Curs neurologie 11 -

Neuroinfectii
Conf dr Adriana Dulamea
 Bolile Bacteriene ale SNC
- Cai de patrundere:
- Hematogena
- prin extensie de la structurile din vecinatate (ureche,sinusurile paranazale, focare osteomielitice ale oaselor
cutiei craniene, traumatisme craniene penetrante)
- iatrogene (chirurgia spinala,shunt ventriculo-peritoneal,punctie lombara)
- Etiologie:
Pneumococi (Streptoccus pneumoniae)
Meningococi (Neiserria meningitidis)
Haemophilus Influenzae
Listeria Monocytogenes
Stafilococul (Staphilococus Aureus)
I. Meningita Acuta Bacteriana (Leptomeningitis)
A - Pia arahnoidita pura : - cefalee
- redoarea cefei
- semnele Kerning si Brudzinski
B - Encefalopatia subpiala : - confuzie, stupor, coma
Patogenia : - pia nu este penetrata de bacterie,
- modificarile sunt probabil toxice (cytokine)
- in unele cazuri infarct cerebral prin tromboza venelor corticale
C - Inflamatia sau afectarea vasculara a radacinii nervilor cranieni:
- paralizii oculare,
- paralizie faciala,
- surditate
D - Tromboza venelor meningeale : crize focale, deficite neurologice focale : hemipareza, afazie, infarct
maduva spinarii
E - Ependimita, Plexita coroidala : nu are semne clinice specifice
F - Hernierea cerebrala sau cerebeloasa : cauzate de edem (HIC)
 II. Meningita subacuta si cronica
A - Hidrocefalie : cauzat initial de exudatul purulent de la baza creierului, apoi de fibroza meningeala si mai apoi de
stenoza apeductala;
Clinic : - tulburari ale starii de constienta
- posturi de decorticare
- reflexe patologice : grasping, sugere -
incontinenta sfincteriana
- presiunea LCR poate fi normala(HIN)
B - Efuziunea subdurala : - afectarea atentiei
- refuzul alimentatiei
- voma
- imobilitate
- bombarea fontanelor
- persistenta febrei
C - Infarctul arterial si venos extins : - hemiplegie uni sau bilat, rigiditate de decerebrare sau decorticare, cecitate
corticala, stupor sau coma, cu sau fara crize.
III. Efecte tardive sau sechele:

A - Meningita Fibroasa :
- Arahnoidita opticochiasmatica (orbire si AO)
- Meningomielita (parapareza spatica, tulb de sensibilitate)

B - Meningoencefalita cronica cu hidrocefalie : dementa, stupor sau coma

C - Hidrocefalie persistenta la copil : orbire, retard mental, tetrapereza spastica

Semne clinice generale encefalite :

- Febra
- Cefalee
- Tulburari ale starii de constienta
- Tulburari de personalitate si neuropsihologice
- Crize epileptice
- Deficite neurologice focale
 Encefalite cauzate de infectii bacteriene
Cele mai frecvente : Mycoplasma pneumoniae, Listeria monocytogenes, Legionella pneumophila, Catscratch
Encephalitis, Antrax, Brucellosis, Whipple Dieases;

Encefalopatia toxica acuta (Lyon) : subfebrilitate, coma, crize, fara redoarea cefei, LCR cellule;

Empiemul subdural ;
Abcesul epidural;
Tromboflebite septice intracraniene : sinusului sagital superior, sinusul lateral, sinus cavernos;
Abcesul cerebral ;
 Manifestari clinice encefalite cauzate de infectii bacteriene

