Curs 2 – Simptome generale

I. Cefaleea
- este durerea resimtita la nivelul capului;
- mecanisme de producere
- vasoconstrictie si vasodilatatie;
- stimularea receptorilor durerii de la nivelul durei mater, a arterelor si venelor cerebrale;
- stimularea nervilor vegetativi si a ramurilor lor senzoriale prin procese inflamatorii;
- presiune;
- tractiune;
1. cefaleea de cauze vasculare
a. cefaleea vasomotorie
- este de obicei asociata cu
- foame;
- consum de – alcool, tutun, cafea;
- postmedicamentos – nitroglicerina – se administreaza in HTA si induce vasodilatatie;
- stari de epuizare psihica sau fizica;
- stari de stres;
- caracterele cefaleei vasomotorii
- este o durere difuza;
- este o durere chinuitoare;
b. cefaleea cauzata de variatiile tensiunii arteriale
- cefaleea indusa de HTA
- este localizata occipital; occipito-temporal/ in casca; frontal;
- apare dimineata;
- se asociaza cu – ameteli; tulburari vizuale – fosfene; tulburari auditive – acufene;
- cefaleea indusa de hTA
- este localizata frontal;
- este declansata de schimbarea de pozitie a capului;
c. cefaleea de alte cauze vasculare
- spasmele de acomodare – localizare frontala; apar dupa scris, citit;
- staza cerebrala – este incetinirea circulatiei la nivelul creierului; cauzata de CPC – cordul pulmonar cronic –
este afectarea cordului drept datorita unei boli pulmonare cronice – cefaleea este difuza; cefaleea este
bifazica – apare dimineata si la miezul noptii; cefaleea se asociaza cu somnolenta;
Migrena/ hemicrania
- este o cefalalgie primara – adica pentru care nu exista cauza;
- se produce prin vasoconstrictie urmata de vasodilatatie exagerata la nivelul vaselor intracraniene;
 caracterele migrenei
- este localizata frontal si/ sau temporal – apoi pe toata jumatatea capului;
- durerea din migrena este in general unilaterala;
- accesele de migrena sunt in general ciclice;
- durerea din migrena este de tip pulsatil;
- are prevalenta mai mare la femei;
 fazele migrenei – migrena prezinta 4 faze
- prodromul – pacientul este anxios si poate sa apara sau nu polifagia;
- aura unilaterala – apar urmatoarele manifestari
- scotoame – sunt pete negre sau colorate, spumante, care apar in campul vizual cand scade sensibilitatea
retinei pentru lumina;
- tulburari de vorbire;
- stari confuzionale de scurta durata;
- durerea de cap;
- revenirea la normal – in general dupa o noapte de odihna;
 migrena se asociaza cu
- hipersensibilitate la nivelul pielii paroase a capului;
- hipersensibilitate la zgomot si lumina;
- paloare la nivelul hemifaciesului afectat de durere;
- greata, varsaturi;
- tahicardie, ameteli;

2. cefaleea provocata de procese intracraniene

a. cefaleea cauzata de tumori
- este o durere progresiva, permanenta;
- se asociaza cu – tulburari vizuale, varsaturi centrale – explozive, care nu sunt precedate de greata; bradicardie;
b. alte cauze intracraniene
- dupa punctia rahidiana;
- meningite, encefalite, abces cerebral – acumulare de puroi la nivelul creierului;
- hematom cerebral – cheag laa nivelul creierului;
- boli ale cutiei craniene – boala Paget – tesutul osos este degradat si reabsorbit intr-un ritm mult mai rapid decat
este sintetizat; organismul incearca sa compenseze marind rata de sinteza, dar tesutul rezultat este fragil;

