CURS 3/25.09.

2023

TESUTUL MUSCULAR

Se diferentieaza in :

- Tesut muscular striat

- Tesut muscular neted
- Tesut muscular striat de tip cardiac.

Tesutul muscular striat

Formeaza muschii scheletici ai corpului, organelle active ale aparatului locomotor.

Fibra musculara striata este celula dezvoltata in sens contractil, de forma cvasicilindrica, cu
urmatoarele dimensiuni:
- Diametrul de aprox. 80 µ (microni)
- Lungimea este cuprinsa intre 1 mm pana la 30 cm
- La extremitati se continua cu fibre tendinoase, ramificatie nervoasa ( o jonctiune
mioneuronala) ce formeaza placa motorie.

Miologie = ramura ce se ocupa cu studiul sistemului muscular.

In structura fibrei musculare striate, intra:

1. Sarcolema / membrane celulara

2. Aparatul fibrilar
3. Sarcoplasma (citolasma)

Aparatul fibrilar contractil este format din fascicule de miofibrile, dispuse paralel in
lungul fibrei musculare.
Fiecare miofibrila este altcatuita din 2 tipuri de miofilamente:
- Miofilamente de miozina, care sunt mai groase
- Miofilamente de actina, care sunt mai subtiri.

Sarcoplasma reprezinta citoplasma mecontractila, contine numerosi nuclei si organite

celulare si un bogat continut de mioglobina care fixeaza oxigenul .

Fibrele musculare striate se grupeaza in:

- Fibre rosii sau lente care se contracta lent si au un regim de functionare continuu,
rezistand la oboseala. Predomina in muschii extensori.
- Fibrele albe sau rapide, sarace in sarcoplasma.
 CURS 3/25.09.2023

Proprietati fiziologice ale muschilor striati:

1. Elasticitatea – este proprietatea unui corp de a opune rezistenta deformarilor,

revenind la forma initiala dupa incetarea actiunii deformatoare.

2. Excitabilitatea – proprietatea de a trece din starea de repaos in starea de excitare sub

actiunea unui stimul de o anumita durata, intensitate.

3. Contractia musculara – stimularea electrica directa a unui muschi, sau indirecta a

acestuia prin nervul motor determina o secusa musculara (scurtare rapida urmata de
revenire). Secusa musculara este manifestarea functionala specifica a contractilitatii
musculare, constand in scurtarea si dezvoltarea de tensiune in muschi.

4. Tonusul muscular – este o stare de subcontractie a muschilor scheletici din organism.

Tonusul muscular se datoreaza excitarii cu frecventa relativ joasa a unui numar redus
de unitati motorii care se inlocuiesc reciproc. Reactia de adaptare la frig se face cu
cresterea tonusului muscular pana la aparitia frisonului, ceea ce asigura termogeneza.

Tesutul muscular neted

Fibrele musculare netede se gasesc in peretii vaselor de sange, in peretii unor organe
interne (tub digestiv, vezica urninara, bronhii), la nivelul ochiului (iris, muschii
acomodarii).

Structura si proprietatile fibrelor musculare netede sunt mai putin unitare decat a fibrelor
striate. Au aspect fusiform si dimensiuni mai mici, contin un singur nucleu dispus central.

Microfilamentele nu sunt organizate in miofibrile iar actina si miozina se gasesc in cantitati

reduse.

Placile motorii lipsesc.

Fibrele musculare netede sunt organizate in sincitiu cu punti intre celule vecine. Inervatia
este exclusiv vegetativa.

Proprietati:

1. Proprietatea elastica este mai putin evidenta si in detrimentul celei plastice.

2. Muschiul neted ramane in stare contractata, fara consum de energie, timp indelungat
(tonus plastic)
 CURS 3/25.09.2023

Tesut muscular striat de tip cardiac

Tesutul muscular striat de tip cardiac sau miocardul este un sincitiu functional, deoarece
fibrele musculare par a fi anostomozate.

Excitatia se raspandeste in toata masa musculara a inimii, care se contracta simultan,

formand o singura unitate functionala, fapt deosebit de important pentru rolul ei de pompa.

Miocardul prezinta asemanator musculaturii striate, striuri transversal dar mai estompate,
fiind determinate de organizarea miofilamentelor de actina si miozina.

Fibrele miocardice se dispun liniar, fiind asezate cap la cap si despartite de o membrana
numita disc intercalat, care nu opune nici o rezistenta influxului ionic de-a lungul axului
muscular.

Miocardul este organizat in doua unitati distincte:

- Musculatura atriala – separate prin tesut fibros si conectate doar prin modul atrio-
ventricular

- Musculatura ventriculara - este mult mai bine dezvoltata, deoarece solicitarea

functionala este mai mare.

Proprietatile miocardului:

1. Automatismul (cronotropismul) - inima se contracta ritmic datorita unor impulsuri

produse de ea insasi, la nivelul tesutului modal.

2. Conductibilitatea (dromotropismul) – prin care se asigura raspandirea excitatiei in

interiorul miocardului. Ca si automatismul, conductibilitatea este asigurata de tesutul
cardiac specific.

3. Excitabilitatea

4. Contractilitatea

5. Tonicitatea – reprezinta starea functionala in care este surprins miocardul in

momentul in care se declanseaza excitatia.
 CURS 3/25.09.2023

TESUTUL NERVOS

Sistemul nervos integreaza organismul in mediu si regleaza functiile organelor. El

coordoneaza activitatea intregului organism.

Unitatea functionala a sistemului nervos este reflexul, realizat prin neuron. Numarul
neuronilor din sistemul nervos al organismului uman este intre 10-14 miliarde.

Neuronul este format din:

- Corpul celular /pericarion

- Dendrite/prelungiri scurte
- Axon/cilindrex.