- Mycoplasma pneumoniae – polinevrita Guillain-Barre, nevrita craniana, miozita acuta, meningita aseptica,
mielita transversa, encefalita globala, crize comitiale, cerebelita, encefaomielita acuta diseminata
(postinfectioasa);
- Listeria monocytogenes – meningita, encefalita bacteriana focala izolata, encefalita de trunchi cerebral
(“rombencefalita” – cefalee, febra, greata, varsaturi, urmate de pareze asimetrice de nn cranieni, hemipareza tulb
de sensibilitate);
- Legionella – cefalee, obnubilare, confuzie acuta, delir, febra inalta, semne de detresa respiratory, tremor,
nistagmus, ataxie, dizartrie;
- Bruceloza – meningoencefalita acuta, edem papilar, HIC;
- Antrax – encefalopatie, hemoragie subarahnoidiana;
 Manifestari clinice encefalite cauzate de infectii bacteriene

- Empiemul subdural – stare de rau general, febra, cefalee, varsaturi, somnolenta, stupor, coma, crize motorii
unilaterale, hemiplegie, afazie, hemianestezie, paralizia privirii conjugate;
- Abcesul epidural – se asociaza cu osteomielita unui os cranian; durere frontalaa sau auriculara, secretii
purulente sinuzale sau auriculare, febra, redoare de ceafa uneori; de obicei fara semne neurologice de focar;

- Tromboflebite septice intracraniene : sinusului sagital superior, sinusul lateral, sinus cavernos – cefalee
generalizata, edem papilar, febra intermitent, crize epileptice, implicarea nn cranieni III, IV, VI si ram oftalmic
al V (in cazul afectarii sinusului cavernos);

- Abcesul cerebral – cefalee, somnolenta, confuzie, crize epileptice focale sau generalizate, tulb motorii sau de
sensibilitate, febra, edem papilar;
 Encefalite date de infectii bacteriene

- Meningita TBC : Meningita seroasa, Tuberculom

- Neurolues
- Leptosirosis
- Infectiile fungice : Cysticercoza, Candidoza, Aspergiloza, Mucormicoza, Cocidiomicoza
- Richetzioze : Tifosul Epidemic, Tifosul murin (endemic), Febra Q
- Protozoare : Toxoplasmosis, malaria, tripanosomiaza
- Nematodele : Trichineloza, Cysticercoza, Echinococoza
- Trematode : Schistostosomiaza
 Bolile Virale ale Sistemului Nervos
- HIV
- HSV : Virusul Herpes Simplex
- HZV : Virusul Herpes Zoster
- VZV : Virusul Varicela Zoster
- EBV : Virusul Epstein Barr
- CMV : citomegalovirus
- Echovirus
- Coxsackie A si B virus
- V rujeolei
- Poliovirus
- V Rabiei
- Artropod borne viruses (Flaviviruses)
Mumenthaler , 2006)
 Encefalite acute virale
Cai de patrundere: Clinica:
- respiratorie - febra, convulsii, delir, confuzie, stupor si
coma
- digestiva
- semne neurologice de focar : afazie,
- sexuala hemipareze, miscari involuntare , ataxie
, mioclonii Encefalita HSV
- inoculare
- semne de nervi cranieni : nistagmus,
oftalmoplegie, paralizie faciala
Diagnostic:
- sindromul meningian: cefalee, redoare de
- LCR proteinorahie, reactie celulara ceafa
- IRM
 Bolile prionice (proteina prionica)
- Scrapia (oi), la oameni : B. Creutzfeld-Jacob, sd. Gestmann-Straussler Schenker (GSS), insomnia familiala
fatala (FFI)
- AP - encefalopatie spongiforma
- Prionul : transmisibil ca un virus, nu contine acid nucleic, este rezistent la caldura, ultraviolete, radiatii
ionizante, este sensibila la tratamente care degradeaza proteinele (sodiu dodecilsulfat, fenol)
- Proteina prionica umana PrP este encodata de o gena PRNP de pe cz 20 si este prezenta in 2 isoforme:
PrPC forma celulara normala si PrPSc care este prezenta in bolile prionice.
- PrPC este proteina legata de versantul intracelular al membranei. Functia sa este necunoscuta;
- PrPSc este prezenta atat intra cat si extracelular in filamentele si placile amiloide
 Bolile prionice (proteina prionica)
- La om boala poate fi: sporadica, infectioasa, genetica si CJD noua varianta (pacienti infectati cu agentul ESB)
- Forma sporadica 80% - 90% din CJD
- Froma iatrogena 5%-10%
- Forma familiala (Autosomal dominanta) 5%-10%
- GSS si FFI sunt genetice si rare
- CJD forma sporadica se transmite datorita infectivitatii mici a agentului prin: traumatisme ale capului si gatului si
la personalul medical
- Forma iatrogena : prin implant de electrozi, transplant de cornee, grefe de dura mater, administrare de hormon
de crestere preparat din hipofiza de persoana infectata
- Toate aceste forme de boala pot fi transmise la cimpanzei sau porci de guinea
- Mutatiile la nivelul PRNP produc forma genetica a bolii care este atat mostenita cat si transmisibila.
- S-au identificat mutatii la nivelul PRNP si in sindroame atipice similare bolii Alzheimer si paraplegiei spastice. - -
Acest fapt indica tendinta ca o mutatie specifica sa fie asociata cu un sd. Clinic specific si sa difere in
transmisibilitate de celelalte .
Boala Creutzfeldt-Jakob
Tulburari cognitive
Insomnie
Fatigabilitate
Dementa progresiva
Anomalii de tract piramidal
Anomalii cerebeloase
Tulburari de tonus muscular
Fasciculatii
Mioclonii
EEG: unde delta si teta periodice, trifazice
CJD varianta: ingestia de carne de vita de la vaci cu encefalopatie spongiforma bovina (“boala vacii nebune”
BSE)
EEG – unde lente periodice caracteristic CJD
Tesuturi cu risc mare pentru a fi purtatoare de prioni

