Fiziopatologia echilibrului hydric

Omul nu poate supravietui 3-4 zile fara aport de apa,si nici de un aport alimentar 30-35
zile
Apa este importanta pentru ca este constitutionala(face parte din noi)

In organismul uman apa se gaseste distribuita in compartimente, reprezentand la un

adult de 70 de kg aproximativ 60% din greutatea acestuia.
Tanar eutrofic echilibrat hidric de 70 kg are un volum de apa de=42 l apa
De ce avem nevoie de apa ?
Pentru in primul rand apa este constitutionala si intra in componenta MEMBRANELOR
CELULARE(toate mem.cel au o componenta hidrica imp)
-apa reprz.un solvent pt ioni dar nu numai
-apa este mediul ideal in care se desf.reactiile chimice ,enzimatice ale org.
Apa repz.un mediu de transport pt enzime,hormoni,vitamine
Apa are rol imp.in termorelgare-omul din homeoterm isi mentine constanta temp
corpului prin mentinerea in echilibru a proceselor de termogeneza si termoliza(termoliza
in principal este asigurata prin evaporarea apei din sudoratie de la suprafata corpului
Apa are rol protector (adica apa din diferitele compartimente cum ar fii umoarea
apoasa.din sinoviale,din lcr)
In diferitele organe apa are o reprezentare relative diferita :
Organe cu un procent mai mare cu apa (creier,plaman)creier-75-78%h2o mai ales
subs.ceusie cu o concentratie mai mare de apa
Plaman-80-81 %
Alte structure-t.osos-cant redusa de apa-9-10% cel mult
Dentina-2%
Pe parcursul dez.noastre procentul de apa variaza cu varsta:
nou-nascut si copil mic->70%(copil nou nascut are masa uscata 600 g )
pe parcursul inaintarii in varsta procentul scade ca la maturitate 60% pt ca la batrani sa
fie de de 58-56 %
exita t. care sunt hidrofobe-t.adipos-pers cu t.adipos in exces (supraponderale) au un
procent mediu de apa mai mic dkt pers. atletice sau normale unde t.este bine reprezentat
(cei atletci au cantitatea mai mare de apa dkt cei normali (doar depinde de masa musc.)

