesivă după eforturi
→ convalescenţa unor boli prelungite
 patologice:
→ neurologice: ateroscleroză cerebrală, senilitate, tumori
cerebrale, encefalite, epilepsie
 → generale şi viscerale:
* toxice exogene (alcool, barbiturice)
* toxice endogene (insuficienţă hepatică, renală,
acidocetoză diabetică);
* infecţii prelungite;
* traume fizice sau psihice;
* afecţiuni endocrine (obezitate hipotiroidie,)
 TRANSPIRAŢIA
• ** reprezintă creşterea secreţiei sudorale a pielii
** semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul
obiectiv
• Cauze:
→ boli febrile (când scade temperatura)
→ menopauză- după valuri de căldură
→ TBC, RAA (miros acru intepător, deshidratează
pacientul) boala Hodgkin - nocturnă
→ hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la faţă, palme, plante
→ hemiplegii – unilaterală de partea paralizată
→ rahitism- in regiunea occipitală (“semnul pernei ude”),
frontală, perinazal
→ dureri paroxistice
→ intoxicaţii nicotinice
→ oboseala, frica, stări nervoase, efort mental → faţa
palmară a mainilor şi plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)
Transpiraţia acută (apare brusc)
→ IMA
→ HDS (colaps prin hemoragie abundentă)
→ hipoglicemie
→ intoxicaţie acută (CO, benzină, ciuperci)
→ hipertensiunea paroxistică (feocromocitom)
→ acces de epilepsie
→ o criză de tahicardie paroxistică
→ rău de mare, rău de mişcare

Atentie
- Cand transpiraţiile sunt abundente pot produce pierderi
importante de apă şi electroliţi
 PRURITUL

** reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o stimulare de natură

chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializaţi situaţi la
joncţiunea dermoepidermică.

Cauze:
 afecţiuni dermatologice – eczeme, urticaria, micozele, scabia,
păduchii
 afecţiuni metabolice - diabet zaharat
 afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţă hepatică),
colecistite cronice, ciroza biliară
 afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic)
 afecţiuni hematologice - boala Hodgkin, policitemia vera
 boli endocrine – hipertiroidia, menopauza
 infestări parazitare – oxiuri, chist hidatic
 neoplasme – prurit paraneoplazic
 SUGHIŢUL
** un simptom datorat excitaţiei nervului frenic care determină o
contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm al corzilor vocale,
manifestat printr-un zgomot caracteristic
Tipuri
→ sughiţul de lungă durată
→ sughiţul trecător
Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul
de producere poate fi:
a) de origine centrală:
 meningită, encefalită
 tumori cerebrale
 ateroscleroză cerebrală
 epilepsie
 comă diabetică
 etilism
 uremie
b) de origine periferică:
 adenopatii cervicale, adenopatii hilare
 neoplasm bronşic, esofagian,
 diverticul esofagian
 guşă
c) de origine reflexă:
 peritonită
 abcese subfrenice
 necroză pancreatică
 meteorism
 ascită
 sarcina
Sughiţul trecător:
 după consumul de băuturi gazoase
 tahifagie
 psihopaţi
 isterici
 SETEA

** senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-faringiene care necesită ingestia

de lichide
** traduce deshidratarea organismului şi exprimă nevoia fiziologică a
acestuia de lichide.
Modificările setei sunt de două categorii:
→cantitative : polidipsia, oligodipsia, adipsia
→calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia.
Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide.
*incidentală, episodică:
→ transpiraţii abundente
→ vărsături prelungite, repetate
→ hemoragie masivă,
→ după administrarea de diuretice
*de durată, continuă, permanentă:
→ stenoze pilorice, cu vărsături repetate
→ hipermenoree
→ paracenteze repetate
→ diabet insipid
 → diabet zaharat
→ polidipsie primară (dipsomanie)
→ etilismul cronic
→ stări nevrotice
→ hipertiroidie
Hipodipsia/adipsia
 leziuni hipotalamice
Potomania
– impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid
Dipsomania
– constitue impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales
alcool
Dipsofobia
– este repulsia faţă de apă, lichide ( în stările de hiperhidratare
celulară)
 MIROSUL