Creier
Maduva spinarii
Glanda pituitara
Ochi
 Boala Lyme
- Zoonoza cauzata de spirochete (Borrelia burgdorferi, Borrelia garinii,
Borrelia afzelii) transmise de capuse;
- Afecteaza succesiv tegumentul, sistemul nervos, inima si structurile
articulare intr-o perioada de 1 an sau mai mult;

- Clinic : - rash characteristic - multifocal erythema migrans, ce apare local,

apoi se mareste in cursul zilelor/saptamanilor (spirochetele migreaza
centrifug pe cale hematogena)
- afectare cardiaca sub forma miocarditei, pericardite sau bloc AV;

-10-15% din pacienti prezinta afectarea SN – Neuroborrelioza Lyme

 Neuroborrelioza

Manifestari : - meningita aseptica

- radiculita dureroasa
- nevrite nn cranieni (n facial – cel mai comun afectat)

- neuropatie axonala multifocala

- inflamatie progresiva a parenchimului SNC (spasticitate, ataxie, tulb de
sensibilitate) – o forma de encefalomielita
- pacientii, in special copiii – simptome si semne pseudotumor cerebri-like (HIC), cu
scaderea/pierderea vederii, edem papilar, cefalee
 Neuroborrelioza
Paraclinic :
- fereastra serologica de 3-6 saptamani – astfel, pacienti seronegativi, dar care prezinta eritem migrans;
- Test ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); daca rez e pozitiv -> test Western blot pt determinarea
Ag specifici (tabel 9.1)
*faza acuta a bolii – cel putin 2/3 IgM specifice imunoreactive
*faza cronica (>3-6 saptamani) – cel putin 5/10 IgG specifice

-Punctie lombara – pleiocitoza moderata (predom limfocite), usoara proteinorahie, IgG totale crescute,
uneori benzi oligoclonale

-VDRL de testat – reactivitate incrucisata serologica - sifilis

Neuroborrelioza
 Tratament Neuroborrelioza Lyme

90% din pacienti raspund bine la antibioterapie timp de 2-4 saptamani – Doxiciclina 100 mg p.o. x
2/zi

