ABORDAREA PACIENTULUI CU BOALĂ NEUROLOGICĂ

ANAMNEZA
Cuprinde datele obținute de la bolnav cu privire la vârsta, antecedente heredo-
colaterale, antecedente personale si istoricul bolii.
Vârsta bolnavului ne poate orienta asupra anumitor afecțiuni neurologice. Astfel,
deficitele motorii apărute la tineri sunt date în general de distrofiile musculare progresive (în
copilărie) sau scleroza multiplă (la adultul tânăr), în timp ce prezența lor la vârstnici sugerează
o etiologie vasculară.
Prezența unor manifestări paroxistice cerebrale (crize convulsive) la vârstnici necesită
excluderea unei epilepsii simptomatice (secundare unor tumori cerebrale primitive sau
metastatice), iar la tineri cauzele mai frecvente sunt traumatismele cranio-cerebrale. La copii
cea mai frecventă este epilepsia boală.
Coreea acută Sydenham apare mai frecvent în copilărie, iar coreea cronică Huntington
este mai des întâlnită la adulți.
Sexul - există afecțiuni a căror frecvență este mai crescută la unul dintre sexe:
migrena, miozitele, miastenia apar mai ales la femei, în timp ce distrofiile musculare
progresive și bolile degenerative sunt predominante la bărbați.
Profesia - există o serie de noxe profesionale care pot produce simptome neurologice.
Astfel, intoxicațiile cu plumb pot predispune la nevrite, polinevrite și encefalopatii, iar cele cu
mangan, monoxid de carbon sau mercur pot favoriza apariția unui sindrom extrapiramidal.
Antecedentele heredo-colaterale - constituie un capitol important în clinica
afecțiunilor sistemului nervos central și periferic și în patologia neuro-musculară deoarece
numeroase boli neurologice au o transmitere genetică.
Dintre bolile eredo-degenerative familiale, cele mai cunoscute sunt: distrofia
musculară progresivă, eredoataxiile spino-cerebeloase (boala Friedreich, boala Pierre-Marie),
amiotrofia Charcot-Marie, coreea cronică Huntington, boala Wilson.
De asemenea ne vom informa asupra bolilor cardio-vasculare (hipertensiunea arterială,
cardiopatii) sau a accidentelor vasculare cerebrale prezente la alți membri ai familiei.
Antecedentele personale patologice
Vom insista asupra următoarelor afecțiuni:
- boli cardio-vasculare: hipertensiunea arterială ( valori maxime, tratamentul efectuat),
cardiopatia ischemică, tulburările de ritm (fibrilație atrială, extrasistole ventriculare),
valvulopatii (stenoza sau insuficiența mitrală), arteriopatii obliterante ;

1
- diabetul zaharat, dislipidemiile - factori de risc în procesul de aterogeneză.
- bolile hematologice - coagulopatii, purpura trombotică trombocitopenică, policitemii,
trombocitemii sau deficit de proteina C,S, antitrombina III (care poate fi sugerat de existența
unor tromboflebite recurente);
- bolile hepatice cronice cu tulburări în sinteza factorilor de coagulare pot favoriza apariția
hemoragiilor cerebrale;
- bolile infecțioase acute ( rujeola, scarlatina, difteria, febra tifoidă) pot da complicații ca:
meningite, encefalite, mielite, poliradiculonevrite; rujeola apărută la vârste mici (< 2 ani)
poate fi urmată după un interval liber de 6-8 ani de panencefalită sclerozantă subacută
(PESS);
- dintre infecțiile cronice, tuberculoza poate da meningita tuberculoasă sau tuberculom
cerebral;
- infecția cu HIV determină simptome neurologice polimorfe;
- tratamentul cronic cu neuroleptice determină sindroame distonice și diskinetice sau
sindroame extrapiramidale;
- traumatismele cranio-cerebrale pot fi la originea unor hematoame subdurale sau extradurale
cu o posibilă evoluție în doi timpi sau pot determina epilepsie posttraumatică ;
- boli sistemice: periarterita nodoasă, lupusul eritematos sistemic, mielomul multiplu,
macroglobulinemia Waldenstrom
- tumorile maligne cu orice localizare sunt importante prin posibilitatea dezvoltării unor
metastaze cerebrale sau vertebrale sau prin sindroamele paraneoplazice cu manifestări
neurologice pe care le pot determina;
Condiții de viață și muncă
Consumul de alcool este în legătură cu o serie de afecțiuni: polineuropatii, epilepsie,
encefalopatia Wernicke, delirium tremens, hematoame subdurale posttraumatice, hemoragii
intraparenchimatoase prin discrazii sangvine.
Fumatul este important ca factor de risc în procesul de ateroscleroză. De asemenea,
tabagismul poate da nevrite optice sau acustice.
Istoricul bolii
Se vor urmări câteva puncte principale:
1. Modul de debut și cursul în timp al bolii
- debutul brusc senzorial localizat într-o extremitate ce tinde să se extindă în câteva secunde
poate însemna epilepsie focală sau jacksonisme senzitive.