3. cefaleea cauzata de procese extracraniene

a. de vecinatate
- spondiloza cervicala – durerea este accentuata de modificarea de pozitie a capului;
- otite, mastoidite – durere unilaterala, temporala;
- sinuzite frontale, etmoidale, maxilare;
- dureri de dinti;
- nevralgii ale nervilor cranieni;
b. de distanta
- boli febrile;
- boli hematologice – anemii;
- boli metabolice – hiperglicemie;
II. Durerea
- apare foarte frecvent la motivele internarii;
- ia numele organului sau a regiunii in care este prezenta – durere pericordala; durere toracica;
- caracterele durerii
- factorii provocatori, de accentuare, de ameliorare;
- localizare;
- caractere – de apasare, intepatura, sfredelire; junghi;
- intensitate;
- durata;
- iradiere;
- ex – durerea din angina pectorala, IMA, durerea ulceroasa, din colica biliara, colica renala;
1. durerea din ulcerul gastric
- localizare – in epigastru;
- cand apare – la 10-15 minute dupa masa; cu cat ulcerul este situat mai sus, cu atat durerea apare mai devreme;
ulcerul gastric nu doare decat daca primeste musafiri nepoftiti – alimente grele;
- marea periodicitate – primavara si toamna;
- cu ce se asociaza – cu greata;
- semne – durerea la palparea epigastrului;
- investigatii paraclinice – endoscopie digestiva superioara – exploram esofag, stomac, duoden – este pusa in
evidenta leziunea specifica ulcerului – nisa – lipsa de substanta la nivelul mucoasei;
2. durerea din ulcerul duodenal
- localizare – periombilical – la 2 cm dreapta de ombilic;
- cand apare – la 2-3 ore dupa masa; ulcerul nu doare daca nu primeste musafiri nepoftiti – alimente grele;
- marea peridicitate – primavara si toamna;
- cu ce se asociaza – constipatie;
- semne – durere la palparea regiunii periombilicale;
- investigatii – endoscopie digestiva superioara; exista si endoscopie digestiva inferioara/ colonoscopie –
colonoscopul se introduce prin anus pana la valva ileocecala – inspectam rectul, anusul;
3. durerea din colica biliara
- colica – este o durere acuta, puternica, intermitenta;
- localizare – in hipocondrul drept;
- unde iradiaza – la baza hemitoracelui drept si in umarul drept;
- cand apare – dupa pranzurile colecistokinetice – care contracta colecistul – alimente grele;
- este o durere violenta;
- se asociaza cu – hiperestezie cutanata – hipersensibilitate cutanata; greata si varsaturi biliare – verzi;
- semne – manevra Murphy pozitiva – se aseaza mana examinatorului in zona colecistocoledociana – sub rebordul
costal, pe linia medioclaviculara; pacientul este rugat sa inspire adanc si la impingerea colecistului in mana
examinatorului se produce o durere vie;
- investigatii paraclinice
- ecografie abdominala – vedem daca colecistul prezinta calculi;
- hemoleucograma – atentie la nr de leucocite – inflamatie;
- TGO si TGP – pt ca colica biliara se poate complica cu o hepatita virala acuta;
- lipaza si amilaza pancreatica – pt a urmari functia pancreasului;
- tratament – durerea se poate ameliora cu antispastice;
4. durerea din colica renala
- colica – este o durere acuta, puternica, intermitenta;
- localizare – la nivelul lombelor;
- iradiere – pe fata anterioara a abdomenului, pe traseul ureterului pana la organele genitale externe;
- ce fel de durere – este o durere violenta – cu cat calculul este mai mic, cu atat doare mai tare; se spune ca colica
nefrotica este frenetica;
- cu ce se asociaza – cu greata si varsaturi refleze;
- semne
1. manevra Jordano pozitiva – percutia bilaterala a lombelor cu marginea cubitala a mainii;
2. palparea punctelor ureterale superior si mijlociu
- punctul ureteral superior – Bazy – la intersectia dintre orizontala dusa prin ombilic si linia pararectala –
verticala care trece prin marginea laterala a dreptului abdominal;
- punctul ureteral mijlociu – la intersectia dintre linia bispinoasa – orizontala dusa prin spinele iliace – si
verticala ridicata din simfiza pubiana;
- punctul ureteral inferior – tuseu vaginal si rectal;
- investigatii paraclinice
- ecografie abdominala – localizam calculul;
- hemograma – atentie la leucocite – inflamatie;
- sumarul de urina – urmarim prezenta hematiilor in sediment – apar pt ca in traseul sau calculul se izbeste de
peretii cailor urinare si duce la sangerare;
- observatie! – colica renala si cea biliara sunt apiretice – daca apare febra, exista complicatii;

