Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Muschii sunt alcatuiti dintr-un corp, numit pntece sau venter, si doua extremitati ce se
continua cu tendoane prin care se prind de oase. Exista muschi ce prezinta doua corpuri musculare,
si se numesc muschi biventeri. Dupa dimensiuni si directia fibrelor exista: muschi lungi (ce se
gasesc mai ales la nivelul extremitatilor, se contracta mai repede si produc miscari ample),
muschi lati (se afla de obicei n peretii cavitatilor trunchiului, de exemplu muschii lati ai
abdomenului), muschi scurti (sunt muschi de efort cu forta de contractie mare), muschi circulari
(ce se dispun n jurul orificiilor, formnd sfinctere, de exemplu sfinctcrul anal). Dupa directia
fibrelor musculare fata de tendon, exista muschi cu fibre drepte, cum sunt majoritatea muschilor
scheletici, muschi cu fibre oblice numiti muschi penati, ce la rndul lor pot fi uni- sau bipenati.
Fiecare muschi scheletic prezinta cte un capat de origine si altul de insertie. Capatul de origine
este acela ce se fixeaza pe osul ce ramne nemiscat (si reprezinta punctul fix al muschiului), iar
capatul de insertie este acela ce se fixeaza pe osul ce se deplaseaza n timpul contractiei (si
reprezinta punctul mobil al osului). Exista muschi ce au un singur capat de inser 18318d319s ;ie si
2, 3 sau chiar 4 capete de origine (cum sunt muschii biceps brahial, triceps brahial, sau
cvadricepsul femural).
STRUCTURA MUsCHIULUI SCHELETIC
Corpul muscular este alcatuit din fibre musculare striate, tesut conjunctiv n care se gasesc
vase si nervi. Fiecare fibra musculara este nvelita de o teaca de tesut conjunctiv numita
endomysium, ce se sprijina pe sarcolema fibrei musculare, formnd o retea ce solidarizeaza fibrele
musculare ntre ele. n grosimea muschiului, fibrele musculare se grupeaza n fascicule primare,
secundare, sau tertiare (daca muschiul este mai gros). esutul conjunctiv ce nconjoara fasciculele
musculare se numeste perimysium intern. El este strns legat de o membrana conjunctivo-elastica
ce nveleste la suprafata ntregul muschi, numita perimysium extern.
94
Unitatea microscopica a muschilor striati este fibra musculara striata. Aceasta este un sincitiu
celular cu mai multi nuclei. Membrana fibrei musculare se numeste sarcolema; ea nveleste nucleii
fibrei nconjurati de sarcoplasma, ce este rezervorul de energie chimica al miofibrilelor.
Miofibrilele sunt diferentieri ale sarcoplasmei caracteristice fibrei musculare striate. Ele
prezinta, de-a lungul lor, striatii transversale formate de suprapunerea unor discuri clare si
ntunecate care alterneaza ntre ele. Discul clar este strabatut transversal de o banda ntunecata, ce se
uneste cu banda celorlalte miofibrile, strabate sarcoplasma si se prinde pe sarcolema. Aceasta banda
este numita stria aipici sau membrana Z. Ea are rol n solidarizarea miofibrilelor n timpul
contractiei, n discul ntunecat se observa n timpul contractiei o banda clara numita stria Henscn
ce este strabatuta de o membrana ntunecata numita membrana M. Segmentul miofibrilei cuprins
ntre 2 membrane Z consecutive se numeste sarcomer. El reprezinti! unitatea functionala,
contractila, a miofibrilelor.
INERVAIA MUsCHIULUI SCHELETIC
ntre muschi si sistemul nervos este o strnsa legatura functionala. Tonusul, contractia si
sensibilitatea muschiului se datoresc sistemului nervos. Muschii nu inervatie motorie, senzitiva si
vegetativa. Fibrele vegetative simpatice si pura simpatice ajung la fibra musculara pe calea
plexurilor perivasculare. Fibrele motorii ajung la muschi si formeaza la nivleul perimysiumului
intern plexuri nervoase, din care pleaca ramuri la fibra musculara, unde formeaza placa motorie. La
nivelul acestei placi, axonul si pierde teaca de mielina, patrunde sub sarcolema si da ramificatii
scurte nconjurate de sarcoplasma. Fibrele senzitive ajung sub forma terminatiilor libere sau
formeaza fusurile neuromusculare. De la fusuri pornesc spre scoarta cerebrala stimuli privind
gradul de contractie si tonusul muscular. Tot de aici pornesc spre scoarta stimuli kinestezici (ce
informeaza sistemul nervos de pozitia segmentelor corpului) sau stimuli durerosi.