Balanta hidricatabel
Aport:
Apa bauta-1400-1800 ml/24 h
Apa din alimente-700-100 ml
Apa rezul in urma metabolice cel prin procese glicolitice-300-400 ml
Total=2400-3000 ml(este justificat prin conditile diferite de hidratare
arteriala,effort,repaus,temperature mediului incojurator--<zonele calde aceasta cantitate
de apa va merge catre limita sup sau va fi depaista iar iarna 1400 sau chiar sub)
Eliminare:
Clopotel cand zice sa bei=sete
Urina-1000-1400
Piele-300-500
Plaman-600-800
Total=2000-2800 este aproape egala cu cea din aport
Eliminarile prin urina sunt aproape egale cu cele din aport
Aportul de apa nu trebuie impus!
Apa din org.este distribuita in niste teritorii pec ale le impartim:intracel si cel extracel
Sectorul intracel:40% apa
Sectorul extracel:20% apa subdivizat in apa din sectorul vasc
Apa interstitiala
Sectoarele sunt separate de niste structure semipermeabile
Separatia dintre sectorul intra si extracel este facut de catre membrana cel.
(str.semipermabila care lasa sa circule apa de o parte si alta a iei pe baza legilor
osmozei)
Sectorul intravasc. Este separate de cel interstitial =peretele capilar(seipermeabil apa
plecand de o parte si alta din vas in interstetiu si invers pe baza unor forte
Schimburile dintre sect.intracel si cel extracl(interstitial in mare parte) se fac datorita
semipermabilitatii m.cel
Aceste schimburi sunt posibile dat legiile omsozei si se fac pe baza pres.osmotice
Apa din aceste doua sectoare contine dizolvata in ea o cantitate de electroliti ,acesta cant
de electroliti ii confera apei o anumita pres=pres.osmotica si care in mod normal are
val=280-290 mosli/l cu un punct crioscopic de -0,56 -0,58 grade Celsius
Aceasta solutie are aceasi omsolaritate cu sol de clourra de na 9grame la mie sau 0,9 g
%
Solutia de clorura de sodiu=saramura (apa si cu sare)
Pres osmotica-pres care se opune trecerii apei dintr un sector cu o conc.mai mica in
electroliti catre un sect cu o conc mai mare de electroliti atunci cand aceste doua
sectoare sunt separate de o membr.semiperrm.
Apa tinde sa se duca catre sect cu o conc mai mare ca sa egalizeze presiuniile
Experiment: interiorul eritrocitului este izoton(conc=eschi une sol de 9la mie )
Cand conc.erau mici de sol de clna de 9% cand am pus sangele –apa iese din cel si intra
in lichidul din epubreta si cel se ratatineaza se micsoreaza si nu mai are forma de disc
biconcav ,….in dreapta unde conc este mai mare apa intra in cel pt ca sol este hipertona
in comapratie cu tonicitatea cel si la un moment dat intra asa de multa incat apare
hemoliza si asa se dozeaza hb=>in ce interval apare rezistenta globulara
Imi arata ca apa pleaca din sol cu conc scazuta la cele cu conc crescuta cand intre cele
doua extitsta o m.semiprem
La nivelul capilarului –aici si de o parte s alta exista aceasi tonicitate(sol isotone)
In int.capilar-apa intravaasc
In ext capilar-apa interstitiala
Cele doua sunt separate prin peretele cspilarului si au o m.semiperamabila dar legile
sunt dominate de pres.hidrostatica si coloidosmotica
Pres hidrostatica este data de coloana de licid
Pres colodosomotica-colizi (macromolecule dizolvate in mediu apos) s
Si la niv sangelui (macro –proteine si albumine ca au greutate mare)
Pe aprcursul capilarului intre capat art sic el venos pres colloid osmotica varaiza
nesiminificat ca si pres colloid osmotica
Fiind amre la capat arteiorl si mica la capat venular ceeea ce face ca apa sa filtreze
dinspre capilar spre interstitiu la capat art si din intersit spre capilar la capatul venular
Odata cu aceste treceri la capat art ia artenareaaza susbt nutritive(glucoza si gazelle I
02)in timp ce la capat venular antreneaza produsi de metabolism(apa metabolica dar mai
ales gazelle co2)produsi pe care ii elimina prin organelle extretoare plaman,rinichi,piele
Aceste forte care permit filratea intr un sens sau in altul si baza pe care se paote face un
calcuc al vol filtrate in functie de un coef de memebrne poarta numeel de forte straling
de filtrare si sunt dec in fiziologie de catre en straling
Modf hidrice din org.pot imbraca doua aspect:-pierderi hidrice in exces
Sau acumulari hidrice in exces
Pierderile stim ca sunt permanente cat si acumularile
In intersttiu unde teorectic cata apa se filtereaza la capat arteriolr ar trb sa se filtreze si la
capat venular dar apare o apa in exces din metabolsimul
A. Compartimentele de distributie ale apei in organism:

1. Intracelular: reprezinta 40% din greutatea corpului.

2. Extracelular: reprezinta restul de 20%. Este subimpartit in:
- Apa intravasculara: reprezinta 5% din greutate, fiind reprezentata de plasma si
componentele ei.
- Apa interstitiala: se gaseste in spatiul dintre celule(spatiu delimitat pe de-o-parte de
membrana capilara si pe de alta de membrana celulara), reprezentand 15% din greutatea
corpului.

B. Variatii:
1. Nu toate tesuturile au acelasi procentaj de apa.
- Tesuturile cu un procent mic de apa sunt: tesutul osos(20-25%), cu varietatea sa
dintele, unde intalnim cel mai scazut procentaj.
- Tesuturi cu procentaj mare: pulmonar 70%, nervos depaseste 75%.

2. Exista un procentaj diferit al apei in functie de tesutul adipos, tesutul gras care e
hidrofob duce la scaderea de procentajului de apa.( Poza cu sharapova si cu cea de pe
bicicleta).

3. Exista un procentaj diferit si in functie de varsta: nou nascutul are circa 80% la suta
apa. Procentajul scade odata cu cresterea varstei. Foarte mare atentie in deschidratarea
nou nascutului, care poate pierde apa prin diaree, plans, sudoratie, febra, pierderile
trebuiesc suplinite in timp rapid cu restabilirea echilibrului.
Bolile diareice sunt autolimitate.

C. Aportul de apa: "vor sa ne vanda apele". Exista un echilibru aproape perfect intre
intrarile de apa si iesirile de apa. Deci mai bine bei apa atunci cand simti! Exista o
balanta pe care organismul o pastreaza, balanta guvernata de presiunea osmotica.
- Presiunea osmotica este forta care se opune trecerii apei din compartimentul cu o
concentratie electrolitica mai mica, in cel cu o concentratie electrolitica mai mare, cat
timp intre cele 2 se afla o membrana semipermeabila, presiunea fiind dependenta de
cantitatea de electroliti. Apa va trece pentru ca electrolitii nu pot, asa ca trece apa in
compartimentul concentrat pt a-l dilua. Are o valoare de 280-290 miliosmoli/litru. De
retinut este faptul ca tonicitatea este egala in toate compartimentele organismului. Apa
pura ingheata teoretic la 0 grade, apa cu electroliti, ingheata la o temperatura i.p. cu cant
de electroliti.
Aceasta izotonie corespunde unei solutii de NaCl de 0,9g%. Orice solutie care are
aceasta concentratie se numeste solutie izotona.

