REACTII DE

HIPERSENSIBILITATE
Partea a-II-a
 Hipersensibilitatea de tip III

• Apare datorită formării sau depunerii de complexe imune

la nivelul ţesuturilor;
• Complexul imun este produsul reacţiei dintre un anticorp
specific şi antigenul care l-a generat;
• Ac. sunt de cele mai multe ori din clasa IgG;
• Antigenele: orice substanţă exogenă (bacterie, protozoar
etc.) sau endogenă (constituent tisular normal sau alterat
de un proces patologic).

05/22/21 2
 Complexele imune se depoziteaza in:
• Peretele vascular (vasculite),
• Rinichi (glomerulonefrite),
• Articulatii (artrite).

05/22/21 3
 Forme
• Indusa de Ag solubili sau complexe Ag.-Ac
reactia poate fi:
– localizata (reactia Arthus),
– generalizata sau sistemica (Boala serului).

05/22/21 4
 Reactia Arthus
• Forma locala de manifestare a hipersensibilitatii de
tip III,
• Ag solubili se leaga de Ac. din clasa IgG realizand
complexe imune,
• Complexul Ag.-Ac se depoziteaza in tesuturi,
• Este activat sistemul complement cu atragere locala
de fagocite.
05/22/21 5
 Reactia Arthus (cont.)
• Raspuns general este de tip inflamator:
• Local influx masiv de neutrofile, mastocite si
trombocite;
• Fenomenele au aplitudine maxima la 2-8 ore dupa
contactul cu Ag.;
• Reactie mai lenta decat alergia.

05/22/21 6
 Reactia Arthus (cont.)
• Combinarea Ag. cu Ac. în peretele vascular
induce o reacţie inflamatorie locală, o vasculită,
însoţită de constricţie arteriolară, încetinirea
fluxului sanguin prin capilare şi venule, aderarea
leucocitelor şi a trombocitelor la peretele
vascular, exudare plasmatică, lezarea şi distrucţia
peretelui vascular, hemoragie şi necroză.

05/22/21 7
 Reactia Arthus - Mecanism
• Complexul IgG – Ag. activeaza pe calea clasica
sistemul complement,
• Mediatori inflamatori de tipul C5a, C3a, si C4a
activeaza mastocitele si basofilele locale cu
eliberare de:
– histamina – vasodilatie,
– heparina – impiedica fenomenul de coagulare.

05/22/21 8
 Reactia Arthus - Mecanism (cont.)
• Vasodilatatie si cresterea fluxul sanguin local,
• Cresterea permeabilitatii capilare si trecerea
plasmei si a celulelor in interstitiu,
• Atragerea granulocitelor si monocitelor datorita
factorilor chemotactici,
• Edem local.

05/22/21 9
 Reactia Arthus - Mecanism (cont.)
• Trombocitele acumulate agrega local,
• Formarea cheagului de fibrina cu:
– obstructie vasculara,
• Leucocitele distruse eliberează enzime
proteolitice (catepsina D şi E) care contribuie la
necroza peretelui vascular cu:
– leziuni necrotice, in cazurile avansate.

05/22/21 10
05/22/21 11
05/22/21 12
 Boala serului
• Conflictul imun are loc în ser iar complexele imune se depun
tisular dând naştere unui proces inflamator cu localizări
variate în funcţie de sediul depunerii vasculare;
• Cu cât concentraţia complexelor imune este mai mare, cu atât
procesul vasculitic este mai întins;
• Dimensiunile complexelor imune determină, totodată şi locul
depunerilor mai ales la nivelul glomerulilor renali, ei sunt
prima ţintă a depunerilor de complexe imune:
– complexele mici filtrează subepitelial,
– cele mari se localizează subendotelial sau intramembranos.