TIPURI DE CONTRACIE MUSCULAR
Exista 2 tipuri de contractie musculara: contractia izotonica, n care muschiul se scurteaza sub o
tensiune pasiva constanta, producnd diferite forme de miscare; contractia izometrica, n care
muschiul si modifica doar starea de tensiune, nu si dimensiunile. S-au efectat studii pe un preparat
neuromuscular la broasca, aplicnd un stimul electric direct pe muschi, sau indirect pe nervul
motor. Se produce o contractie musculara simpla numita secusa. Aceasta este precedata de o
perioada de latenta, careia i urmeaza faza de contractie si apoi faza de relaxare. Secusele
musculare se produc foarte rar n organism (de exemplu frisonul si clipitul). Contractia
musculara normala este contractia tetanica, obtinuta n urma impulsurilor
95
rapide, succesive si de durata. Contractia tetanica poate fi incompleta (tetanos incomplet), cnd
impulsurile au frecventa mai redusa, sau tetarios complet, cnd frecventa stimulilor este mare.
TONUSUL MUSCULAR
Este o proprietate fundamentala a muschiului cu inervatia pastrata. El reprezinta starea de
contractie usoara si permanenta a muschiului n repaus. El este o contractie tetanica slaba nsotita de
toate fenomenele caracteristice ale contractiei musculare. Tonusul variaza n functie de activitatea
nervoasa, scade n somn si creste la emotii si frig.
Forta de contractie a muschiului este n raport de numarul fibrelor musculare si de intensitatea
stimulilor. Contractia musculara are ca urmare producerea si eliberarea ueni cantitati variabile de
caldura, muschiul fiind principalul furnizor de caldura al organismului, n conditii de inactivitate,
caldura produsa se numeste caldura de repaus. Termogeneza reprezinta mecanismul de acomodare a
organismului la scaderea temperaturii mediului. La frig, prin contractia izometrica a muschiului,
creste temperatura, energia consumata fiind eliberata sub forma de caldura. Daca astfel nu se poate
mentine temperatura, apar frisoanele caracterizate prin contractii repetate ale musculaturii striate ce
produc o cantitate si mai mare de caldura.
Oboseala musculara reprezinta reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului,
datorita intoxicatiei fibrelor musculare prin acumularea de acid lac-tic. Manifestarile oboselii
musculare sunt: scaderea fortei musculare, a excitabilitatii, contractura fiziologica nsotita de dureri.
DINAMICA ORGANISMULUI
Mersul si fuga. Deplasarea corpului dinti-un loc n altul se face cu ajutorul oiisclor,
articulatiilor si muschilor. Oasele si articulatiile reprezinta organe pasive iile migrarii, n limp ce
muschii sunt organe active.
Mt't:\ul ivprivintfl ansamblul miscarilor executate pentru deplasarea corpului tn spatiu, n mei s
sunt interesate n primul rnd membrele inferioare, dar si membrele (tuperioiin* si trunchiul.
Membrele inferioare executa n timpul mersului pasi. Pasul repre/Jiilfl sa m de miscari executate
ntre 2 pozitii identice ale aceluiasi picior, n timpul mersului, trunchiul executa miscari verticale,
transversale, de torsiune, miscflri ale ha/inului si ale umerilor. Miscarile pe care le executa
membrele superioare sunt o consecinta a miscarilor de rotatie efectuate n coloana vertebrala.