Ceftriaxona iv 2g/zi timp de 2-3 saptamani – penetratie buna in SNC;

Corticosteroizi – pareza de nerv facial la pacientii cu boala Lyme

Doxiciclina nu este recomandata copiilor < 8 ani – tetraciclinele pateaza ireversibil dantura, desi
studii recente arata ca acest fenomen nu se intampla la durate scurte ale tratamentului cu
doxiciclina;
Take home messages :

Infectia cu Borrelia burgdorferi se intretine de pe urma bacteriilor de la nivelul canalelor si post-

extratie dentara;

Spirochetele pot ajunge si pot ocupa dentina;

Manifestari clinice : durere faciala, dentara, pareza facial periferica, cefalee, durere
temporomandibulara, masticatorie; aceste efecte se pot amplifica in momentul interventiilor
dentare – ridica suspiciunea de boala Lyme;

Alte manifestari orale : gura uscata, sensibilitate la niv dintilor, pulpita

 Tetanus, botulism, difteria
- Sindroame neuromusculare cauzate de toxine bacteriene produse de bacilli gram-pozitivi anaerobi (tabel);
- Tetanus, botulism – afectiuni primar neurologice
- Neuropatia difterica – sechela a difteriei respiratorii
- Localizarea toxinelor la nivelul neuraxisului :
- toxina tetanica – interneuronii inhibitori din trunchi si MS
- toxina botulinica – terminalul presynaptic al jonctiunii neuromusculare
- toxina difterica – sinteza proteinelor celulelor Schwann, ce duce la demielinizarea nn
periferici

- Tetanusul si difteria pot fi prevenite prin vaccin, iar botulismul prin practici corecte de preparare a mancarii
Locul de actiune al toxinelor tetanica si botulinica
 Tetanus
- Clostridium tetani – bacil gram-pozitiv, anaerob, ce formeaza o toxina (tetanospasmina) ce
cauzeaza sd clinic al tetanusului

- Sporii de C. tetani sunt prezenti peste tot in sol si in tractul intestinal al oamenilor/animalelor

- Toxinele tetanice – cale hematogena – terminal nervos – prduc scaderea transmisiei neuronale
inhibitorii
 Tetanus
- Manifestari clinice :
- Forma generalizata
- Forma locala (un singur membru la niv leziunii)
- Forma cefalica (muschii inervati de nn cranieni)

- Lipsa inhibitiei neuronilor motori cranieni si periferici duce la activitate motorie crescuta si se manifesta
clinic ca spasme musculare.

- La nivelul muschilor inervati de nn cranieni – risus sardonicus, trismus, laringospasm;

- La nivelul musculaturii extremitatior si axiala – rigiditate musculara, spasme dureroase ale membrelor, ale
mm abdominali si paraspinali, opistotonus (extensia capului, gtului, coloanei – arcuirea spatelui)
- Disfunctie autonomica – tahiaritmii, bradiaritmii, HTA, hTA.
- ROT normale, RCP in flexie
 Tetanus
- Diagnostic : clinic

- Culturile din plaga pot fi negative la cei infectati si positive la cei neinfectati – nu sunt specifice, nu sunt
sensibile;

- Dg diferential : - intoxicarea cu stricnina, reactii distonice iatrogene, sd neuroleptic malign.

- trismus poate aparea izolat in infectii dentare, dar nu se insoteste de alte manifestari
- hipocalcemie (unde apar parestezii periorale si ale extremitatilor)
*Semn Chvostek (contractia facial la percutia nervului facial deasupra mandibulei)
 Tetanus
Tratament :

- management respirator – spasmul laringean si respirator necesita IOT si ventilatie mecanica, PEEP;
traheostomie, in unele cazuri;

- neutralizarea toxinei – inj i.m. cu antitoxina in forma de imunoglobulina tetanica umana sau Ig IV