Axonul poate fi prevazut sau nu cu teaca de mielina. Aceasta asigura o viteza crescuta a
transmisiei impulsului nervos, care se realizeaza prin mechanism saltatoriu. Capatul liber al
axonului vine in contact direct cu butonii terminali, cu corpul sau dendritele neuronului
vecin, sau se termina intr-un organ efectuar.

Pericarionul este localizat in substrata cenusie (in scoarta celebrala, maduva spinarii) si in
ganglionii vegetativi, iar prelungirile in substanta alba din sistemul nervos.

Nevroglia

In sistemul nervos exista si celule gliale/nevroglii de diferite forme. Sunt de 10 ori mai
numeroase decat neuronii.

Nevroglia are rol de izolare si substrat metabolic. Prezinta miscari proprii si transporta
substantele nutritive in neuron.

Prin echipamentul enzimatic sunt generatoare de energie.

Fiziologia tesutului nervos

Proprietatile fundamentale ale celulei nervoase si prelungirilor ei, care intra in altcatuirea
nervilor perifierici, sunt:

1. Excitabilitatea
2. Conductibiltatea
 CURS 3/25.09.2023

Actul reflex se exprima prin arcul reflex.

Arcul reflex reprezinta totalitatea elementelor anatomice care participa la realizarea actului
reflex.

Cel mai simplu act reflex este constituit dintr-un:

- Neuron senzitiv
- Neuron eferent
- Organul efectuar.

Exemple de acte reflexe:

- Refelxul ratulian
- Retragerea mainii la atingerea unui stimul fierbinte
- Secretia salivara.

Actele reflexe se fac fara participarea constientei.

SANGELE SI LIMFA

Sangele este o varietate de tesut conjuctiv cu substanta fundamental lichida.

Este format din :

- Plasma
- Elemente figurate.

Indeplineste in organism o serie de functii importante:

1. Respiratorie – sangele transporta oxigenul de la plamani la tesuturi si dioxidul de

carbon de la tesuturi la plamani, printr-un complex de fenomene fizico-chimice.

2. Nutritiva – transporta substantele nutritive din alimente (acizii grasi, grasimi neuter,
monozaharide) de la intestine la diferite tesuturi.

3. Functie excretorie – transporta metabolitii ( amoniac, acid uric, urea, acid lactic) spre
organenele de excretie (rinichii, tract digestive, piele) de unde sunt eliminati in mediul
extern.

4. Functia de termoreglare – transporta caldura de la organelle interne spre suprafata

corpului de unde se transmite in mediul inconjurator. Aceasta functie a sangelui este
pusa in valoare prin marele continut in apa al acestuia.
 CURS 3/25.09.2023

5. Functia de protectie imuno-biologica – ce este pusa in valoare prin intermediul

anticorpilor si fagocitelor.

6. Functia de mentinere a hemostaziei hdro-electrolitice, acido-bazice, metabolice si

alimentare

7. Functia de coordonare – sangele fiind transportor de hormone si metabolite activi.

Biofizica sangelui

Volumul sanguin reprezinta 8% din greutatea corpului.

Volumul plasmei reprezinta 4% din greutatea corpului.

La o persoana adulta de 70 kg, cantitatea totala de sange este de 5l (5000 ml).

Volumul sanguin este suma volumului elementelor figurate ale sangelui (volum globular) si
al plasmei sanguine (volum plasmatic) aflate in aparatul circulator.

Raportul dintre plasma si elementele figurate se determina cu ajutorul hematocritului.

Elementele figurate au o densitate mai mare, ca urmare se sedimenteaza in portiunea

inferioara a eprubetei.

Eprubetele centrifugate sunt gradate pana la 100, iar hematocritul se citeste direct. In conditii
normale hematocritul este:

- Ht – 44% barbati
- Ht – 40% femei
- Restul de 56%, respective 60% este reprezentat de plasma.

Conditii patologice

Cresterea procentuala a volumului hematiilor se numeste hemoconcentratie, iar scaderea se

numeste hemodilutie.

Volumul leucocitelor si trombocitelor apare ca o pelicula alba, la limita de separate plasma –

eritrocite, acest procent fiind neglijabil (<1%)

In conditii patologice de modificare a hematiilor circulante, hematocritul poate avea valori

maxime de 70-75% in poliglobulii, sau valori minime de 10-15% in anemii.
 CURS 3/25.09.2023

Proprietatile sangelui

Culoarea sangelui este rosu aprins pentru sangele arterial si rosu inchis pentru cel venos.

Densitatea sangelui este de:

- 1057-1067 la barbat
- 1051-1061 la femei.

Densitatea crescuta a sangelui se datoreaza elementelor figurate, proteinelor plasmatice,

sarurilor minerale si a altor substante dizolvate in plasma.

Temperature sangelui este in medie de 38º C, fiind mai ridicata in organele cu metabolism
instens (ficat 40-41 º C) si este mai scazuta in regiunile cutanate si al mucoaselor de
suprafata.

Vascozitatea sangelui este determinata in cea mai mare parte de prezenta elementelor
figurate si de proteinele plasmatice (fibrinogen). Este unul din factorii principali care mentin
tensiunea arteriala la nivel normal, impiedicand trecerea rapida a sangelui din sistemul
arterial in cel venos.

Presiunea osmotica
Osmoza - procesul de patrundere al apei in mediul celular. Este data de substatele
cristaloide si electrolitii dizolvati in plasma sanguina.

Reactia sangelui (mentinerea constantei de hidrogeni pozitivi - H⁺).

Sangele are o reactie usor alcalina, cuprinsa intre 7,35 – 7,40. PH-ul sangelui este mentinut
constant prin mecanisme fizico-chimice si biologice de reglare.