III. Oboseala
- reprezinta diminuarea functiilor aparatelor, sistemelor sau a intregului organism;
1. oboseala fiziologica – apare in urma unui efort fizic intens;
2. oboseala patologica – apare in
- stari psihologice – stres sau surmenaj psihic;
- boli neurologice – Parkinson;
- boli febrile;
- boli cardiovasculare – insuficienta cardiaca;
- boli hematologice – anemii;
- boli metabolice – hipoglicemie;
- boli endocrine
a. boala Addison
- afecteaza suprarenalele; medulosuprarenala – produce catecolamine – noradrenalina si norepinefrina;
corticosuprarenala produce glucocorticoizi, cortizolul, mineralocorticoizi, aldosteronul, sexosteroizi, estrogen,
progesteron, androsteron;
- boala Addison apare cand se produce prea putin cortizol si aldosteron;
- oboaseala din Addison – are caracter vesperal – apare seara si apoi devine permanenta si nu dispare dupa somn;
- apare inainte de tulburarile hiperpigmentare;
- se asociaza cu – hipotensiune, hipotermie, hiponatremie, hipocloremie;
b. hiperaldosteronismul primar – boala Conn
- aldosteronul – are rol in echilibrul Na si K – cand se secreta mai mult, se retine Na si nu se mai absoarbe K; creste
cantitatea de apa din organism, apar edeme si hipertensiune;
- se asociaza cu – oboseala musculara, hipertensiune, hipopotasemie;
c. hipotiroidismul
- apar cefalee, oboseala, scaderea fortei musculare;
- apare bradipsihie – incetinirea functiilor psihice;
d. tireotoxicoza
- apare cand creste concentratia de hormoni tiroidieni in sange;

IV. Tulburarile somnului

- normalul de somn pt un adult – 7-9 ore, variind in functie de varsta si activitatea din timpul zilei;
1. Insomnia
- este diminuarea timpului de somn, prin dificultatea de a adormi, trezirea noaptea, trezirea matinala;
a. insomnie ocazionala/ incidentala
- se datoreaza prezentei de conditii excitante pentru sistemul nervos central;
- conditiile excitante interne/ endogene
- oboseala intelectuala sau fizica;
- stresul, anxietatea;
- concentrarea intensa pana la orele de culcare;
- conditiile excitante externe/ exogene
- ambianta excitanta – caldura excesiva, lumina, zgomot;
- conditii meteorologice speciale – ploaie, vant, furtuna;
- consumul de alimente sau medicamente excitante – ciocolata, cafea, mese copioase;
b. insomnia de durata/ de fond
- de cauza toxica – etilismul – consumul excesiv de alcool; consumul de halucinogene in exces sau stoparea lor;
- de cauza viscerala
- boli care se manifesta prin tuse, dispnee – bronsita cronica, astm bronsic;
- boli urinare – cistita, hipertrofia de prostata;
- boli infectioase ce se manifesta prin durere, febra;
2. Hipersomnia
- este cresterea timpului de somn, raportat la usurinta de a adormi, durata somnului, profunzimea lui;
a. hipersomnia de cauza fiziologica
- datorata oboselii fizice sau intelectuale exagerate;
- in starile de convalescenta ale unor boli prelungite;
b. hipersomnia de cauza patologica
- neurologice – ateroscleroza cerebrala;
- toxicitate exogena – etilismul, consumul de barbiturice – medicamente cu efect deprimant pe SNC;
- toxicitate endogena – insuficienta renala, insuficienta hepatica, cetoacidoza diabetica;

V. Transpiratia
- este cresterea secretiei sudorale a pielii;
- este semnalata de pacient la anamneza sau observata de medic la examenul obiectiv;
 cauzele transpiratiei
- in starile nervoase – pe frunte, palme, plante – transpiratiile sunt reci;
- in hipertiroidie – pe fata, palme, plante;
- in hemiplegii – transpiratie unilaterala, doar pe partea paralizata;
- in menopauza – dupa valuri de caldura;
- in bolile febrile – dupa ce scade temperatura;
- in rahitism – apare in zona occipitala – semnul pernei ude; frontal si perinazal;
- in RAA, TBC – transpiratii cu miros acru, intepator, care deshidrateaza pacientul; RAA se diagnosticheaza cu
testul ASLO – anti streptolizina O – care pune in evidenta streptolizina O, enzima specifica streptococului
hemolitic de tip A; batranii nu fac RAA, testul ASLO se face doar la copii;
- in boala Hodgkin – cancer limfatic – transpiratii nocturne;
- in dureri paroxistice – instalate brusc, fara avertisment;
 transpiratia acuta
- in IMA – infarct miocardic acut;
- in crizele de tahicardie paroxistica;
- in crizele de hipertensiune paroxistica – caracteristice feocromocitomului – tumoare ce afecteaza
medulosuprarenala, mai exact celulele cromafine – secretoare de catecolamine;
- in HDS – hemoragia digestiva superioara
- simptome tipice – hematemeza si melena;
- hematemeza – varsatura cu sange;
- melena – scaun moale, negru, lucios ca pacura, cu miros caracteristic;
- hemoragiile abundente pot duce la colaps;
 atentie! – transpiratiile abundente pot duce la pierderi de apa si electroliti!

