1. Muchiul neted i mecanismul de contracie al acestuia.

Proprietile fiziologice ale

muhilor netezi. Tipuri de muchi netezi: monounitari, (viscerali), multiunitari.

Muschii netezi nu prezinta striatii, nu sunt atasati de oase, actioneaza mai lent decat muschii striati si
pot ramane contractati pentru o perioada mai lunga de timp. Activitatea lor este controlata de
sistemul nervos autonom.
Localizare:
in organele cavitare (cu perete si lumen). Peretele este format din mai multe tunici, una fiind m.
neted.
organele de simt:
in piele - m. piloerectori
globii oculari - m. irisului, m. intrinseci (ciliari)

Structura celulei musculare netede

Sarcolema
Are aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile
celulare - de tip gap (nexus) sau digitiforme.
Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale, ceea ce permite
trecerea ionilor de Ca, acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune (PA) si in
mecanismul de contractie-excitatie.
Sarcoplasma
Contine nucleul, unele organite comune si aparatul contractil care contine organite
asemanatoare celor din m. striat dar cu dispozitie diferita. Acest aparat contractil contine mai multe
elemente:
filamente contractile: de actina (subtiri) sau de miozina (groase).
microtubulii - componenta mica
proteine asociate actinei sub forma corpilor densi (aglomerari de proteine). Corpii densi au un rol
n solidarizarea capetelor filamentelor de actina prin punti transversale pe care aceste proteine le
formeaza.
Reticolul endoplasmatic este sursa de eliberare a ionilor de Ca pentru a creste concentratia de Ca
in momentul contractiei m. neted.
Mecanismul contractiei consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de
miozina datorita puntilor transversale. In contractie creste concentratia de Ca. Efectul este activarea
proteinei calmodulina. Calmodulina prezinta 4 situsuri de legare a Ca. Calmodulina activata
declanseaza activitatea ATPazica a miozinei, producandu-se energie. Energia este folosita n cadrul
contractie.
Particularitatile contractiei
forta de contractie e scazuta (datorita numrului mic de punti transversale)
viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute)
capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor transversale pe toata lungimea
miozinei)

Particularitati functionale ale mu chilor netezi

Activitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta
dependenta de muschi - acestia fiind mu chi fazici. Exista insa si mu chi tonici care au un tonus
spontan.
 Contractia e modulata de liganzi, prin legare la receptorii de pe membrana celulei musculare
netede. Deosebim urmtorii liganzi :
neurotransmitatori
hormoni
prostaglandine
Prezinta dubla inervatie vegetativa, excitatorie si inhibitorie; sinapsele sunt absente. Acetilcolina
poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii.
Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste
jonctiuni asigura functionalitatea tesutului.

Proprietile muchilor netezi:

1.Excitabilitate capacitatea de a rspunde la aciunea unui excitant prin generarea poten ialului de
aciune.
2. Conductibilitate - capacitatea de a propaga exitaia bilateral de-a lungul membranei biologice
3. Contractilitate - capacitatea de a se contracta, adic ai modifica lungimea i tensiunea.
4. Tonicitate stare de semicontracie a muchilor n repaus.
5. Extensibilitatea; capacitatea fibrelor musculare de a se intinde (extinde),adica de a-si mari
lungimea.
8.Elasticitatea- Capacitatea muschiului de a se lungi n anumite limite si a reveni la dimensiunea
initiala dupa ncetarea fortei de ntindere

Clasificarea functionala a muschilor netezi

Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana, initiata in arii pacemaker.
Se contracta ca o unitate. Au multe jonctiuni gap care asigura raspandirea poten ialului de
aciune si au o inervatie slaba
Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie a vaselor mari). Fiecare
fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap si nu au contractii spontane. De
asememnea fiecare fibra este inervata de o terminatie nervoasa libera.
Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canalul deferent) Nu au actiune spontana, au numar
moderat de jonctiuni gap si o terminatie nervoasa libera inerveaza un fascicul mic de fibre.

Deosebirile ntre muchii scheletici (striai) i muchii netezi.

1.Muchii netezi sunt localizai n organele interne, iar cei striai n aparatul locomotor.
1. Muchii netezi au o elasticitate mai mare ca cei striai.
2. Muchii netezi sunt inervai de fibre vegetative simpatice i
parasimpatice, iar cei striai de fibre motorii ale sistemului nervos somatic.
3. Valoarea potenialului de repaus la muchii netezi este - 60 mV, iar la
cei striai 80mV.
4. Proteinele contractile (miofibrilele) nu au o repartizare strict n
muchii netezi, dar se afl neuniform n citoplasm
5. n muchii netezi nu avem troponin, dar o alt protein
calmodulina.
6. Muchii netezi au proprietatea de a se autoexcita automatism, adic
a genera poteniale de aciune fr aciunea unor excitani din exterior.
 1. Sinapsa neuromuscular. Etapele transmiterii prin sinaps. Potenialul plcuei motore.
Caracteristicile funcionale (unidireionalitatea, ntrzierea sinaptic, potenarea postetanic,
fatigabilitatea, inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice).
Sinapsa neuro-muscular este o conexiune ntre terminaiunea nervoas i fibra muscular, ea are
urmtoarele componente:
1. Membrana presinaptic care reprezint membrana fibrei nervoase.
2. membrana postsinaptic membrana fibrei musculare
3. Spaiul intersinaptic localizat ntre aceste dou membrane. Acest spaiu conine un lichid
asemntor cu plasma sanguin.
Etapele fundamentale ale transmiterii prin sinaps.
1. Sinteza mediatorului (acetilcolinei) are loc la nivelul corpului neuronal i n terminaiunea
nervoas.
2. Stocarea mediatorului se face n veziculile sinaptice i la necesitate este eliminat.
3. Eliberarea mediatorlui include urmtoarea succesiune de evenimente: depolarizarea membranei
presinaptice cu deschiderea canalelor pentru Ca + i influxul lui n celul; Ca+ fiind cu sarcin pozitiv
atrage veziculele de acetilcolin care sunt - spre membrana neuronal; veziculele fuzioneaz cu
membrana i crap; prin exocitoz mediatorul este eliminat n fanta sinaptic.
4. Traversarea spaiului sinaptic prin micare Brownean
Aciunea postsinaptic a mediatorului mediatorul se unete cu receptorul de pe membrana post
sinaptic; formarea complexului mediator-receptor duce la modificri de permeabilitate a membranei
pentru Na+ are loc depolarizarea membranei postsinaptice; pe membrana postsinaptic apare un
potenial care poate fi nregistrat i se numete potenialul plcuei motore. El este asemntor cu
rspunsul local.
Proprietile potenialului plcuei motore
1. nu se rspndete
2. se supune legii intensitii, adic valoarea lui depinde de cantitatea de mediator.
3. se sumeaz. Sumndu-se, determin depolarizarea segmentelor alturate ale membranei
biologice. La atingerea valorii nivelului critic al depolarizrii apare potenial de aciune, care
se rspndete bilateral pe suprafaa fibrei musculare.
n final dup terminarea excitaiei fermentul colinesteraza scindeaz mediatorul i sinapsa revine la
repaos.Inactivarea mediatorului se face sub influena enzimei acetilcolinesteraza