Are importanţă ca:

→ ca tulburare senzorială percepută de bolnav
→ senzaţie olfactivă particulară percepută de medic

a) Tulburările senzoriale olfactive sunt:

 anosmia – pierderea totală a simţului mirosului (cauze locale, nazale sau
centrale)

 hipoosmia – diminuarea senzaţiei olfactive (fumători)

 hiperosmia – perceperea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)

 parosmia ( halucinaţii olfactive) – confuzia mirosurilor → apar în tumori

cerebrale, tabes, isterie

 pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului, care nu

mai corespunde realităţii ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) →
poate apare la nevropaţi şi în afecţiuni sinusale mai ales post gripale
b) Senzaţii olfactive percepute de medic:
 foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdalită, pioree
alveolară, stenoză pilorică
 miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu
acidocetoză
 miros amoniacal (urină) – uremici, prostatici
 mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede) – ciroze
 miros putrid – abces pulmonar, bronşiectazii
 miros fecaloid – ocluzie intestinală sau fistule gastrocolice
 mirosuri particulare apar în intoxicaţii:
- miros de migdale amare (intoxicaţia cu cianuri)
- miros de usturoi (intoxicaţia cu organofosforate)
 FRISONUL
** Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de
scurtă durată şi piloerecţie.
Tipuri:
 frison psihic – provocat de frică
 frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra
pielii
 frison febril
 frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii

FEBRA
** ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi
fierbinte)
N= temperatura corpului nu depăşeşte 37C.
Se descriu:
Temperatura periferică (cutanată)
– se determină la nivelul axilei sau al plicii inghinale (pentru copii)
Temperatura centrală
– se determină la nivelul cavităţii bucale, rectului, vaginului
 Temperatura centrală este cu aproximativ 0,50C mai mare decât cea
axilară
Cauze:
 infecţioase
→ infecţii generalizate acute sau cronice fără semne de localizare
(viroze, bacteriemii)
→ infecţii generale cu semne de localizare: TBC, endocardită
→ infecţii localizate superficiale (celulite)
→ infecţii localizate profunde (flegmon, abces subfrenic)
→ infecţii fungice (aspergiloza)
→ parazitoze (malaria, trichineloza)
 neinfecţioase
→ neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale
→ hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii
→ boli de colagen: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR
→ boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem
cerebral, tumori cerebrale
→ boli endocrine : hipertiroidism, hiperestrogenism
→ boli metabolice: uremie, gută
 → postmedicamentoasă
→ distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)

Grade de febră:
→ stare subfebrilă (37-38C)
→ stare febrilă
- moderată 38-39C
- ridicată 39-41C
- hipertermie 41-42C
Creşterea temperaturii urmează 3 etape:
* perioada incipientă – de debut - stadium incrementi : febra creşte brusc
sau progresiv
* perioada de stare – fastigium – curba termică atinge apogeul
* perioada de declin – stadium decrementi: scăderea se produce încet (in
lizis) sau brusc (in crisis)
Simptome asociate:
→ cefalee, frison, transpiraţii, mialgii
→ herpes labial
→ astenie, anorexie
→ tahicardie
Tipuri de febră
1. Febră continuă (în platou)
→ diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C
→ apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel
2. Febră remitentă
→ diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade sub
37C
→ apare în TBC, septicemia, bronhopneumonie
3. Febră intermitentă
→ febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril
→ survine la intervale diferite
* cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii)
* terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu
Plasmodium falciparum)
* quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu
Plasmodium malariae)
4. Febră hectică
→ cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C
→ tuberculoză cavitară, septicemii
5. Febră recurentă
→ două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade
afebrile
→ apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare, infecţii
biliare, tuberculoză
6. Febră ondulantă
→ prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi
urmează o descreştere treptată până la afebrilitate
→ apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite
7. Febră inversă
→ temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală
→ apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii
închise
8. Febră neregulată
→ nesistematizată
→ apare în tuberculoza cavitară, supuraţii, septicemii
 MODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIRE

