VASCULARIZATIA ARTERIALA A ENCEFALULUI

Encefalul este vascularizat prin doua perechi de artere: arterele carotide interne(2) si arterele
vertebrale(2).
I. ARTERA CAROTIDA INTERNA
Reprezinta ramul de bifurcatie interna al a. carotide comune.
Limite:
Ia nastere in trigonul carotidian, in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid(C4) si se
termina la baza encefalului in dreptul substantei perforate anterioare prin cele 4 ramuri ale sale:
1. a. cerebrala anterioara
2. a. cerebrala mijlocie
3. a. comunicanta posterioara
4. a. coroidiana anterioara

1. artera cerebrala anterioara

- ia nastere in dreptul chiasmei optice si trece superior de nervii optici
- se indreapta catre fisura interemisferica apropiindu-se de a. cerebrala anterioara de partea opusa
- cele doua artere cerebrale anterioare se anastomozeaza prin intermediul a. comunicante
anterioare
- a.cerebrala anterioara trece pe fata interna a emisferei cerebrale respective, inconjura genunchiul
corpului calos, iar la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara a acestuia patrunde in
segmentul ascendent al santului cingular.
- Trimite ramuri superficiale catre SC si profunde –centrale.
 Ramurile superficiale :
 Ramuri orbitale catre girul orbital al lobului frontal
 Ramuri frontale pt fata interna a:girului frontal superior, marginea superioara a
EC(1/3 ant), fata laterala a girului frontal superior, girul frontal mijlociu, girul
precentral, lobul paracentral
 Ramuri parietale- precuneus
 Ramuri caloase si pericaloase

 Ramuri profunde strabat substanta perforata anterioara si iriga:

 Septul pellucid.
 Capul nucleului caudat
 Putamenul
 Bratul anterior al capsulei interne

2. a. cerebrala mijlocie = silviana

- este cea mai voluminoasa, patrunde in santul lateral al lui Sylvius pana in dreptul lobului insulei,
de unde ascendenta si se termina ca artera a girului angular
- trimite ramuri superficiale si profunde:
 Ramuri superficiale:
 insulare pentru insula
 orbitare pentru portiunea laterala a girurilor orbitare si 2/3 anterioare din girul
frontal inferior
 frontale pentru girul frontal mijlociu + 1/3 posterioara a girului frontal inferior,
girul precentral.
 parietale pentru girul postcentral + portiunea anterioara a girului parietal superior
si inferior

1
  temporale pentru lobul temporal si giruri temporo-occipitale
 Ramuri profunde
 strabat substanta perforata anterioara devenind arterele striate interne si externe, fiind
principala sursa arteriala a corpilor striate, nucleului caudat, lenticular. Una dintre
aceste artere, mai voluminoasa = artera hemoragiilor cerebrale(marginea externa a
nucleului lentiform)

3. a. comunicanta posterioara se anastomozeaza cu a.cerebrala posterioara de aceeasi parte si da

ramuri care strabat substanta perforata posterioara si care vor iriga fata mediala a talamusului si
peretii laterali ai V3 (+ chiasma optica, tuber cinereum, corpii mamilari, tracturile optice)

4. artera coroidiana anterioara

- se indreapta postero-lateral incrucisand tracturile optice, patrunde in cornul inferior al Vlat. unde se
termina luand parte la formarea plexurilor coroide.
- vascularizeaza:
 uncusul
 nucleul amigdalian
 coada nucleului caudat
 pulvinarul
 bratul posterior al capsulei interne
 hipocampul (cornul lui Ammon, fimbria, girul dentat)

II. ARTERA VERTEBRALA

- este ram al arterei subclavii
- la nivelul C6 patrunde in orificiul transversal al acesteia, urca in craniu strabatand gaurile
transversale ale vertebrelor cervicale superioare, si patrunde in cutia craniana prin gaura
occipitala.
- urca pe fata laterala a bulbului, se uneste cu a.vertebrala de partea opusa formand artera bazilara
care urca pe fata anterioara a puntii in santul basilar.
- a.bazilara urca pana in santul pontopeduncular unde se bifurca in doua ramuri terminale –
a.cerebrale posterioare.
- A.vertebrale emit ramuri spinale (anterioare si posterioare ) si a cerebeloasa infero-
posterioara(pentru bulb)
- A.bazilara da urmatoarele ramuri:
-a.cerebeloasa infero-anterioara
- a.cerebeloasa superioara
- ramuri pontine
- ramuri pedunculare
- a.labirintica

A.cerebrala posterioara
- in numar de doua se indreapta lateral de aceeasi parte
- primeste artera comunicanta posterioara, dupa care se dispune pe fata bazala a lobului temporal
- trimite ramuri superficiale si profunde
 Ramuri superficiale:
 Temporale: a.cornului lui Ammon, a.temporo-occipitala anterioara,
a.temporooccipitala posterioara
 Ramuri parietooccipitale pentru cuneus si precuneus
 Ramuri occipitale - a.scizurii calcarine

2
  Ramuri profunde:
 Pentru coliculii cvadrigemeni
 Corpii geniculati
 Thalamus
 Locus niger si nucleul rosu

CONCLUZIE
Arterele mari de la baza craniului formeaza un cerc arterial = poligonul arterial Willis format din:
 artera comunicanta anterioara
 2 artere cerebrale anterioare
 2 artere comunicante posterioare
 2 artere cerebrale posterioare.

