Sistemul arterial

carotidian
Vasele subclaviculare
 Arcul aortic
 se întinde de la
trunchiul brahiocefalic
pîna la ligamentul
arterial (canalul arterial
obliterat).
 din arcul aortic se
desprind:
 trunchiul brahiocefalic
sau artera nenumită
 artera carotidă comună
stângă
 artera subclavie
stângă.
 Trunchiul arterial brahiocefalic
 se bifurcă
în
 A.
carotidă
comună
dreaptă
 A
subclavie
dreaptă
Arterele
Carotide
comune urcă
la nivelul
gâtului până
în dreptul
marginii
superioare a
Cartilajului
tiroid, unde
se bifurcă în
a carotidă
-externă şi
-internă.
Artera carotidă  se întinde de la origine
până la marginea
comună superioară a cartilajului
tiroid, unde se bifurcă în
artera carotidă externă şi
artera carotidă internă.
La locul de bifurcare, a.
carotidă comună
prezintă o uşoară
dilatare numită sinus
carotidian, în pereţii
căruia se află glomusul
carotidian (formaţiune cu
rol în reglarea presiunii
arteriale conţine
baroreceptori şi
chemoreceptori).
se întinde de
la marginea
superioară a
Cartilajului
tiroid până la
nivelul
condilului
Mandibulei,
unde se
împarte în
2 ramuri
terminale:
a. temporală
superficială şi
a. maxilară.

Artera carotidă externă


Artera
Înainte de bifurcare, dă
carotidă externă
ramuri colaterale
 a. tiroidiană superioară,
 linguală,
 facială,
 occipitală,
 Sternocleidomastoidian
 auriculară posterioară şi
 faringiană ascendentă.
 prin ramurile terminale
şi colaterale,
vascularizează
 mare parte din organele
gâtului şi capului,
 regiunile occipitală şi
temporală inclusiv dura
mater,
 în afară de encefal şi
ochi.
 Artera carotidă internă
 Prin ramurile
ei, artera
carotidă
internă irigă:
 porţiunea
anterioară şi
laterală a
encefalului,
 globul ocular
şi anexele
sale.
 Artera carotidă internă
 după ce se desparte
de a. carotida
extrernă, pătrunde
în craniu prin
canalul carotidian,
după care se
împarte în arterele:
 cerebrală anterioară,
 cerebrală mijlocie,
 coroidiană,
 oftalmică şi
 comunicantă
posterioară.
 Arterele emisferelor cerebrale
 Provin din :
 sistemul carotidian (artera
carotidă internă);
 sistemul vertebro-bazilar.
 La baza creierului cele
două sisteme se
racordează şi formează un
dispozitiv vascular unic:
poligonul arterial Willis.
 Prin punţile sale poligonul
uneşte şi vasele din
dreapta cu cele din stânga.
Astfel, în condiţii
patologice, poligonul
repartizează şi echilibrează
fluxul sanguin între cele
patru magistrale.
 Principiile de organizare ale
vascularizaţiei cerebrale
 Ramurile desprinse din sistemul carotidian
(dispozitivul anterior) irigă 2/3 anterioare ale
emisferului cerebral. Cele din sistemul vertebro-
bazilar irigă polul posterior al emisferului
cerebral şi trunchiul cerebral.
 Arterele cerebrale trimit spre emisferele
cerebrale două tipuri de ramificaţii:
 sistemul vaselor corticale (superficial, periferic);
 sistemul arterelor centrale (profund).
 Reţeaua corticală cuprinde anastomoze
între ramificaţiile celor 3 artere cerebrale:
anterioară, mijlocie şi posterioară. Acestea
sunt însă puţin eficiente în caz de obstrucţie
acută a uneia dintre ele.
 Odată pătrunse în substanţa cerebrală,
vasele au caracter terminal, indiferent dacă
aparţin sistemului cortical sau central. Mai
mult, între sistemele cortical şi central nu
există anastomoze, astfel încât cele două
sisteme sunt independente şi nu se pot
suplini.
Artera cerebrală
anterioară
Artera cerebrală
mijlocie
Artera carotidă
internă Lobul temporal
(secţionat)

Trunchiul
bazilar Artera
Artera cerebeloasă
cerebeloasă postero-inferioară
antero-inferioară
Artera vertebrală

Artera comunicantă
anterioară Artera comunicantă
posterioară

Artera cerebrală
posterioară

Trunchiul
bazilar
 Artera subclavie

 dreaptă porneşte din

trunchiul brahiocefalic,
 stângă porneşte direct
din arcul aortic.
 Artera subclavie se
întinde de la punctul
de origine până sub
claviculă, unde se
continuă cu artera
axilară.
 Artera
Subclavie