A. Modificările vocii
→ fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală
→ patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem
Răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii
sunetelor.
Cauze
→ locale: laringite acute şi cronice, noduli laringieni, edem laringian,
tumori laringiene
→ generale: mixedem, acromegalie, boală Cushing, miastenie
Vocea bitonală – este o disfonie care constă în dedublarea vocii prin
concomitenţa a două sunete
Cauze
→ locale: polipi, tumori a unei singure corzi
→ regionale: afectarea laringeului superior prin adenopatii hilare,
anevrism aortic, tumori şi inflamaţii mediastinale
→ centrale: encefalite, tumori cerebrale
Vocea nazonată – caracterizată prin jena şi alterarea pronunţiei
consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanţă particulară
Cauze
→ paralizia sau pareza vălului palatin de cauze: inflamatorii, tumorale sau
centrale (encefalite, tumori)
Afonia - este caracterizată prin slăbirea până la dispariţie a vocii
Cauze
→ afecţiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm
laringian
→ paralizie de nervi recurenţi: encefalite, tumori cerebrale
→ cauze generale: IC, IM, mixedem, caşexii, IRenală, etilism cronic

B. Tulburările de vorbire
Afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor
→ bolnavul este incapabil :
- să se exprime prin vorbă sau scris
- să înţeleagă vorba sau scrisul
După cum tulburarea se referă primitiv la :
→ expresia limbajului (vorbire, scris) → afazie motorie ori de expresie
→ înţelegerea limbajului (audiţie, lectură)→afazie senzorială ori de
înţelegere
Apare în:
→ encefalite, epilepsie, abcese cerebrale,
→ tabes,
→ accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale

Dizartria este perturbarea emisiei şi pronunţiei cuvintelor cu sau fără

tulburări de deglutiţie
Poate avea
Cauze centrale :
→ ateroscleroza cerebrală
→ accidente vasculare cerebrale
→ tumori cerebrale
→ boală Parkinson
Cauze periferice
→ hipotiroidia
→ inflamaţii bucolinguale
→ tumori linguale
→ paralizia de văl palatin
 ATITUDINI ŞI POZIŢII
Poziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la gravitatea
îmbolnăvirii
Această poziţie a bolnavului poate fi:
→ activă – liberă, cu posibilităţi de mişcare (persoane sănătoase)
→ pasivă – adinamică, flască, apatică cu imposibilitatea de mişcare
- caracterizează situaţiile grave, stările comatoase
→ forţată –impusă de suferinţele bolnavului (se incearcă calmarea
unui simptom -durere, dispnee, etc)

Atitudini şi poziţii fortate, antalgice - sunt poziţii forţate de diverse dureri în