3
 VASCULARIZATIA VENOASA A ENCEFALULUI
Caracteristicile venelor cerebrale:
 Au pereti subtiri
 Sunt avalvulate
 Au traiect independent fata de sistemul arterial
 Realizeaza numeroase anastomoze
 Colecteaza si dreneaza in colectoare venoase mari = sinusuri venoase, care se vor varsa in golful
jugular care va parasi cutia craniana prin gaura rupta posterioara devenind vena jugulara interna.

I. VENELE SUPERFICIALE ALE CREIERULUI

1. Venele fetei laterale sunt:
a. V. frontale
b. V. rolandice
c. V. parieto-occipitale dreneaza in sinusul longitudinal superior
d. V. occipitale ascendente

e V.occipitale descendente dreneaza in sinusul transvers si sinusul petros superior

2. Venele fetei bazale

 Anterioare – dreneaza in sinusul longitudinal superior
 Posterioare - se varsa in sinusul petros superior si inferior
 Restul venelor (striata, silviana, cerebrala anterioara) se varsa in vena bazilara care se
dreneaza in marea vena cerebrala a lui Galien.

3. Venele fetei interne (mediale)

 Cele cu traiect ascendent se varsa in sinusul longitudinal superior
 Cele cu traiect descendent se varsa in marea vena Galien sau in sinusul longitudinal
inferior.

Concluzie: venele de la baza EC descriu un cerc venos = poligonul lui Trolard format din:
 Cele 2 vene cerebrale anterioare unite prin vena comunicanta anterioara
 Cele doua vene bazilare unite prin vena comunicanta posterioara.

II. VENELE PROFUNDE ALE CREIERULUI

Sunt reprezentate de doua vene profunde care colecteaza in vena cerebrala Galien.

III. VENELE ANASTOMOTICE

Realizeaza legatura intre sistemele venoase ale celor doua EC. Ele sunt reprezentate de:
 Marea vena anastomotica a lui Trolard care leaga sinusul longitudinal superior si sinusul
cavernos
 Vene anastomotice intre sistemul venos superficial si profund
 Venele comunicante ale poligonului Trolard.

4
 SINUSURILE VENOASE ALE DUREI MATER

Sunt colectoare venoase mari formate prin dedublarea durei mater, captusite cu endoteliu, avand
forma triunghiulara pe sectiune. Ele determina pe fata interna a durei mater santurile omonime.
A. SINUSURI NEPERECHE
1. SINUSUL LONGITUDINAL SUPERIOR(SAGITAL)
- originea in foramen caecul in dreptul apofizei crista galli
- se gaseste in marginea fixa a coasei creierului, in partea superioara a fisurii interemisferice
- are o directie A-P si se termina in dreptul protuberantei occipitale, unde se varsa in confluentul
sinusurilor venoase
2. SINUSUL LONGITUDINAL INFERIOR(SAGITAL INFERIOR)
- se gaseste in marginea libera a coasei creierului
- are o directie A-P si se varsa in sinusul drept
3. SINUSUL DREPT
- se afla pe linia mediana a cortului cerebelului si reprezinta continuarea venei mari a lui Galien
- se varsa in confluentul sinusurilor venoase

5
B. SINUSURI PERECHE
4. SINUSUL TRANSVERS
-sinus mare, pereche, situate in marginea postero-laterala a cortului cerebelului, de-a lungul santului
drept al osului occipital, si se intinde de la confluentul sinusurilor venoase pana la baza stancii
temporalului, de unde se continua cu sinusul sigmoidian.
- reprezinta continuarea sinusului sagital superior si drept.
5. SINUSUL SIGMOIDIAN
–este continuarea sinusului transvers de la locul in care acesta cortul cerebelului.
- se varsa in golful jugular
6. SINUSURILE CAVERNOASE
- de-o parte si de alta a corpului sfenoidului (la baza encefalului) se gasesc 6 sinusuri cavernoase
strabatute de a.carotida interna si legate intre ele prin sinusuri intercavernoase.
- sinusurile cavernoase au originea langa fisura orbitala superioara.
- primesc venele oftalmice superioare si vene cerebrale mici.
7. Sinusurile cavernoase se leaga de sinusul transvers si vena jugulara interna prin sinusurile petroase
superior si inferior care se gasesc de-a marginii superioare si inferioare a stancii temporalului.