/.'i/Krt este, dupa mers, cea mar importanta modalitate de deplasare a omului. Se ntelege, prin
fuga, un mod de deplasare analog cu mersul, deosebit de acesta prin rapiditatea mai marc si prin
wnele caractere particulare, ca de exemplu: n fuga nu exista nici un moment n care ambele
membre inferioare se sprijina concomitent pe sol; n fuga exista chiar un moment n care nici unul
din membrele inferioare nu se gaseste pe suprafata de sprijin; n fuga nu exista nici un moment n
care membrul inferior sa fie complet extins n articulatia genunchiului.
96
5t;iJ'
MUsCHII TRUNCHIULUI
'
7
c) Subclavicular: are originea
pe fata superioara a primei coaste,
iar insertia pe fata inferioara a
claviculei. Vascularizatia este data
de ramuri ale arterei toracoacromiale. Inervatia este data de nervii
subclaviculari ai plexului brahial.
Actiune: inspirator accesor.
d) Dintat anterior: are originea
pe fetele laterale ale primelor 10
coaste. Insertia se afla pe marginea
Fig. 4.1. Trunchi - vedere anterioara: /. m.
sternocleidomasloidian; 2. m. trapez: 3. clavicula:
4. stern: 5. m. pectoral mare: 6. m. deltoid: 7. m.
triceps brahial; 8. m. biceps brahial; 9. m. latis-simus
dorsi; 10. m. dintat anterior; 11. m. oblic extern; 12.
m. drept abdominal.
97
Planul profund
Contine muschii ce intervin n mecanismele respiratiei, reprezentati de muschii: intercostal
extern, intercostal intern, ridicator al coastelor, subcostali, intercostali intimi, transvers toracic.
Vascularizatia lor provine din arterele intercostale, iar inervatia din nervii intercostali.
MUsCHII SPATELUI Se mpart n muschii migrati si
muschii erectori (fig. 4.2).
Muschii migrati
Muschii migrati sunt dispusi superficial, reprezentati de: l. Trapez, cu originea pe protuberanta
occipitala externa si procesele spinoase ale vertebrelor C1-T12. Insertia pe marginea posterioara a
claviculei, marginea mediala a acromionului si pe buza superioara a spinei scapulei.
Vascularizatia
98
provine din arterele suprascapulara, occipitala si transversa gtului. Inervatia prin nervul accesor si
ramuri ale plexului cervical. Actiune: mobilizeaza umarul si intervine n miscarea de bascula a
scapulei.
2. Latissimus dorsi: are originea pe procesele spinoase T7-L5, pe creasta
sacrala mediana, pe buza laterala a crestei iliace si pe ultimele 4 coaste. Insertia se
realizeaza pe santul intertubercular. Vascularizatia provine din artera subscapulara,
ultima intercostala si arterele lombare. Inervatia asigurata de nervul toracodorsal.
Actiune: extensia, adductia si rotatia mediala a bratului.
3. Romboid mare: are originea pe procesele spinoase T2-T5. Insertia pe
marginea mediala a scapulei. Vascularizatia provine din artera transversa a gtului
si arterele intercostale. Inervatia este asigurata de nervul dorsal al scapulei. Actiune:
apropie scapula de planul median.
4. Romboid mic: originea pe procesele spinose C6-T1. Vascularizatia ilin
artera transversa a gtului si artera intercostala. Inervatia din nervul dorsal al
scapulei. Actiune: la fel ca romboidul mare.
5. Ridicator al scapulei: origine pe procesele transverse C1-C4. Insertia pe
unghiul superior al scapulei, inervat de ramurile plexului cervical. Actiune: i iJ n ,\
umarul si face nclinatia laterala a gtului.
6. Dintatul posterosuperior. Originea: pe procesele spinoase C6-T2. hr< i i m
pe coastele 2-5. Vascularizatia asigurata de arterele intercostale. Inervatia dai.i ilo
nervii intercostali 1-5. Actiune: muschi inspirator.
7. Dintatul posteroinferior. Originea: pe procesele spinoase TI0-L2. Insertia
pe ultimele coaste. Vascularizatia din arterele intercostale. Inervatia din nervii
intercostali 9-11. Actiune: muschi expirator.
Muschii erectori
Muschii erectori spinali sunt reprezentati de muschii jgheaburilor vertebrale si sunt mpartiti
n 2 grupe: superficiali si profunzi.