VI. Pruritul
- este senzatia subiectiva, resimtita la stimularea mecanica, termica, chimica a receptorilor specifici situati la
jonctiunea dermo-epidermica;
 cauzele pruritului
- dermatologice – eczeme;
- cauze hematologice – sindromul Hodgkin, policitemia vera
- policitemia vera – debuteaza nespecific prin prurit; este o boala de celula stem pluripotenta, care in
maduva duce la panmieloza, iar in periferie la pancitoza; cresc nr de eritrocite, hemoglobina, hematocritul, nr de
trombocite; cel mai mult cresc hemoglobina si hematocritul; indicator pentru aceasta afectiune este si eritropoietina
– ea este un factor stimulator al eritropoiezei, eliberata de rinichi cand organismul are deficit de oxigen; dar in
policitemia vera, pt ca hematocritul e crescut, nivelul de oxigen e si el crescut, deci eritropoietina e scazuta;
- afectiuni hepatice – in icter hepatic si posthepatic; icterul prehepatic sau hemolitic nu se manifesta prin prurit;
- afectiuni renale – insuficienta renala;
- neoplasme – prurit paraneoplazic;

VII. Sughitul
- apare in urma stimularii nervului frenic, care duce la o contractie brusca a diafrgamei si un spasm al corzilor
vocale, care se manifesta printr-un sunet caracteristic;
1. sughitul de durata lunga – este determinat organic;
- in functie de origine, se poate imparti in
- cu origine centrala – cauzat de meningite, encefalite, tumori, epilepsie, coma diabetica;
- cu origine periferica – adenopatii cervicale si hilare – umflarea ganglionilor; neoplasm bronsic, esofagian;
- cu origine reflexa – ascita, peritonita, abces subfrenic, sarcina;
2. sughitul de scurta durata – in consumul de bauturi carbogazoase; tahifagie – mancat rapid; psihopati;
VIII. Setea
- este senzatia de uscaciune de la nivelul mucoasei buco-faringiene;
- traduce starea de hidratare a organismului si exprima nevoia sa fiziologica pentru apa;
 modificarile setei sunt
- de natura cantitativa – polidipsie, oligodipsie, anodipsie/ hipodipsie;
- de natura calitativa – potomanie, dipsomanie, disfobie;
1. polidipsie
- reprezinta cresterea senzatiei de sete si a ingestiei de lichide;
a. ocazionala/ incidentala
- dupa transpiratii abundente;
- dupa administrarea de diuretice;
- dupa varsaturi repetate, prelungite;
- dupa hemoragii abundente;
b. de durata/ permanenta/ continua
- diabet zaharat si diabet insipid;
- stenoza pilorica cu varsaturi repetate; stenoza – blocare;
- polidipsie primara – la pacientii psihiatrici;
2. oligodipsie
- reprezinta scaderea senzatiei de sete;
3. adipsie/ hipodipsie
- este lipsa totala sau partiala a senzatiei de sete, ce apare in leziunile hipotalamice;
4. potomanie
- este impulsul morbit de a consuma lichide in cantitate mare;
5. dipsomanie
- este impulsul irezistibil de a consuma lichide, mai ales alcool;
6. disfobie
- este repulsia de lichide – in starea de hiperhidratare a celulelor;

