Compartimente hidrice

Apa totala din organism

Organismul uman este alcatuit dintr-un
procent mare de apa - 60%(la adult) care se
gaseste atat in celule cat si in afara lor si 40%
reziduu uscat format din:
- 18% proteine, 15% lipide,
- 5% substante minerale
La un adult de 70 kg cantitatea totala este de
aproximativ 42 L
Astfel, volumul total de lichid din organism
este distribuit intre mediul extracelular si
mediul intracelular.
 Rolurile apei
Constituent esential al materiei vii,
permitand desfasurarea normala a
mecanismelor homeostazice

Solvent pentru substantele organice si

anorganice

Transportor si mediu de desfasurare a

proceselor de biosinteza si biodegradare
 Distributia apei in
organism
Variabila, direct proportionala cu
intensitatea proceselor metabolice vitale,
la nivel de organism, organe, tesut

Constanta, daca se raporteaza exclusiv

la volumul celular
 Distributia apei in
organism
Repartizarea apei in organism in raport
cu varsta si intensitatea proceselor vitale
Varsta/sex:
Embrion . 90-97%
Copil 0-1 an . 75%
Copil 1-12 ani . 65%
Adolescent ... 50-58%
Adult 30-59 ani .. 60-70%
Barbat 55-63%
Femei . 47-52%
Varstnic >60ani . <50%
Distributia apei in
organism
Repartizarea apei in tesuturi
Smalt 0,2%
Dentina 10%
Tesut osos .. 25%
Tesut adipos ......... 20-30%
Tesut cartilaginos . 55%
Tesut conjunctiv 60%
Tesut muscular .. 75%
Tesut nervos 80%
Distributia apei in
organism
LICHIDIENE
COMPOZITIA LIC SI LEC
 compartimentelor
lichidiene
Apa totala: apa radioactiva sau apa grea
contine tritiu sau deuteriu
Volumul lic. extracelular: sodiu radioactiv,
clorul radioactiv, ionul tiocianat, inulina si
zaharoza.
Volumul lic. intracelular: se calculeaza prin
diferenta dintre apa totala si lichidul
extracelular
Volumul plasmatic: proteine plasmatice
radioactive(marcate cu 131I) sau proteine
plasmatice de care se leaga coloranti (T-1824
numit si albastru Evens)
Volumul eritrocitar: se foloseste cromul
 ECHILIBRUL OSMOTIC SI
TRANSFERUL DE LICHIDE INTRE
COMPARTIMENTE

Osmozareprezintdifuziunea
netaapeiprintr-omembran
semipermeabilcaresepar
doucompartimente.Apase
deplaseazdincompartimentul
careconinesoluiamaidiluat
(concentraiamaimareaapei)
ctrecompartimentulcare
coninesoluiamaiconcentrat
(concentraiamaimicaapei).

Ratadedifuziuneaapei
estedenumitrataosmozei.
 Presiunea osmotic a unei soluii este direct
proporional cu concentraia de particule osmotic active
din soluia respectiv.
Presiunea osmotic a unei soluii este proportional cu
osmolaritatea soluiei respective.
IZOTONICITATE

HIPOTONICITATE

HIPERTONICITATE
 Echilibrul hidric
In conditii normale organismul isi mentine
echilibrul hidric (homeostazia hidrica)

Constantavolumului total rezult

dinechilibrulce se realizeaz ntre aportul i
eliminarea de ap.

APORTUL este realizat din surse externe

organismului sau endogen

ELIMINAREA este realizat prin diferite cai, in

diferite situatii
350
 Temp.normal Temp.ridicat Efortfizicintens

Pierderi insensibile
-Piele 350 350 350
-Arbore 350 250 650
respirator

Urin 1400 1200 500

Transpiraie 100 1400 5000

Fecale 100 100 100

Total 2300 3300 6600

 Deplasarea apei in
organism
Schimburile de apa si electroliti dintre
diversele compartimente sunt influentate de
factori care conditioneaza sensul de
deplasare:
- presiunea hidrostatica
- presiunea osmotica
- presiunea coloidosmotica
Apa traverseaza toate membranele celulare si
tisulare
Aspecte foarte importante in meninerea nivelului adecvat si distributia
volumelor lichidiene sunt determinate de echilibrul forelor hidrostatice,
coloid-osmotice i de membranele capilare.

Patru fore principale determin transferul Iichidian prin membrana capilar.