evoluţia unor boli
→ decubit lateral pe partea sănătoasă - în pleuritele hiperalgice, nevralgiile
intercostale (pentru a evita durerea prin presiune pe partea bolnavă)
→ ghemuită – bolnavul îşi flectează coapsele pe abdomen şi cu pumnii apasă
abdomenul pentru a-şi atenua durerea - în ulcerul penetrant si pancreatită
→ decubit ventral – migrena, colicile intestinale, ulcer G, D
→ rigidă, imobilă – angina pectorală, embolia pulmonară
→ poziţia şezandă - cancerul pancreatic
→decubit dorsal cu gambele flectate- sciatalgie (poz. Fowler), peritonită,
ulcer perforat
→ decubit lateral drept - cardiacii
Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice
→ ortopneea
- este poziţia şemisezândă sau şezândă, cu hiperextensia
capului şi sprijinirea în braţe, adoptată spontan de bolnav pentru
ameliorarea respiraţiei
- caracterizează IVS, ICG şi astmul bronşic în criză
→ decubit lateral de partea afectată
- este adoptat de bolnav pentru a ameliora respiraţia şi
hematoza în hemitoracele sănătos
- apare în pleurezia exudativă
→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane
- bolnavul se aşează aplecat anterior pe o pernă pusă pe
genunchi sau stă în genunchi sprijinit anterior pe coate
- prin aplecarea înainte a toracelui, lichidul pericardic se
deplasează anterior decomprimând vasele mari de la baza inimii
- apare în pericardita exudativă
→poziţia ghemuită “pe vine”
– apare în cardiopatii congenitale cianogene (tetralogia Fallot)
Atitudini şi poziţii contracturante
* poziţia “în cocoş de puşcă”
→ culcat lateral cu capul în hiperextensie
→ coapsele flectate pe abdomen
→ gambele flectate pe coapse
→ mâinile prinse între genunchia
→ se explică prin contracţia muşchilor paravertebrali
→ apare în meningite
* opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune
→ decubit dorsal, cu corpul sprijinit doar pe vertex şi călcâie, luând
formă de arc
→ apare datorită contracturii extensorilor cefei, spatelui, coapsei
→ apare în tetanos, tumori cerebrale, intoxicaţii cu stricnină
* torticolis
→ înclinarea laterală a capului (involuntară), cu limitarea
mişcărilor datorită contracturii muşchilor laterocervicali
(sternocleidomastoidieni)
• Cauze:
• → congenital
• → afecţiuni ale coloanei cervicale (inflamatorii, traumatisme,
hernii de disc)
• → flegmon amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate
• → afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în AVC,
meningite
• → torticolis histeric
• → Atenţie - la copii →paralizia muşchilor oculari se asociază cu
un « torticolis compensator »
 MERSUL
** indiciu important privind dg. în:
→ diverse boli neurologice
→ afecţiuni ale aparatului locomotor
→ intoxicaţii
→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului
- în hemipareze spastice (sd. Piramidal in faza spastică-sechelară)
→ mersul rigid, fix, cu paşii mici şi capul aplecat înainte – în ateroscleroză şi
parkinsonism
→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni reumatismale şi în sciatică
→ mersul talonat – dezordonat, loveşte pământul cu călcâiul – în tabes
→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica vârful piciorului; laba piciorului
atârnând, bolnavul ridică mult membrul inferior în mers şi loveşte pământul
întâi cu vârful piciorului şi apoi cu călcâiul - în paralizia de sciatic popliteu
extern
→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu bază de susţinere lărgită, nesigur -
în leziunile labirintice şi cerebeloase
→ mersul de “raţă” - legănat - luxaţia congenitală de şold, coxartroză
 MIŞCĂRI INVOLUNTARE
Tremurăturile – mişcări ritmice, rapide, de mică amplitudine ce cuprind
întregul corp sau numai anumite segmente
Pot fi:
**rapide şi fine – la membrele superioare:
Cauze → frig, oboseală, emoţii, consum excesiv de cafea, alcool,
hipertiroidism, distonie neurovegetativă(+tremurături ale pleoapelor)
**ample şi rare:
→ flepping-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în encefalopatia portală
→ boala Parkinson
→ ateroscleroză cerebrală – “tremor senil”-la cap şi maini
Contracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori involuntare
trismusul - imposibilitatea deschiderii gurii prin contracţia muşchilor
maseteri
Cauze:
→ centrale: tetanie, tetanos, meningite, tumori cerebrale
→ periferice: angine severe, stomatita ulcerată, tumori parotidiene, artrita
şi anchiloza articulaţiei temporomandibulare
* ticul nervos - spasm muscular involuntar facial sau cu altă localizare este
accentuat de emoţii şi stress→ apare în encefalită şi la nevropaţi
* convulsiile - sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă
Tipuri:
**clonice: mişcări ample, violente, dezordonate ale întregului corp
**tonice: rigiditatea segmentelor interesate
**tonico-clonice
→ apar în epilepsie, HT intracraniană, intoxicaţii exogene
crampele - sunt contracţii dureroase ale unor grupe musculare apărute după
efort fizic intens, intoxicaţii alcoolice, nicotinice, ischemie musculară sau
hipoperfuzie arterială (arteriopatie obliterantă)
mişcările coreice - sunt mişcări bruşte involuntare, dezordonate, bruşte ce
cuprind muşchii feţei şi membrelor
Apar în:
- coreea Sydenham → secundară RAA, scarlatină, nefrită, encefalită
- coreea ereditară Huntington