- spasmele – benzodiazepine, antagonisti neuromusculari, sulfat de magneziu; altele –dantrolen, ketamina,

propofol, toxina botulinica;

- tratamentul plagii – curatare, debridare, antibioterapie (metronidazole oral sau iv sau penicilina G iv)

- disfunctia autonomica – labetalol, morfina, sulfat de mg, atropine, clonidina;

 Botulism

- Clostridium botulinum – bacil gram-pozitiv, anaerob, ce formeaza spori;

- Toxina botulinica – 7 subtipuri – A, B, E si F afecteaza oamenii cel mai frecvent;

- Toxina botuluinica inhiba eliberarea de acetilcolina la nivel presinaptic prin interferarea cu

proteinele implicate in fuziunea veziculelor neurotransmitatoare -> diminuare a transmisiei
autonomice si motorii in nn periferici;
 Difteria

- Corynebacterium diphteriae – bacil gram-pozitiv aerob;

- Omul – singura gazda; poate fi purtator asimptomatic chiar si dupa vaccin;
- Transmitere respiratorie (difteria faringiana) sau cutanata (difteria cutanata);
- Endotoxina produsa de bacterie se ataseaza de celule, interfera cu sinteza proteinelor si mediaza moartea
celulara;
- Neuropatie difterica – afectarea sintezei proteinelor din celulele Schwann ce duce la demielinizare a nn
periferici;
- Demielinizari la nivelul radacinii dorsale ggl, nervi periferici - la nivel proximal, fara sau cu infiltrat inflamator
minim – efect toxic direct al toxinei difterice
 Difteria

Manifestari clinice generale :

- frecvent - faringita manifestata prin pseudomembrane faringiene
(pliuri cenusii aderente de faringe ce sangereaza la atingere)
- febra de grad scazut

- mai putin frecvent - amigdalita, ggl limfatici cervicali mariti -> aspect
de “gat de taur”, stridor si insuficienta respiratorie acuta
- miocardita, manifestat prin insuf. cardiac congestiva sau aritmii
- insuf. renala (prin hipotensiune sau efect toxic direct)

- rar - endocardita anevrisme micotice, osteomilita, artrita septica

 Neuropatia difterica
- In general este bifazica;

- La cateva saptamani dupa inf faringiana, apar neuropatiile nn cranieni : disfonie, disfagie, amorteala a
fetei, limbii, gingiilor, pareza facial, tulburari de oculomotricitate, dizartrie etc

- Apoi, la cateva saptamani, pe masura ce neuropatiile nn cranieni se vindeca, apare polineuropatia

extremitatilor;

- Tratament : antibioterapie (eritromicina oral sau i.v. tip de 14 zile) si antitoxina

 Tuberculoza SNC
- Este cel mai frecvent o complicatie a TB pulmonara; poate aparea dupa multi ani chiar la pacienti care au fost
tratati;

- Factori de risc : malnutritie, alcoholism, malignitati, med. Imunosupresoare, infectie HIV, rujeola dobandita recent
sau in copilarie;

- >50% din pacientii ce prezinta coinfectie HIV/TB dezvolta TB extrapulmonara, iar pac. HIV pozitivi au risc de 5x mai
mare de a dezvolta TB SNC fata de cei HIV negativi;

- Tuberculoame intracraniene aparute paradoxal la pacientii care au primit tratament antiretroviral si antituberculos
adecvat;

- Toti pacientii diagnosticati cu TB trebuie testati pentru infectia cu HIV!