IX. Mirosul
- tulburarile de miros pot fi semnalate de pacient in anamneza;
- medicul poate observa la examenul obiectiv o senzatie olfactiva particulara;
1. tulburarile de miros sunt
- anosmia – pierderea totala a mirosului – cauze nazale, centrale;
- hipoosmia – diminuarea senzatiei olfactive – la fumatori;
- hiperosmia – o percepere exagerata a mirosurilor – la consumatorii de cocaina;
- parosmia – halucinatii olfactive – mirosurile sunt confundate intre ele – apar in tumorile cerebrale;
- pervertirea mirosului – este perceptia denaturata a mirosului – mirosul de parfum este miros de ceapa – apare la
nevropati si in afectiunile sinusale, in special postgripale;
2. senzatii olfactive percepute de medic
- miros de acetona/ mere fermentate – la diabetici cu cetoacidoza;
- foetor “ex ore” – halena fatida – in carii dentare, amigdalita;
- mirosul fetid al hepaticilor – mere putrede – in ciroza;
- miros amoniacal – de urina – la uremici, prostatici;
- mirosul fecaloid – in ocluzii intestinale;
- mirosuri particulare in intoxicatii
- miros de migdale amare – intoxicatia cu cianuri;
- miros de usturoi – intoxicatia cu organofosforate – folosite in insecticide – printre putinele cu antidot daca e
descoperita rapid; se cere colinesteraza serica – valorile scazute indica intoxicatia;

X. Frisonul
- este senzatia brusca de frig, asociata cu tremuraturi neregulate, inegale, de durata scurta si piloerectie;
- tipuri de frison
- frison solemn – in pneumonia franca lobara;
- frison iatrogen – determinat de doctor prin perfuzie, transfuzie;
- frison reflex – determinat de expunerea brusca la frig;
- frison febril;
- frison psihic – provocat de frica;

XI. Febra
- cuvantul fervere = a fi fierbinte;
- febra – este cresterea temperaturii organismului datorita unor cauze patologice;
- temperatura normala a organismului = 37 de grade celsius;
 tipurile de temperatura
- temperatura periferica – se ia in plica axilara sau plica inghinala – la copii;
- temperatura centrala – se ia la nivel bucal, intravaginal sau intrarectal;
- temperatura centrala este tot timpul mai mare cu 0.5 grade fata de temperatura periferica;
 reglarea temperaturii
- mentinerea temperaturii organismului in valori normale se face prin procese de termogeneza si termoliza
controlate de sistemul nervos central – hipotalamusul anterior;
1. procese de termogeneza
a. reactiile metabolice
- in repaus – reactiile metabolice de la nivel hepatic asigura ½ din necesarul de caldura al organismului; din muschi
– 2/5; din plamani – 1/5;
- in efort – necesarul de caldura al organismului este asigurat de reactiile metabolice de la nivel muscular;
b. tonusul muscular si contractia musculara
- cresterea tonusului muscular si a fasciculatiei rapide/ frison este un mecanism de termogeneza, care apare ca
raspuns adaptativ la frig;
c. termogeneza chimica/ netremuranda
- se realizeaza prin cresterea secretiei de epinefrina, care creste rata metabolismului bazal;
2. procese de termoliza
a. radiatie
- prin radiatie se pierde aproximativ 60% din caldura corpului;
- pierderea de caldura are loc prin radiatii electromagnetice la nivelul pielii;
b. evaporatie
- prin evaporatie se pierde aproximativ 20-27% din caldura corpului;
- cedarea de caldura are loc cand lichidul de la suprafata pielii trece in stare gazoasa;
c. conductie
- este cedarea de caldura prin contact, de la o suprafata mai calda catre o suprafata mai rece;
d. convectia
- este cedarea de caldura prin curenti de aer sau de apa;
e. vasodilatatie periferica
- sangele incalzit ajunge la periferie, cedeaza caldura pielii prin conductie;
f. cresterea frecventei respiratorii
- aerul ce patrunde in organism este incalzit la nivel pulmonar;
g. scaderea tonusului muscular;
3. centrul de reglare
- procesele de termogeneza si termoliza sunt controlate de hipotalamusul anterior;
- mentinerea temperaturii pare sa aiba legatura cu cantitatea de protaglandina E2 eliberata de endoteliul capilar – se
explica actiunea antipiretica a AINS – care inhiba ciclooxigenaza si productia de prostaglandine;
 mecanismul de declansare a febrei
- febra este declansata de factori pirogeni, care pot fi endogeni sau exogeni;
- factorii pirogeni endogeni – interleukina 1, factorul de necroza tumorala – TNF;
- factorii pirogeni exogeni – bacteriile, virusurile;
- pirogenii induc eliberarea de prostaglandina E2 la nivelul hipotalamusului, care se reseteaza – considera ca
temperatura normala a organismului este peste 37 de grade – si activeaza procese de termogeneza;
 cauzele febrei
1. cauze infectioase
- infectii generale fara localizare – bacteriemii; septicemii;
- infectii generale cu localizare – TBC;
- infectii locale, superficiale – celulita;
- infectii locale, profunde – abces subfrenic;
- parazitoze – malarie;
2. cauze neinfectioase
- neoplasme;
- boli hematologice – limfomul Hodgkin;
- boli de colagen – lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida;
- distructii tisulare – infarctizari;
- nu in toate tipurile de febra se da antibiotic – febra neinfectioasa;
 grade de febra
- stare subfebrila – intre 37 si 38 de grade;
- stare febrila moderata – 38-39 de grade;
- stare febrila ridicata – 39-41 de grade;
- hipertermie – 41-42 de grade;
- fiecare grad peste 38 creste frecventa cardiaca cu 10 batai;
 etapele febrei
- perioada de debut – stadium incrementi – febra creste brusc sau progresiv;
- perioada de stare – fastigium – curba termica atinge apogeul;
- perioada de declin – stadium decrementi – scaderea febrei se poate face lent, in lisis sau brusc, in crizis;
- scaderea in crizis spoliaza pacientul – determina pierderi importante de apa si electroliti;
 simptome asociate febrei
- frisonul – inainte de instalarea febrei – pt ca este mecanism termogenetic;
- transpiratia – dupa episoadele febrile – pt ca este mecanism termolitic;
- se pot reactiva infectii herpetice latente – herpesul labial;
- cefalee, oboseala;
 tipuri de febra
1. febra continua – de tip platou
- variatiile de temperatura intre dimineata si seara sunt mai mici de un grad;
- apare in penumonia franca lobara;
2. febra remitenta
- variatiile de temperatura intre dimineata si seara depasesc un grad;
- apare in bronhopneumonii, TBC;
3. febra intermitenta
- variatiile de temperatura sunt foarte mari, pacientul putand deveni chiar afebril;
- in functie de intervalul la care apare poate fi
- febra cotidiana – apare dupa o zi de afebrilitate – septicemii;
- febra terta – apare dupa 2 zile de afebrilitate – infectie cu plasmodium falciparum;
- febra quarta – apare dupa 3 zile de afebrilitate – infectie cu plasmodium malariae;
4. febra hectica
- prezinta variatii zilnice mari – de 3-5 grade;
- apare in septicemii, tuberculoza;
5. febra recurenta
- doua sau mai multe episoade febrile separate de mai multe episoade afebrile;
- apare in boala Hodgkin;
6. febra ondulanta
- are o curba ascendenta pana la apogeu, dupa care descreste treptat pana la afebrlitate;
- apare in boala Hodgkin;
7. febra inversa
- valoarea temperaturii este mai mare dimineata decat seara;
- apare in anumite forme de tuberculoza;
8. febra neregulata
- este nesistematizata;
- apare in tuberculoza;