Muschii superficiali au originea ntr-o masa comuna, numita muschiul sacro-spinal, ce are
originea pe: fata posterioara a sacrului, creasta iliaca, procesele spinoase ale vertebrelor lombare. Din
el pleaca muschii: spinal, longissimus si iliocostal.
Muschii profunzi trec peste un numar mic de vertebre si sunt reprezentati de: semispinali,
multifizi, rotatori, intertransversari, interspinosi, muschii profunzi ai capului si sacrococcigieni.
MUsCHII ABDOMENULUI i
ntre linia mediana anterioara (ce corespunde la abdomen cu linia alba) si linia mediana
posterioara (de-a lungul proceselor spinoase ale vertebrelor), pentru fiecare jumatate de abdomen
exista cte 6 muschi, mpartiti astfel:
- muschii lati ai abdomenului reprezentati de: oblicul extern, oblicul intern si transversul
abdominal, precum si
- muschii drept abdominal, piramidal si patrat al lombelor (fig. 4.3).
99
Muschii lati ai abdomenului prezinta fiecare 2 portiuni: una musculara ce se termina n peretele
lateral al abdomenului si una aponevrotica, ce participa la formarea tecii muschiului drept
abdominal si a liniei albe. Muschiul oblic extern are originea corpului muscular pe fetele
externe si marginile inferioare ale ultimelor 8 coaste. Insertia corpului se face posterior pe buza
externa a crestei iliace, iar anterior fibrele musculare se termina, determinnd marginea anterioara
si partial cea inferioara a muschiului, de unde porneste apone-vroza sa. Astfel, corpului muscular
al oblicului extern i se descriu 4 margini: superioara (la nivelul originii), inferioara (la nivelul
insertiei), posterioara (ntre coasta a XH-a si creasta iliaca) si anterioara (ce corespunde verticalei
coborte din extremitatea coastei a IX-a). Aponevroza oblicului extern participa anterior la
fonnarca tecii muschiului drept abdominal si a liniei albe, iar inferior se insera pe spina iliaca
antero-superioara, pna la tuberculul si creasta pubica, participnd la formarea peretelui anterior al
8
Fig. 4.3. Perete abdominal - vedere anterioara:
/. stern; 2. m. pectoral mare; 3. m. deltoid; 4. in.
biceps brahial; 5. m. drept abdominal; 6. m. oblic
extern; 7. in. oblic intern; S. linia alba; 9. m. drept
abdominal.
5 J
100
Muschiul drept abdominal este un muschi lung format din 3-6 pntece musculare, ce se
ntinde de la baza toracelui pna la simfiza pubiana. Cei 2 muschi sunt separati ntre ei, pe linia
mediana, de linia alba. Originea se afla pe fata anterioara si marginea inferioara a cartilajelor
costale 5, 6, 7 si pe fata anterioara a procesului xifoid. Se insera printr-un tendon scurt pe creasta si
tuberculul pubic si simfiza pubiana. Vascularizatie din arterele epigastrice superioara si inferioara.
Inervatie din nervii intercostali T5-L1, iliohipogastric si ilioinghinal. Actiune: flecteaza trunchiul
pe bazin, participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului si la presa abdominala.
Teaca muschiului drept abdominal este formata:
- n 2/3 superioare: anterior (dinspre superficial spre profunzime) aponevroza
oblicului extern, lama anterioara a aponevrozei oblicului intern; posterior de lama
posterioara a aponevrozei oblicului intern si transvers toracic;
- n 1/3 inferioara, anterior este formata de aponevrozele muschilor oblic
extern, oblic intern si transvers, iar posterior de fascia transversalis.
Linia alba este o banda fibrotendinoasa, ntinsa de la procesul xifoid In simfizn pubiana, ntre
marginile mediale ale celor 2 muschi drepti abdominali. Supcriot porneste de pe fata posterioara a
procesului xifoid, iar inferior se insera pe fata anterioara a simfizei pubiene.