Aceste fore, numite forele Starling" n onoarea fiziologului care Ie-a

demonstrat pentru prima dat importana, sunt:

1. Presiunea capilar (Pc), care tinde sa mping Iichidul prin membrana

capilar spre exterior.

2. Presiunea lichidului interstiial (Pif), care tinde s mping Iichidul prin

membrana capilar spre interior cnd Pif este pozitiv, i spre exterior cnd
Pif este negativ.

3. Presiunea coloid-osmotic a plasmei la nivel capilar (np), care tinde s

produc osmoza lichidului prin membrana capilar ctre interior

4. Presiunea coloid-osmotic a lichidului interstiial (nif), care tinde s

determine osmoza lichidului prin membrana capilar ctre exterior.
Forte de filtrare:
Presiunea capilara-30 mmHg
Presiunea negativa a LI-3mmHg
Presiunea coloid osmotica a LI-8mmHg
Forte de reabsorbtie
Presiunea coloid osmotica a plasmei-
28mmHg
Forta neta de filtrare = 41-28=13mmHg

Capatul venos
Forte de filtrare:
Presiunea capilara-10 mmHg
Presiunea negativa a LI-3mmHg
Presiunea coloid osmotica a LI-8mmHg
Forte de reabsorbtie
Presiunea coloid osmotica a plasmei-28mmHg
Forta neta de reabsorbtie=28-21=7mmHg
Tulburari ale echilibrului
hidric
Tulburarile se datoreaza:
- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa)
bilant
hidric negativ deshidratari

- retineri in exces a apei (exces de apa)

bilant hidric pozitiv hiperhidratari - edem

Perturbarile metabolismului apei intereseaza

si electrolitii (in special sodiul) in majoritatea
cazurilor, dar pot fi si separate
Deshidratare extracelulara hipertona
pierderi hidrice superioare celor saline

Deshidratare extracelulara hipotona

pierderile de Na superioare celor hidrice

Deshidratare extracelulara izotona pierderi

concomitente de apa si Na

Deshidratarea celulara pierdere

predominanta de apa sau prin aport crescut
de sare

Deshidratarea globala suprimare ingestie

Hiperhidratari extracelulare hipertone-
ingestie excesiva de Na (naufragiatii ce beau
apa din mare)

Hiperhidratari extracelulare hipotone aport

de lichide sarac in electroliti

Hiperhidratari extracelulare izotone volum

crescut al apei EC, dar cu osmolarit
normala(exces concomitent de apa si sare)
cu expansiunea spatiului interst. cel mai
frecv. edemul extracelular

Hiperhidratare celulara aport excesiv de

solutii hipotone , edem intracel - ischemie,
 Edemul extracelular:
Poate fi cauzat de:

- extravazarea exagerata de lichid din

sangele capilar sau

- insuficienta sistemului limfatic de a drena

lichidul din insterstitii

- retentia renala de apa si de sare

 Edemul produs prin extravazarea de lichid din
capilare sau obstructie limfatica
1. Presiunea capilara crescuta
- retentie renala excesiva de apa si sare (insuficienta
renala,exces de mineralocorticoizi)
- presiune venoasa ridicata (insuficienta cardiaca, staza
venoasa localizata, insuficienta pompelor venoase)
2. Scaderea proteinelor plasmatice
- pierderi de proteine prin urina
- pierderi prin lipsa tegumentara (arsuri, rani)
- sinteza proteica insuficienta (boli hepatice, deficit de
aport)
3. Permeabilitate capilara crescuta
- reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte
subsatnte imune
- toxine
- infectii bacteriene
4. Blocajul drenajului limfatic
 Edemul produs prin retentie renala de
apa si sare

Clorura de sodiu ramane aproape in

totalitate in compartimentul extracelular
Cele mai multe boli care compromit
functia renala au tendinta de a reduce
excretia de apa si sare prin urina
Consecinte:
1. Edem extracelular intins
2. Hipertensiune datorata cresterii
volemiei
 Factor de siguranta
ANTIEDEM
Consta din trei mecanisme:
1. Presiunea negativa a LI

2. Fluxul limfatic poate creste de la 10 la 50

de ori constituie factor de siguranta deoarece
previne cresterea presiunii Li la valori pozitive

3. Spalarea proteinelor din LI. Pe masura ce

proteinele sunt indepartate din interstitiu,
creste diferenta dintre presiunea
coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala,
crescand absorbtia osmotica a lichidului din