Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dereglările stării de conștiință la copii

A realizat :Țînțari Filadelfia

Profesor: Lisinschi Gabriela
 Sincopa
Sincopa- pierdere tranzitorie a stă rii de conştienţă datorită
hipoperfuziei cerebrale, caracterizată printr-un debut rapid,
durată scurtă și recuperare completă spontană .
Cardiace
- Aritmia
- Tahicardia: supraventriculara,
ventriculara
Non cardiace
- Bradicardia: boala de nod - intoleranta ortostatica
sinusal( inclusiv sindromul bradi/tahi)
– boli ale sistemului de conducere
Cauze - sincopa vasovagala:
hipotensiune ortostatica,
atrioventriculara. tahicardie posturala ortostatica
- Leziuni obstructive: stenoza aortica, - sincopa situationala
stenoza pulmonara, cardiomiopatie Metabolice - sincopa legata de efort
hipertrofica, stenoza mitrala. •Deshidratarea, hipoglicemia, anorexia
nervoasa, acidoza, tulburari electrolitice
- Anomalii ale arterelor coronare •Toxine: medicamente anticonvulsivante,
- Prolaps de valva mitrala sedative si tranchilizante, medicamente
antihipertensive.
Sincopa neurologică Sincopa cardiacă

În dezvoltarea sincopei se evidenţiază 3 perioade:

presincopală (lipotimia): perioada premonitorie
durează de la câteva secunde până la câteva minute
sincopa propriu-zisă: pierderea conştiinţei cu durata
de la 5 sec. până la 4-5 min.
starea postsincopală: perioada restabilirei conştiinţei
şi orientării în spaţiu ce durează până la câteva
secunde.
Mă suri de prim ajutor
Sumarul
Mă suri terapeutice de urgență
Obiective:
1.Restabilirea rapidă a fluxului sanguin
circulant cerebral şi asistarea bolnavului în
cursul sincopei
2.Prevenirea episoadelor recurente
3.Tratamentul bolilor cauzale

NB: dacă este primul caz de sincopă trebuie

efectuat un diagnostic desfășurat pentru
determinarea cauzei
Nivelele de gravitate a dereglă rii stă rii de conștiență
 Coma
• Coma - reprezintă un sindrom clinic caracterizat prin perturbarea stă rii de conştienţă de
diferită profunzime şi durată , cu reducerea de diverse grade a reactivită ţii sistemului nervos
central la stimuli externi.
Come de origine extracerebrale
Come de origine cerebrală: Come toxice
•Cauze infecţioase (meningita, encefalita, abcesul − intoxicaţii (insecticide: organofosforate; organoclorurate; CO; alcool
cerebral, empiemul subdural) etilic şi metilic)
• Cauze traumatice (comoţia contuzia cerebrală , − intoxicaţii medicamentoase (barbiturice, benzodiazepine,
hematom subdural sau epidural, leziuni primare antidepresive triciclice, ș.a.)
postraumatice ale trunchiului cerebral) − prin factori fizici (şoc caloric, hipotermie, electrocutare)
• Come prin tulbură ri ale circulaţiei cerebrale • Come metabolice şi endocrine
(hemoragia cerebrală la nou-nă scut, tromboza arterelor − hipoxie severă ± hipercapnie (asfixie la naştere; infecţii respriratorii
cerebrale, embolii arteriale cerebrale, encefalopatie severe; anemie severă )
hipertensivă ) − coma cetoacidozică
• Come tumorale (tumori cerebrale primitive, − coma hipoglicemică
metastaze de tumori extracerebrale) − coma hepatică
• Come prin obstrucţia că ilor de drenaj al LCR − coma uremică
• Coma postepileptică − coma prin dezechilibre hidroelectrolitice severe
(hipo-, hipernatriemie, hipercalciemie)
 Scorul Glasgow