2
- debutul mai gradat implicând regiuni mai mici și mai discrete ale unei extremități este
posibil in accidentele ischemice tranzitorii.
- tulburările senzoriale progresive cu durere de cap, greață, tulburări vizuale la persoane tinere
sugerează migrena.
- simptome pozitive ( jacksonisme senzitive sau motorii) înseamnă epilepsie.
- simptome negative (scăderea tranzitorie a forței musculare) sugerează accident ischemic
tranzitor
- simptome progresive asociate cu febră, rigiditatea cefei, alterarea stării de conștiență
sugerează un proces infecțios.
- evoluția bolii în timp (ani ) și remisiuni și exacerbări (semne neurologice recurente
implicând nevraxul la orice nivel) sugerează scleroza multiplă.
- tulburări neurologice progresive fără remisiuni sugerează un proces neuro-degenerativ.
2. Descrierea subiectiva a simptomelor
Descrierea simptomelor are o mare doză de subiectivitate și depinde de nivelul cunoștințelor
pacientului și familiarizarea lui cu terminologia medicală.
Astfel amețeala poate fi descrisă ca un leșin sau ca un vertij adevărat, amorțeala poate
însemna pentru pacient fie o completa pierdere a sensibilității, fie jaksonisme senzitive, fie
paralizie. Încețoșarea vederii este folosită fie pentru a descrie amauroza fugax (pierderea
tranzitorie și unilaterală a vederii), fie diplopia.
3. Abuzul de medicamente, toxice
- tulburări de vedere (vederea în culoare galbenă) pot fi datorate digitalei,
- vitaminele (B6) administrate excesiv pot determina polineuropatie,
- unele antibiotice (aminoglicozide) exacerbează miastenia,
- amețeală, ototoxicitatea poate fi datorată aminoglicozidelor,
- alcool, toxice industriale,
- somnifere, tablete pentru slăbire,
- chimio- sau radioterapie anterioară.
4. Evoluția poate fi
- remisivă - cu ameliorarea în timp a simptomelor,
- total remisivă - cu dispariția deficitelor motorii (caracteristica accidentelor ischemice
tranzitorii)
- progresivă,
- în puseuri cu remisiuni - caracteristica sclerozei multiple.

3
 5. Motivele internării - se vor urmări simptomele relatate de bolnav, fără a se utiliza
termeni neurologici. De exemplu, bolnavul se internează pentru: deficite motorii, asimetrie
facială, parestezii, tulburare de limbaj, cefalee, amețeli, tulburări de mers, crize de pierderea
conștienței, crize motorii localizate sau generalizate, mișcări involuntare etc.
Examenul clinic general
Vom examina: starea tegumentelor și mucoaselor, țesutul celular subcutanat, sistemul
ganglionar limfatic, sistemul osteoarticular, aparatul respirator, cardiovascular, digestiv și
genito-urinar.
Tegumentele si mucoasele pot fi modificate în unele afecțiuni neurologice. Paloarea
tegumentelor este caracteristică pentru sindromul neuroanemic. În dermatomiozită apar
eriteme, pete pigmentare, teleangiectazii
Dintre tulburările trofice tegumentare cele mai frecvente sunt escarele, necroze
cutanate apărute în zonele de contact cu o suprafață mai dură (regiunea sacrata, trohanteriană,
genunchi) și datorate imobilizărilor prelungite. Se întâlnesc în mielite, compresiuni medulare,
accidente vasculare cerebrale.
Sistemul ganglionar limfatic. Adenopatiile apar ca manifestări ale unor limfoame cu
determinări medulare sau cerebrale, sau ca expresie a unei metastaze ale tumorilor nervoase.
Sistemul osteo-articular. Modificările sistemului osteo-articular pot fi la originea unor
leziuni neurologice diverse:
- traumatismele craniene pot determina apariția unor linii de fractură sau hematoame la
nivelul cutiei craniene;
- la nivelul coloanei vertebrale există o serie de afecțiuni care produc sindroame
radiculare sau compresiuni medulare: hernii de disc, tumori osoase, morbul Pott;
De asemenea, unele afecțiuni neurologice pot avea răsunet osteo-articular: accentuarea
lordozei se întâlnește în miopatii; scolioza lombară antalgică apare în cursul unei crize de
lombosciatică; în degenerescențele spino-cerebeloase se întâlnește piciorul scobit, cu halucele
în ciocan.
Aparatul respirator. Examinarea sa poate da o serie de informații:
- tuberculoza pulmonară poate fi punctul de plecare al unei meningite tuberculoase sau
tuberculom cerebral;
- cancerul pulmonar determină frecvent metastaze cerebrale sau sindroame
paraneoplazice;
Funcția respiratorie poate fi perturbată în afecțiuni care interesează nucleii bulbari sau în
poliradiculonevrite.

4
 Aparatul cardio-vascular. Examinarea sa este importantă în special la pacienții cu
boala cerebro-vasculară . Auscultația cordului este esențială la fiecare examinare pentru a
decela tulburări de ritm cronice sau paroxistice sau diverse valvulopatii (în special stenoza
mitrală) ca posibile surse de embolie cerebrală.
De asemenea este importantă măsurarea tensiunii arteriale stânga-dreapta pentru a
surprinde eventuale stenoze de artera subclavie cu manifestări ischemice în teritoriul vertebro-
bazilar.
Aparatul digestiv poate fi afectat în cursul unor boli neurologice:
- leziunile medulare sau cerebrale pot determina pareze intestinale care pot merge până
la ileus paralitic;
- tabesul poate produce crize abdominale dureroase care se pot confunda cu
abdomenul acut;
- degenerescența hepato-lenticulară (boala Wilson) constă într-un sindrom
extrapiramidal asociat cu ciroza hepatică;
Aparatul renal. Leziunile cronice renale pot produce tulburări hidro-electrolitice
(hiper - sau hipopotasemii, deshidratări, hiperhidratări, acidoză sau alcaloză, uremie) cu
repercusiuni asupra funcției cerebrale.
Tulburările sfincteriene sunt întâlnite frecvent în compresiuni medulare, mielite
scleroza multiplă.