Muschiul piramidal este un muschi mic, triunghiular, situat n teaca muschiului drept
abdominal antero-inferior de acesta. Originea se afla pe fata anterioara a simfizei pubiene. Insertie
pe linia alba si marginea mediala a muschiului drept abdominal. Vascularizatie asigurata de artera
epigastrica inferioara. Inervatie data de nervul subcostal. Actiune: participa la actiunea dreptului
abdominal.
Muschiul patrat al lombelor este un muschi patrulater dispus vertical i regiunea lombara
profunda. El se ntinde ntre creasta iliaca, coasta a XH-a si procesele costifprme lombare.
Vascularizatie din arterele subcostala si lombare:. Inervatie din nervul subcostal. Actiune: nclina
lateral trunchiul si cnd se contracta bilateral accentueaza lordoza lombara.
Canalul inghinal este un spatiu prin care coboara din abdomen n scrot testiculul la barbat,
si n care se gaseste ligamentul rotund al utemlui la femeie. El prezinta 4 pereti si 2 ;orificii.
Peretii:
- anterior format de aponevroza muschiului oblic extern;
- superior format de aponevrozele reunite ale muschilor oblic intern si
transvers;
- posterior format de fascia transversalis;
- inferior, format de ligamentul inghinal.
Orificiile:
'' - superficial (extern): este o bresa n aponevroza muschiului oblic extern, si este delimitat
medial de stlpul medial, lateral de stlpul lateral, superior de fibre ce unesc acesti 2 stlpi numite
fibre intercrurale. Posterior de stlpul posterior;
- profund: este o bresa n fascia transversalis, ntarita la acest nivel de o
condensare de fibre ce formeaza ligamentul interfoveolar.
101
PERINEUL
Este alcatuit din totalitatea partilor moi ce nchid strmtoarea inferioara a bazinului, n
ansamblu, perineul are forma unui romb cu diagonala mare cuprinsa ntre pubis si coccis, iar cea
mica reprezentata de linia biischiadica (ce uneste cele 2 tuberozitati ischiadice). Diagonala mica
mparte rombul perineal n 2 triunghiuri: unul anterior ce reprezinta perineul anterior sau diafragma
urogenitala, si unul posterior, ce reprezinta perineul posterior sau diafragma pelvina.
DIAFRAGMA PELVIN
Diafragma pelvina este formata din muschii: ridicator anal, coccigieni, sfmcter anal extern si
fasciile acestora, n ansamblu are forma unei plnii, cu deschiderea mare orientata superior spre
pelvis si vrful ce nconjoara rectul la limita dintre ampula rectala si canalul anal. Diafragma
pelvina prezinta anterior, pe linia mediana, o despicatura limitata de marginile mediale ale
muschiului ridicator anal, numita hiatusul urogenital. El se ntinde anterior de la pubis pna la
peretele anterior al rectului, posterior. Prin el trec la barbat uretra prostatica, iar la femeie uretra si
vaginul. Hiatusul este nchis de diafragma urogenitala, situata stratigrafie ntr-un plan inferior
acestuia.
Muschiul ridicator anal, principalul component al diafragmei pelvine, este format din 4
fascicule musculare: muschii pubococcigian, ridicator al prostatei (la barbat) sau pubovaginal (la
femeie), puborectal si iliococcigian. Muschiul ridicator anal arc originea prin fasciculele sale pe o
linie ce porneste anterior de pe fata cndopclvina a ramurii inferioare a pubisului si se continua
lateral de-a lungul unei linii ce merge pe arcul tendinos al muschiului ridicator anal, situat pe fata
interna ii muschiului obturator intern. Insertia se face inferior n jurul canalului anal si al prostatei
(la barbat), si uretrei si vaginului la femeie. Actiune: prin toate fasciculele sale ridica canalul anal si
rectul, ridica prostata si face constrictia vaginului.
Muschiul coccigian este un muschi mic, triunghiular, situat posterior de ridicatorul anal. El
nchide posterior de ridicator diafragma pelvina.
Muschiul sfincter anal extern are originea pe vrful coccisului si insertia n centrul tendinos
al perineului. El nconjoara semicircular partea anala a rectului. Actiune: are rol de sfincter al
canalului anal.
