VENTRICULUL IV

Provine din largirea canalului ependimar si este cuprins intre fata posterioara a bulbului si puntii
si cerebel. Este un spatiu turtit de forma prismatica plin cu LCR caruia i se descrie :
 podeaua
 tavanul
 4 margini

Podeaua V4 = fosa romboida

Este formata din doua triunghiuri isoscele unite prin baze :un triunghi pontin si unul bulbar.
I se descriu 4 unghiuri :
 Superior – ascutit se continua cu apeductul lui Sylvius prin care comunica cu V3
 Inferior - ascutit care se continua la nivelul MS cu canalul ependimar
 2 unghiuri laterale care delimiteaza impreuna cu PCI recesurile laterale ale V4 ce se
deschid la nivelul spatiului subarahnoidian prin gaurile lui Luschka.

Pe linia mediana se gaseste santul median posterior

Pe diagonala mica sunt striile medulare ce patrund in santul madian posterior. Ele apartin caii reflexe
acustice si formeaza o structura denumita ,,pana scriitorului”.

Triunghiul pontin
 Prezinta de o parte si de alta a santului median eminentele mediale marginite lateral de santul
limitant al fosei romboide.
 La ½ santului se gaseste o proeminenta = coliculul facialului in interiorul careia este genunchiul
intern al facialului si nucleul de origine al abducensului lateral de care afla fovea superioris –a
trigemenului.
 Lateral si cranial de fovee este locus coeruleus, in profunzimea caruia se afla nucleul masticator
al trigemenului, partea inferioara a nucleului masticator accesor, nucleii vegetativi ai facialului,
intermediar Wrisberg si vestibulocohlear.

Triunghiul bulbar
 De o parte si de alta a liniei mediane este trigonul hipoglosului = aripa alba interna cu nucleul de
origine al n hipoglos.
 Lateral este o depresiune alungita = ala cinerea = aripa cenusie = trigonul vagului unde sunt
nucleii vegetativi ai nervilor vag si accesor.
 Lateroinferior exista o bandeleta alba = funicullus separans = aripa alba externa.

Tavanul V4
Este alcatuit din 3 portiuni :

Portiunea superioara:
 Prezinta valvula lui Vieussens = lama de substanta alba situata intre PCS si acopera triunghiul
pontin al fosei romboide.
 Este intarita pe linia mediana de lingula vermisului
 Superior se continua cu fraul valului care se ancoreaza pe extremitatea inferioara a santului
dintre cei 2 coliculii cvadrigemeni inferiori.
 Lateral de frau = originile aparente ale n trohleari IV

Portiunea mijlocie :
Este cuprinsa intre lingula –superior si nodulus-inferior si PCM-lateral intre care se intinde membrana
lui Tarin = substanta alba situata intre nodulus si flocculus.
Portiunea inferioara :
 Este reprezentata de lama coroidiana de care adera panza coroidiana a V4 prevazuta cu un
orificiu = orificiul lui Magendie prin care V4 comunica cu spatiul subarahnoidian.
 Plexurile coroidiene ies prin gaurile Luschka sub forma unor buchete= buchetele lui Bochdalek

VENTRICULUL III

Este o cavitate mediana, stramta, situata in interiorul diencefalului. Comunica prin apeductul lui
Sylvius cu V4 iar lateral si anterior prin orificiile interventriculare ale lui Monroe cu ventriculii laterali.

Pereti :
1.Anterior :
 Lamina terminalis – substanta cenusie
 Comisura alba anterioara
  Partea libera a coloanelor fornixului

2.Peretele inferior – podeaua V3 cuprinde dinspre anterior catre posterior :

 Chiasma optica
 Tuber cinereum + infundibulum
 Recesul infundibular
 Corpii mamilari
 Substanta perforata posterioara
 Pedunculii cerebrali

3.Peretele posterior dinspre superior spre inferior:

 Comisura alba posterioara
 Recesul pineal
 Originea superioara a apeductului Sylvius
 Tegmentul mezencefalic

4.Peretele suparior – tavanul V3 :

 Este reprezentat de lama (panza)coroidiana ce acopera inferior fornixul

5. Peretii laterali(2) :
 Sunt reprezentati de talamus + cele doua orificii interventriculare ale lui Monroe situate
antero-lateral.

VENTRICULII LATERALI

Sunt doua cavitati sapate in cele doua EC si pline cu LCR . Fiecare V.lat. comunica cu V3 prin
orificiile lui Monroe. Fiecaruia i se descrie o parte central si trei prelungiri (cornul anterior, posterior si
inferior).

Partea centrala
 ingusta si relativ lunga
 se intinde intre orificiul lui Monroe si locul de emergenta al cornului anterior si posterior
 pereti:
superior – radiatia corpului calos A
infero-medial -fornixul
-panza coroidiana a Vl
-stria terminala
inferolateral – coada nucleului caudat P

Cornul anterior – cel mai mare patrunde adanc in lobul frontal

Pereti
- superior – radiatia corpului calos
- intern – septul pelucid
- inferior A – corpul nucleului caudat
- fibrele genunchiului corpului calos
- corpul nucleului caudat
- plexul coroidian lateral
 - ½ laterala a fornixului

Cornul posterior – scurt si se termina in unghi ascutit in lobul occipital

Pereti:
- superolateral – radiatia corpului calos
- radiatiile optice
- inferomedial – doua reliefuri formate de fundul scizurii calcarine: bulbul si calar avis

Cornul inferior - se termina la aproximativ 2 cm posterior de varful lobului temporal

Pereti:
- superolateral – radiatia corpului calos
- segmentul sublenticular capsulei interne
- inferomedial – cornul lui Ammon
- fimbria
- girul dentat