XII. Tulburarile de voce

A. Modificarile vocii
- fiziologice – pubertate; perioada premenstruala; sarcina;
- patologice – laringite si tumori laringiene;
1. Raguseala/ disfonia
- este diminuarea intensitatii si a tonalitatii sunetelor;
- cauze locale – laringita, tumori laringiene;
- cauze generale – mixedemul – insuficienta tiroidiana – duce la edem generalizat;
2. Vocea bitonala
- reprezinta dedublarea vocii prin concomitenta a 2 sunete;
- cauze locale – polipi sau tumori la o singura coarda vocala;
3. Vocea nazonata
- este dificultatea si alterarea in pronuntare a vocalelor explozive – b, d, p, t;
- cauza – paralizia sau pareza valului palatin;
4. Afonia
- este diminuarea sau disparitia vocii;
- cauze locale – laringita, tumori laringiene;
- cauze generale – mixedem;
B. Modificari de vorbire
1. Afazia
- este tulburarea de intelegere si intrebuintare a cuvintelor;
- afazia se poate imparti in
- senzoriala – pacientul nu intelege cuvintele auzite sau citite;
- motorie – pacientul nu poate pronunta sau scrie cuvinte;
- apar in – encefalite, abcese cerebrale, accidente vasculare cerebrale; tumori;
2. Dizartria
- este perturbarea pronuntiei cuvintelor cu sau fara perturbari de deglutitie;
- cauze centrale – accidente vasculare; ateroscleroza, Parkinson;
- cauze periferice – inflamatii buco-laringiene;