 Vascularizează centura scapulară, peretele toracic,

regiunea umărului, regiunea gâtului şi creierul.
 Artera subclavie descrie
o curbă, are raporturi
inferioare, prin domul
pleural (sinusul costo-
mediastinal superior), cu
vârful plămânului, apoi
 trece pe sub claviculă
(se simte pulsaţia arterei
subclavii dacă apăsaţi în
partea mijlocie a
claviculei, pe faţa
superioară a coastei 1,
în şanţul cu acelaşi
nume) şi
 se continuă cu artera
axilară.
 Artera subclavie dreaptă are
originea direct in arcul aortic
 artera subclavie stangă în
trunchiul brahiocefalic.
 Artera subclavie descrie o
curbă,
 are raporturi inferioare, prin
domul pleural (sinusul costo-
mediastinal superior), cu
vârful plămânului, apoi trece
pe sub claviculă (se simte
pulsaţia arterei subclavii
dacă apăsaţi în partea
mijlocie a claviculei, pe faţa
superioară a coastei 1, în
şanţul cu acelaşi nume) şi
 se continuă cu artera
axilară.
 În drumul ei prezintă
 o porţiune situată medial de muşchii scaleni (intrascalenică),
 o porţiune între muşchii scalen anterior şi mijlociu (interscalenică),
 ultima porţiune lateral de muşchii scalene (extrascalenică).
 După ce traversează marginea primei coaste, a. subclavie devine a. axilară.
 Artera subclavie are ca ramuri:
 - artera vertebrală - care intră în craniu prin gaura occipitală, unde se uneşte
cu artera vertebrală din partea opusă, participând la vascularizaţia
encefalului,
 - artera toracică internă,
 - trunchiul arterial tirocervical,
 - trunchiul arterial costocervical,
 - a. scapulară dorsală (ram din a. subclavie sau din trunchiul tirocervical.
 Trunchiul arterial tirocervical are traiect scurt, din el se
desprind ramuri care vascularizează glanda tiroidă,
faringele, esofagul,traheea, laringele, muşchii coloanei
vertebrale, muşchiul trapez şi muşchii scapulei:
 Artera tiroidiană inferioară,
 Artera cervicală ascendentă,
 Artera cervicală superficială,
 Artera suprascapulară,
 -Artera toracică internă (mamară internă) coboară în torace deservind
peretele anterior al toracelui, glanda mamară, timusul, pericardul, prin
ramuri arteriale intercostale anterioare, mediastinale, timice,
pericardofrenice, mamare.
 Ramurile terminale ale arterei mamare interne sunt
 artera musculofrenică pentru diafragm şi
 artera epigastrică superioară pentru muşchii drepţi abdominali.
 Artera
Axilară
(
Arteria
axillaris
)

 Se întinde de la marginea inferioară a claviculei până

la marginea inferioară a muşchiului pectoral mare, de
unde îşi schimbă numele devenind artera brahială.
 Artera
Axilară
(
Arteria a
xillaris
)

 situată mai întâi pe peretele toracal,

 apoi trece pe m. subscapular unde
 este acoperită de m. pectoral mic şi mare.
 Artera axilară împreună cu vena axilară şi ramurile plexului brahial intră în
alcătuirea mănunchiului vasculo-nervos axilar, având raport cu nervul
median.
 Artera
Axilară
 Artera axilară dă ramuri pentru
regiunea umărului şi toracelui superior
 Arteria thoracica superior;
 Arteria thoraco-acromialis;
 Ramus pectoralis;
 Ramus clavicularis;
 Ramus acromialis;
 Ramus deltoideus;
 Arteria thoracica lateralis, care irigă m pectoral mare, pectoral mic, dințat
anterior, ;
 Arteria subscapularis:
 Arteria thoracodorsalis;
 Arteria circumflexa scapulae;
 Arteria circumflexa anterior humeri;
 Aarteria circumflexa posterior humeri.
 La marginea inferioară a muşchiului pectoral Artera axilară se continuă cu
artera brahială.
 Vena brahială:
 primeste v. Radială si
v. Ulnară
 drenează în v. axilară,
lângă marginea
inferioară a m.
subscapular
 Vena
subclavie
(Vena
subclavia)
 vas pereche -
dreaptă
(dextra)
 stângă
(sinistra)
 Vena subclavie
(Vena
subclavia)

 se varsă
impreuna cu v.
jugulară internă
in
 trunchiul venos
brahiocefalic
 Vena axilară (Vena axillaris)
 trece superior de prima coastă şi
 drenează în vena subclavie
 Trunchiul brahiocefalic (Vena brachiocephalica) sau vena
nenumită (vena innominata)
 este un vas pereche, drept (dextra) și stâng (sinistra)
 situat în partea superioară a toracelui,
 la unirea venei jugulare interne cu vena subclavie.
 Trunchiul brahiocefalic se varsă în vena cavă superioară