05/22/21 13
 von Pirquet şi Schick
• Semnalează că injectarea subcutanată a serului de cal
imunizat cu toxină difterică, la copii difterici, dezvoltă
după 8 – 12 zile un sindrom caracterizat prin:
– febră,
– artralgii,
– urticarie,
– adenopatii,
– albuminurie şi leucopenie.
Ei au denumit acest tip de reacţie “boala serului” (“Die
Serum kronkheit”).
05/22/21 14
 Boala serului – forma acută
• Se obţine prin injectarea unei doze mari de proteină
heterologă (serum albumină bovină),
• În timpul fazei imune apar în ser complexe Ag-Ac;
• Leziunile evidente apar la nivelul arterelor,
glomerulilor renali şi al articulaţiilor;
• Depozitele imune sunt aşezate în jurul laminei elastice
interne fiind constituite din antigen, anticorp (IgG) şi
complement (C3).
05/22/21 15
 Boala serului – forma acută (cont.)
• Semnele clinice sunt tegumentare, pulmonare şi
articulare,
• Glomerulonefrita apare concomitent cu vasculita în
fiecare glomerul întâlnindu-se complexe imune,
• Spre deosebire de vasculită, unde apare un bogat
infiltrat leucocitar, în cazul glomerulonefritei,
caracterul histologic dominant este proliferarea şi
hipertrofia celulelor endoteliale glomerulare şi a
celulelor mezangiale.
05/22/21 16
Boala serului – forma cronică

Se obţine experimental prin administrarea

zilnică de antigen,
Răspunsul în Ac este foarte variat funcţie de
considerente genetice,
Cele mai frecvente structuri anatomice
afectate sunt glomerulul şi vasul sanguin.
Apar variate forme de glomerulonefrită şi
vasculită.

05/22/21 17
Hipersensibilitatea de tip IV

Mediata celular, tardiva

• Modelul clasic, pe animal, este răspunsul cobaiului la un Ag
injectat intradermic sau aplicat pe piele, după ce cobaiul fusese
anterior în contact cu Ag. respectiv;
• Apariţia unei arii îndurate, după 24 – 72 de ore de la injectarea
intradermică a unei culturi de bacili tuberculoşi la cobaiul cu
tuberculoză în antecedente, poartă numele de fenomen Koch.
• Cazul similar la om este reacţia la tuberculina injectată
intradermic la un subiect care a avut în antecedente
primoinfecţia tuberculoasă sau a fost vaccinat cu BCG.
Răspunsul caracteristic se dezvoltă deplin după 24 – 48 de ore,
de unde şi denumirea de hipersensibilitate tardivă sau
întârziată.

05/22/21 19
 Faza de recunoaştere antigenică şi activare
• Limfocitele care mediază reacţia sunt limfocitele T.
• Ag. străini sunt prezentaţi limfocitelor T de către celulele
prezentatoare de antigen;
• În urma prezentării rezultă limfocite T CD4+ activate care se
înmulţesc şi se diferenţiază;
• Concomitent cu înmulţirea lor limfocitele T secretă citokine:
– IL2 interleukina 2,
– GM-CSF factor de crestere granulocito-monocitar,
– IFN alfa si interferon gama,
– TNF.
05/22/21 20
 Faza de inflamaţie
• Sub influenţa citokinelor se exercită următoarele
funcţii:
– prin eliminare de prostaciclină (PGI2) şi oxid nitric
(substanţe puternic vasodilatatoare) se produce
migrarea leucocitelor la sediul inflamaţiei;
– TNF γ induce aderenţa leucocitelor de celulele
endoteliului venular postcapilar prin amplificarea
răspunsului moleculelor de adeziune şi ataşează
peretelui vascular neutrofilele, apoi limfocitele şi
monocitele;
05/22/21 21
 Faza de inflamaţie (cont.)
– TNF β stimulează limfocitele T şi macrofagele pentru
sinteza de chemokine (IL8 şi o proteină chemotactică
a monocitelor) dispersând leucocitele de-a lungul
endoteliului şi stimulând locomoţia lor.
• Toate aceste procese facilitează extravazarea
leucocitelor. În timpul extravazării monocitele vin
în contact cu IFN γ care le diferenţiază în
macrofage.
05/22/21 22
 Faza de rezoluţie
• diferenţierea monocitelor în celule efectoare de
către IFN este numită activarea macrofagelor.
• În fapt această activare constă în creşterea
expresiei lor enzimatice care catalizează
generarea de radicali liberi ai oxigenului în urma
căreia sunt capabile să distrugă bacteriile
fagocitate.