 Tuberculoza SNC
Meningita tuberculoasa :
- cea mai frecventa manifestare a TB SNC
- febra, varsaturi, apatie
- disfunctie de nn cranieni (VI, VII, II cel mai frecvent)
- hidrocefalia – complicatie frecventa
Granulom tuberculos (tuberculoame) – cefalee, crize epileptice, deficite neurologice focale, edem papilar
- pot aparea la nivel cerebral, medular, subarahnoidian, subdural sau
epidural si se insotesc de edem;
Abces tuberculos : febra, cefalee, deficite neurologice focale;
Radiculomielita – slabiciune musculara progresiva a membrelor, vezica neurogena, parestezii, durere radiculara,
atrofii musculare;
Tratament – aceleasi combinatii ca in TB pulmonara : 2 luni rifampicina, izoniazida, pirazinamida, etambutol,
urmate de 10 luni de rifampicina si izoniazida;
- HIV/TB – trat TB initial, urmat de trat HIV in primele 8 saptamani (indiferent de nr CD4+ T-cell)
 Sarcoidoza
- Raspuns imun cellular exagerat la o clasa limitata de antigene sau autoantigene;

- Granulomul sarcoid poate fi gasit in toate organele si tesuturile, inclusiv in radacinile nervoase, dar
cel mai frecvent – ggl limfatici mediastinali si periferici, plamanii, ficatul, tegumentul;

- Neurosarcoidoza clinica la aprox 5% din pacienti;

- Clinic : Poliradiculopatii, neuropatii, plexopatii subacute sau cornice de tip asimetric, , uveita,
neuropatie optica, meningita, cefalee, semen de focar crize convulsive, polineuropatie mai rar;
tuburari comportamentale si psihotice;
- Din nn cranieni, n. facial este cel mai frecvent afectat fie ca parte a sd uveo-parotidian (Sd.
Heerfordt) fie independent;
Sarcoidoza
 Infectiile fungice ale SNC
Caracteristici generale :
- in general apar drept complicatii ale altor patologii care deprima functia imuna a organismului
(chimioterapie, SIDA, transplant de organ, leucemii);
- tind sa apara la pacientii cu leucopenie, funct. Inadecvata a limfocitelor T sau insuficienta de
anticorpi;
- meningita fungica se dezvolta insidios, asemanator cu inf TB;

Criptococoza – edem papilar la ½ din pacienti, sd confuzional, dementa, ataxie cerebeloasa; in general fara
febra, cefalee sau redoare de ceafa;
Candidoza – meningita, meningoencefalita, abcese cerebrale; antecedente de sepsis;
Aspergiloza – se prezinta ca sinuzita cronica, cu osteomielita la baza craniului sau ca o complicatie a otitei
sau mastoiditei; pot fi implicate nn cranieni; abcese cerebrale si granuloame durale cranieni si spinale;
 Infectii cauzate de rickettsii, protozoare si viermi
Rickettsiile :
-Paraziti intracelulari obligatorii;
Bolile cauzate de rickettsii : - Tifosul epidemic – se transmite de la paduche la om si de la un om la alt om;
- Tifosul murin (endemic) – se transmite de la sobolani la om prin purici;
- Tifosul scrub (febra Tsutsugamushi) – de la rozatoare prin intermediul acarienilor;
- Febra patata a muntilor stancosi - prin anumite specii de capuse;
- Febra Q – transmisa prin capuse sau inh de praf ce contine microorganismul cauzator –
Coxiella burnetti;

