CERCETARE ÎN NURSING

INTRODUCERE

Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul izvor de cunoaştere.

În domeniul medical, strategiile ţărilor dezvoltate vizează ca prioritate de necontestat

atingerea unui standard înalt al stării de sănătate a populaţiei. Deşi această prioritate se
regăseşte şi în ţara noastră, constatăm că încă există o diferenţă sesizabilă între vorbe şi fapte.

Cercetarea ştiinţifică este necesară în toate compartimentele activităţii umane în care

se tinde spre perfecţioare continuă.

Cercetarea fundamentală are scopul de a genera şi oferi informaţii sau teorii şi de a

identifica principiile care stau la baza activităţii nursing. Cercetarea fundamentală este
întreprinsă pentru acumularea informaţiilor, extinderea bazei de cunoştinţe într-o disciplină,
pentru a îmbuntătăţii înţelegerea sau ajută la formularea sau redefinirea teoriei. De ex. un
cercetător poate studia în amănunt comportamentul individului datorat unui stres intens cu
scopul de a înţelege ştiinţific modificările induse de acesta, cum ar fi insomnia.

Cercetarea aplicată → găsirea soluţiilor la problemele imediate prin aplicarea

principiilor teoretice. Cercetarea aplicată se bazează pe găsirea unei soluţii imediate la o
problemă existentă. Un alt scop îl reprezintă planificarea sistematică a schimbării într-o
situaţia problematică. De ex. poate fi cercetarea aplicată un studiu al eficienţei intervenţiilor
nursing specifice pentru a combate insomnia apărută ca urmare a stresului.

Cercetarea fundamentală este potrivită pentru descoperirea principiilor generale ale

comportamentului uman şi procesele bio-fiziologice, iar cercetarea aplicată este destinată să
indice cum aceste principii pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor în practica nursing.

În disciplinele medicale datele obţinute pot fi utilizate pentru:

- a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele şi factorii ce influenţează

apariţia diverselor boli) unei boli.

- pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit risc de

îmbolnăvire.
 - a determina nevoile unui grup populaţional,

- a stimula interesul public într-o anumită problemă de sănătate publică.

- a evalua eficienţa unui program de sănătate în curs de desfăşurare, ş.a.

Nursingul cuprinde cunoştinţe şi aptitudini specifice conceptelor şi proceselor proprii

cât şi intervenţii specifice cu efecte benefice evaluabile.

Serviciile de nursing pe care le acordăm fiinţelor individuale sau grupurilor

(preventive sau curative, de susţinere până în ultima clipă a vieţii) sunt servicii închinate
vieţii, stării de bine, sănătăţii şi dezvoltării acesteia.

Cercetarea în nursing este o cercetare a aspectelor activităţii profesionale, care ţine de

atribuţiile şi responsabilităţile asistentelor medicale şi are ca scop îmbunătăţirea practicii,
educaţiei şi administrării serviciilor de nursing.

Specificul cercetării nursing în România

Cercetarea este activitate sistematică, bazată pe tehnici specifice, care permite

acumularea de noi cunoştinţe prin identificarea unor factori sau relaţii noi care îmbunătăţesc
nivelul actual al cunoaşterii.

Cercetarea nursing poate fi asemănătoare cu cercetarea din alte specialităţi, de

exemplu, studierea anxietăţii poate fi studiată şi din perspectiva psihologică.

Modificările care au avut loc în activitatea nursing, în educaţia pentru nurse şi în

managementul nursing impun noi cunoştinţe şi evaluări care să permită adaptarea la noile
condiţii precum şi optimizarea acestora.