In afara de aceasta solutie schimburile de apa depind si de alte forte:

- presiunea hidrostatica: e mai mare la capatul arteriolar(25-30mm/Hg), permite
trecerea gazelor, substante nutritive, dar la un moment dat de.a lungul capilarului apa
trecand in interstitu presiunea hidrostatica scade, moment in care schimbul este asigurat
de presiunea coloid osmotica. Pe masura ce intra in spatiul interstitial, creste presiunea
hidrostatica in spatiul interstitial iar apa va trece in nou in capilar.

- presiunea coloid osmotica: se opune iesirii apei din vas la nivelul capatului arteriolar,
dar si atrage apa in vas.
Fortele care atrag apa sunt mai mari la nivelul capatului venular.
Practic nu toata apa iesita din vas este reabsorbita, ramanand astfel in interstitiu o
cantitate in plus de apa. Teoretic spatiul interstitial ar trebui sa se largeasca dar nu se
intampla asta pentru ca exista un sistem de drenaj, reprezentat de vasele limfatice.

D. Deshidratarile

In urma pierderii de apa, ramane o tonicitate in spatiul interstitial, in functie de care

descriem: deshidratari hipotone, hipertone, izotone.
Aceasta etichetare nu se face pe baza tonicitatii lichidelor pierdute ci pe baza tonicitatii
interstitiului dupa ce acesta a pierdut lichid.

1. Deshidratarile hipertone:
In cadrul acestora se pierde mai multa apa decat Na(adica pierderi hipotone). Apare o
tonicitate crescuta in interstitiu care va stimula secretia de hormon antidiuretic.
Apare o scadere a volumului sanguin circulant care va stimula la nivel juxtaglomerular,
secretia renina angiotensina aldosteron.
Hipertonicitatea interstitiala, conform difuziei, va face ca apa din celule sa treaca din
celula in interstitiu. Cand scade volumul de apa celular (deshidratare celulara) apare
setea. Deshidratarea celulara este cea care duce la sete.
Triggerul pentru sete este tonicitatea intracelulara.
Cauze:
- pierderi de lichide hipotone(lichidele au mai multa apa decat sodiu),
- aport hidric insuficient,
- hipersudoratie,pierderi prin sucuri digestive,
- pierderi la nivel renal.
Aici a dat exemplul cu Nastase si Tiriac.

2. Deshidratari hipotone:
Sunt determinate de pierderi de lichide hipertone (contin mai mult sodiu decat apa).
Pierderea de lichide hipertone duce la pierderea tonicitatii interstitiale, instalandu-se o
hipovolemie, care poate sa imbrace aspectul unui colaps sau chiar soc. Mediul
interstitial fiind hipoton datorita difuziei va determina ca apa sa mearga in celula, deci
va determina hiperhidratarea celulara si absenta setei.
Poate determina edem celular neuronal=> cefalee, confuzie, vertij, coma. Apa fuge
teoretic si catre vas, ca sa corecteze tonicitatea, care e mai mare decat cea interstitiala,
corectand volemia, dar insuficient, dar va dilua tonicitatea vasului, gasind o usoara
hiponatremie.
Cauze:
- insuficienta renala cronica stadiul poliuric,
- insuficienta corticosuprarenaliana,
- inflamatiile exsudative(cand in spatiile transcelulare sunt sechestrare sodiu si
apa),
- sindromul de zdrobire cand se acumuleza sodiu si apa.
3. Izotone:
Se pierde proportional apa si sodiu. Practic nu exista schimburi. Ele sunt severe cand
pierderile sunt mari pentru ca elementul esential este hipovolemia si se manifesta ca
stari hipovolemice.
Cauze: hemoragii, pierderi plasmatice(pancreatite, peritonite, arsuri), diureticele,
transpiratiile la bolnavii cu mucoviscidoza. Semnele hipovolemiei: tahicardie,
vasoconstrictie, reducerea diurezei.
E. Hiperhidratarile:
Hiperhidratarile le discutam la insuficienta cardiaca, cea mai importanta fiind
hiperhidratarea izotona, care reprezinta edemul din insuficienta cardiaca dreapta.