La sugar, scorul Glasgow nu poate depăși 14 puncte, pentru că la această vârstă nu se poate acorda 1 din
cele 6 puncte pentru răspunsul motor.
 Examenul clinic
• IMPORTANT!
Verificați semnele meningiene după ce vă asigurați că nu există
fractură de coloană cervicală !
Examenul fizic complet este esențial!Evaluarea primară a
pacientului cu dereglare acută de conștiență are ca obiectiv
principal identificarea și tratamentul imediat al leziunilor
amenință toare de viață după formula mnemotehnică
ABCDEFG și ideal trebuie efectuată în aproximativ 30 secunde
 Tratament de urgență
1. Asigurarea permeabilită ţii că ilor aeriene, a respiraţiei şi a circulaţiei cu ajutorul echipamentelor şi a medicaţiei
2. Dacă scorul Glasgow ≤ 9 intubaţi pacientul
3. Oxigenoterapie sau ventilaţie mecanică pentru menținerea SpO2 > 94%
4. Stabilizarea funcțiilor vitale → Algoritm SVBP şi SVAP
5. Tratamentul medicamentos cu evitați hiper- și hipoglicemiei:
− dacă glicemia este scă zută , administrați sol. Glucosum 10% 1-2 ml/kg intravenos în bolus
1. − dacă glicemia este ridicată - 1. Repleție volemică administrați intravenos în bolus 10-20 ml/kg de sol. Natrii chloridum
0,9% sau Combinație (Ringer lactat) timp de prima oră (maxim 1 litru)
• În deshidratare severă poate fi necesar un al doilea bolus de sol. Natrii chloridum 0,9% 5-7 ml/kg sau Combinație
(Ringer lactat) timp o oră
2. Suplimentarea de potasiu
Nivelul potasiului seric trebuie menținut la valori de 4-5 mmol/l.
3. Administrarea Insulinum- Nivelul glicemiei serice trebuie menținut la valori de 8-12 mmol/l.
6. − terapia infuzională cu sol. Natrii chloridum 0,9%; sol. Mannitolum 0,5 g/kg
 Terminologie
Status-ul epilepticus - reprezintă persistența sau repetitivitatea convulsiilor clinice sau electrice 5 minute și mai
mult, conştienţa fiind abolită, cu persistenţa între episoadele de convulsii subintrante a stării de obnubilare.
Riscuri:
•obstrucția căilor aeriene
• acidoză, hipotensiune, hipertermie, edem cerebral
•hipoglicemie, alterarea funcțiilor SNC

Criza epileptică se exprimă

prin:
-Miscă ri involuntare sau
convulsii generalizate.
-Dereglă ri de conștiență
-Senzații anormale
 Epidemiologie
• Sub 15% dintre copiii cu vâ rsta sub 15 ani
suferă de tulbură ri paroxistice, distribuite în
felul urmă tor, după cum urmează :
1. Sub 10% - tulbură ri paroxismale non-
epileptice;
2. De la 3% pâ nă la 4% - convulsii febrile;
3. De la 1% pâ nă la 1,5% - convulsii epileptice;
4. Jumă tate dintre crize au un caracter unic,
cealaltă jumă tate au un caracter recurent, ceea
ce definește epilepsia.
Prevalenta cauzelor în raport cu virstă
 • Convulsii febrile: convulsii ocazionale (accidentale), ce
survin la un copil de la 3 – 60 luni, pe fundalul unor pusee
de febră > 38,5ºC, în absenţa orică ror semne de suferinţă
cerebrală .
3 factori principali care pot fi
cauza CF:
1. febra,
2. vârsta,
3. predispoziţia genetică

Cele mai frecvente crize

epileptice
întâlnite la copii – convulsiile
febrile (CF)
Tipul crizelor fibrile
 Prim ajutor în caz de convulsii
1. În timpul crizei, nu deplasați victima decât în cazul în care se află
într-o poziție periculoasă
2. Îndepărtați obiectele care i-ar putea provoca leziun
3. Nu încercați să imobilizați victima dar protejați-o de potențialele
șocuri, punându-i ceva sub cap
4. Nu-i puneți nimic în gură, nu există pericol ca aceasta să-și înghită
limba
5. După ce criza a trecut, dacă victima este inconștientă, dați-i capul
pe spate pentru a elibera căile aeriene și verificați-i respirația
6. Așezați persoana pe o parte în poziția laterală de siguranță.
7. Asigurață-vă că respiră normal. Supravegheați-o până ce își revine
complet.
8. Acest lucru ar putea dura câteva minute. Anunțați serviciul de
urgență. Indicați, mai ales, dacă convulsiile au durat mai mult de 5
min sau dacă s-au repetat, dacă victima este copil, dacă victima nu
si-a revenit, dacă victima nu a mai avut nici odată convulsii.
 Bibliografie
• https://
www.medlife.ro/articole-medicale/sincopa-la-pacientul-pedi
atric
• http://akhmedical.ro/sincopa-si-lipotimia/
• https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/5-9_13.pdf
• https://repository.usmf.md/bitstream/
20.500.12710/17536/1/
MANAGEMENTUL_DEREGLARII_ACUTE_A_STARII_DE_CONST
IINTA.pdf