05/22/21 23
 Limfocitele T sensibilizate anterior
la un Ag., la reexpunere se
activează şi se diferenţiază în
limfocit Tc (citotoxic, care are o
activitate distructivă directă
asupra celulei ţintă) şi în limfocit
Th (implicat în hipersensibilitatea
întârziată datorită proprietăţii de a
produce citokine şi de a atrage şi
activa macrofagele care eliberează
mediatorii inflamaţiei)

05/22/21 24
• În faza acută TNF, IL1 şi cemokinele amplifică procesul
inflamator iniţiat de limfocitul T, recrutează şi activează
neutrofilele şi monocitele producând distrucţii tisulare locale
prin enzimele hidrolitice şi radicalii liberi ai oxigenului,
concomitent cu distrugerea antigenului străin;
• În faza cronică aceleaşi citokine stimulează proliferarea
fibroblaştilor şi producerea de colagen, se dezvoltă treptat
procesul de fibroză. Macrofagele însăsi se transformă şi iau
aspectul celulelor epiteliale cutanate, iar alteori fuzionează
pentru a forma celule gigante multinucleate. Se constituie
treptat inflamaţia granulomatoasă caracteristică răspunsului
organismului la unii microbi persistenţi cum este
mycobacterium tuberculosis.
05/22/21 25
 Boli ce recunosc drept mecanism
reactia de hipersensibilitate tip IV
• Tuberculoza,
• Sarcoidoza,
• Boala Crohn,
• Schistosomiaza,
• Trichineloza.

05/22/21 26
 Tuberculoza

• Exista un echilibru intre efectele macrofageor activate care

tind sa controleze infectia pe de o parte si produc distrugeri
tisulare in organele infectate, pe de alta parte;
• La nivel pulmonar reactia granulomatoasa duce la formarea
cavitatilor (caverne) si raspandirea bacteriana ulterioara;
• Reactiile sunt insotite de fibroza extensiva si leziuni tipice
care contureaza imaginiile radiografice specifice.

05/22/21 27
 Sarcoidoza
• Boala cronica de etiologie necunoscuta in care
macrofage activate si granuloame se acumuleaza
in tesuturi insotindu-se frecvent de fibroza
extensiva locala;
• Bola afecteaza tesutul limfoid si se manifesta in
principal prin marirea gg. limfatici mediastinali
vizibili pe radiografia pulmonara standard.

05/22/21 28
 Boala Crohn
• Boala cronica inflamatorie de etiologie
neinfectioasa localizata la nivelul ileonului
terminal si al colonului;
• Se caracterizeaza prin aparitia unui infiltrat
limfocitar si macrofagic in tunicile intestinale;
• Reactia granulomatoasa si fibroza produc stenozari
ale intestinului si fistulizari in alte organe.

05/22/21 29
 Schistozomiaza
• Produsa de un parazit nematod - schistosoma;
• Gazda devine sensibilizata la ouale parazitului
producandu-se reactii granulomatoase tipice in
tesuturile parazitate mediate de limfocitele T.

05/22/21 30
 Trichineloza
• Boala acuta determinata de infestarea omului cu un
nematod - Trichinella spiralis;
• Invazia organismului cu larve de trichina este urmata de
fixarea lor in mod predominant in mm. striati;
• Se produce un fenomen inflamator interstitial (edem,
infiltratie celulara cu polimorfonucleare si celule gigante);
• Fibrele musculare se edematiaza, isi pierd striatiile si sufera
o degenerescenta bazofilica.

05/22/21 31