Caracteristicile funcionale ale sinapsei neuromusculare:

- Unidireionalitatea mediatorul se elimin la nivelul regiunii presinaptice dar acioneaz numai la
nivelul cimioreceptorilor specific de pe membrana postsinaptic.
- ntrzierea sinaptic etapele transmiterii sinaptice necesit 0,5-1,0 ms.
- Fatigabilitatea (oboseala) la stimularea cu frecvene mari rezervele de mediator din butonul
terminal se epuizeaz i blocarea transmiterii sinaptice.
- inexcitabilitatea electric a membranei postsinaptice se datoreaz faptului c pe membrana
postsinaptic lipsesc canalele voltaj dependente i sunt canale chimiodependente.
- potenarea postetanic apare la stimularea cu frecven mare a neuronului presinaptic i se
datoreaz concentraiei excesive a ionilor de Ca + n butonul presinaptic din caz c pompa de Ca + nu
reuete s evacueze excesul de ioni din butonul terminal.

1. Caracteristicele contraciei musculare unice (secusa). Tipurile de sumaie ale contraciei

(sumaia de uniti motorii multiple i sumaia de frecven). Tetanosul. Regimurile
contraciei musculare (izometric, izotonic, auxotonic). Oboseala muscular.
 Tipurile de contracie:
1. Contracie unic se mai numete secus muscular, apare atunci cnd asupra fibrei musculare
acioneaz un singur stimul. Secusa include urmtoarele faze:
a - perioada latent, dureaz de la aciunea stimulului asupra fibrei musculare pn la nceputul
contraciei (include procesele de transmitere a excita iei prin sinapsa neuro-muscular, eliminarea
Ca+ din reticulul sarcoplasmatic i formarea punilor actino miozinice)
b - perioada contraciei coincide cu contracia fibrelor musculare.
c - perioada relaxrii relaxarea muchiului.
2.Contracia tetanic - reprezint o sumare a contraciei musculare la aciunea asupra muchiului a
mai mulor stimuli consecutivi de o anumit frecven . Deosebim:
1. Tetanos complet apare atunci cnd stimulii consecutivi sunt aplica i n perioada contrac iei din
secusa muscular. Aa frecven a stimulului care provoac tetanos complect se numete
frecven optimal. Fora contraciei n acest caz este maximal.
2. Tetanos incomplet. Dac frecvena stimulilor este mai mic dect cea optimal atunci apare
tetanos incomplet. Dac frecvena stimulilor este mai mare dect cea optimal atunci for a
contraciei muchiul scade deoarece unii stimuli consecutivi nimeresc n perioada refractar a
membranelor fibrelor musculare.

Mai multe fibre musculare care sunt inervate de terminaiunile axonului unui neuron motor
formeaz unitatea motorie. Deosebim:
- UM mici 3-10 fibre (muchii oculari)
- UM mijlocii 50-700 fibre
- UM mari 1000-2000 fibre
Dup viteza de contracie pot fi:
1.UM rapide (activitatea ATP-azic ridicat i rezisten sczut la oboseal)
2. UM lente (activitatea ATP-azic sczut i rezisten crescut la oboseal)
Fora contraciei musculare poate crete prin dou mecanisme de sumare a contrac iilor:
1. Sumarea de frecven - atunci cnd crete frecven a impulsurilor n fibrele nervoase ale
unitilor motorii
2. Sumarea de uniti motorii atunci cnd cre te numrul de unit i motorii implicate n
contracie.

Regimurile de contracie muscular:

1. Contracie izotonic aa fel de contracie cnd se modific lungimea mu chiului dar tensiunea
rmne constant.
2. Contracie izometric lungimea mu chiului nu se schimb dar crete for a contrac iei
musculare.
3. Auxotonic contracie cu modificarea tensiunii i lungimii mu chiului.
n organismul omului practic se ntlnesc contraciile auxotonice.
Oboseala muscular reprezint micorarea forei contrac iei cauzat de :
1. Oboseala centrului nervos motor
2. Oboseala sinapselor neuro-musculare, cauzat de mic orarea rezervelor de mediator
3. Epuizarea rezervelor energetice ale muchiului (ATP)