Clinic : - cu exceptia febrei Q – debut brusc, cu febra mare, cefalee, stare de prostratie; in a 4-5-a zi eruptie cutanata
maculara;
- In febra Q nu apare exantem, iar simptomele sunt de meningita usoara;
 Infectii cauzate de rickettsii, protozoare si viermi
Infectii cauzate de protozoare :
- Toxoplasmoza – clinic – limfadenopatie nedureroasa, corioretinita acuta; rareori eruptie
cutanata asemanatoare inf cu rickettsii, encefalita, miocardita si polimiozita;
- Meningoencefalita amibiana – debut brusc, cefalee, febra, greata, varsaturi, crize epileptice,
stupor, coma; sfarsit letal, de regula la o sapt dupa debut;
- Malaria – cefalee, crize convulsive si coma, edem cerebral difuz si rar semen de focar; bruxism,
sughit;
- Tripanosomiaza – adenopatii cervicale posterioare – f caracteristice pt inf SNC (semnul
Winterbottom); alt semn – durerea pronuntata la niv leziunilor minore = hiperestezia Kerandel; parestezii,
iar mai tarziu in evolutie apare meningoencefalita difuza (manifestata prin inversarea ritmului circadian,
facies inexpresiv, ptoza sau oftalmoplegie, dizartrie, mutism crize comitiale, stupor si coma);
Infectii cauzate viermi (nematode)
 Neurosifilisul
Treponema pallidum – microorganism subtire, spiralat si mobil;
Prima manifestare – meningita, de obicei asimptomatica;
Sindroame clinice - precoce – meningita aseptica si sifilisul meningo-vascular;
- tardive (secundare) – sifilis vascular (de la 1 la 12 ani), sifilis tertiar, pareza generala,
tabes dorsalis, atrofie a n optic sau mielita subacuta;
Principalele tipuri de neurosifilis :
Neurosifilisul asimptomatic – nu sunt simptome sau semne; rar – pupile anormale, care nu sunt reactive la
lumina, dar se contracta la privirea de aproape (acomodare cu convergenta) = pupile Argyll Robertson;
- poate fi depistat doar prin LCR –> toti pac. cu sifilis - examen LCR;
Siflis meningian – cefalee, redoare de ceafa, pareze de nn cranieni, convulsii, confuzie, ocazional edem
papilar, greata si varsaturi (HIC);
Sifilis meningovascular – cea mai frecventa forma de neurosifilis;
- principal manifestare a sifilisului secundar;
 Neurosifilisul
Principalele tipuri de neurosifilis :

Neuroifilisul paretic (paralizia generala, dementa paralitica) – dementa progresiva, dizartrie, mioclonii,
tremor de actiune, crize convulsive, hiperreflexie, semn Babinski si pupile Argyll Robertson;
Neurosifilisul tabetic (tabes dorsalis) – dureri lancinante (junghi) la niv MI, dar strabat tot corpul, ataxie si
incontinenta urinara, ROT abolite la nivelul MI, tulb. de sensibilitate profunda (vibratorie si de pozitie) la
MI; atrofie optica, pupile Argyll Robertson;
Artrita optica sifilitica – pierdere progresiva a vederii debutata la un ochi si afectandu-l apoi pe celalalt; CV
micsorate, scotoame;
Sifilis medular – meningomielita sifilitica si sifilisul medular meningovascular;
Surditatea/hipoacuzia neurosenzoriala sifilitica si vestibulopatia – sd vertiginous vestibular; pierdere
episodica a functiei vestibulare;
 Neurosifilisul
Tratament :
– in primele stadii ale bolii (aparitia eruptiei cutanate initiale si pareze ulterioare ale n facial
sau altor nn cranieni) – Doxiciclina p.o timp de 14 zile;
- stadia mai avansate (afectarea meningelor si SNC sau SNP) – Ceftriaxona i.v. aprox. 14 zile
 Afectiuni neurologice induse de HIV
Sindromul imunodeficientei dobandite :

- imunosupresie celulara dobandita, severa;

- manifestata prin anergie cutanata, limfopenie, inversarea raportului cellular limfocit T helper/limfocit T
supresor (limfocite CD4+/CD8+);
- aceasta imunosupresie ar putea explica aparitia infectiilor oportuniste si a neoplasmelor;
- afectate toate organelle, inclusive toate componentele SNC, nn periferici, radaciline acestora si muschii;
- sistemul nervos este susceptibil la aparitia unor sindroame neobisnuite ca raspuns direct la inf cu HIV;

Elemente clinice : meningita acuta asimptomatica, meningoencefalita, mielopatie sau neuropatie; dementa SIDA
(encefalita subacuta sau cronica) – pierderea memoriei, lipsa atentiei, afectarea limbajului si apatie, ataxie, tulb
de oculomotricitate;