Fasciile diafragmei pelvine
Fascia pelvina continua n pelvis fascia endoabdominala, iar n partea ei superioara este
unica. Ajunsa la nivelul arcului tendinos se desface n fascia pelvina parietala ce captuseste peretele
pelvin, si fascia pelvina viscerala ce nconjoara viscerele pelvine n partile lor subperitoneale.
Fascia superioara a diafragmei pelvine acopera partea superioara a acesteia.
Fascia inferioara a diafragmei pelvine acopera partea inferioara a acesteia.
102
DIAFRAGMA UROGENITALA
Este locul de ntlnire al muschilor celor 2 diafragme ale perineului. Este situat pe linia
mediana ntre bulbul penisului si anus la barbat, si ntre vagin si anus la femeie.
DIAFRAGMA
intern apcrtura toracica inferioara, pe care se insera. Diafragma este alcatuita din 2 parti distincte:
una centrala numita centrul tendinos, si una periferica sau musculara.
Centrul tendinos (centrul frenic) are aspectul unei frunze de trifoi, cu 3 foliole: anterioara,
laterala dreapta si stnga, ntre foliola anterioara si cea laterala ilreaptfi, posterior, se afla un
orificiu de forma ovala, gaura venei cave inferioare, luni i111 re trece vena cu acelasi nume.
l'arteu musculara are 3 componente, denumite dupa originea fasciculelor iiHisnilme: parte
lombara, costala si stemala.
l'iirica lombara are originea pe vertebrele lombare prin stlpii diafragmatici drept si stng, pe
ligamentele arcuate medial si lateral si pe marginea posterioara a centrului tendinos. Marginile
mediale ale celor 2 stlpi diafragmatici, coloana vertebrala, posterior si ligamentul arcuat median,
anterior circumscriu hiatusul aortic al diafragmei, prin care trec aorta descendenta si canalul toracic.
Fasciculele mediale ale celor 2 stlpi se ncruciseaza anterior de hiatusul aortic si apoi diverg pentru
a delimita hiatusul esofagian al diafragmei (anterior si mai sus de cel aortic). Anterior de hiatusul
esofagian, fibrele se ncruciseaza din nou si se insera pe centrul frenic.
Partea costala are originea pe fata interna a ultimelor 6 coaste, n special n partea lor
anterioara. Se insera pe marginile laterale ale centrului tendinos.
Partea sternala, formata din fascicule scurte cu originea pe fata posterioara a procesului
xifoid, se insera pe foliola anterioara.
Inervatie: nervul frenic. Vascularizatie: arterele pericardicofrenice, diafrag-matice superioare,
musculofrenice si intercostale 6-9. Actiune: este principalul muschi inspirator, dar participa si la
reflexul de voma si intervine n mictiune si defecatie.
MUsCHII CAPULUI sI GTULUI
MUsCHII MASTICA^ORI
AlcAtuicsc un urup din care fac parte 4 muschi, caracterizati prin: insertia lor pe mmiilibulfl,
inervajin provenind din nervul mandibular si actiunea lor asupra nrlli'ulii|iri Irmporomimdibulare.
l MII>I hiiil temporal are origine pe fosa temporala si fata mediala a arcadei /igomiilicc
Insertia se face pe procesul coronoid si ramura mandibulei. Inervatia este nsiyiii'iita l c nervii
temporali profunzi din nervul mandibular. Vascularizatia cslc usiguinlii ilc ramurile temporale cu
origine n artera temporala superficiala si mnxilflril. Actiune: ridica si trage mandibula napoi.
2. Muschiul mascter arc originea superficiala pe partea anterioara a marginii inferioare a
arcadei /.igomatice, iar profund pe marginea inferioara si fata mediala u portiunii posterioare a
arcadei zigomatice. Insertia se afla pe tuberozitatea masctcrica de pe fata laterala a ramurii si
unghiului mandibulei. Inervatia este asigurata de nervul maseterin (ramura a nervului mandibular).
Vascularizatia este asigurata de artera maseterina, ramura arterei maxilare. Ridica si trag
mandibula anterior.
104
Au urmatoarele caracteristici: sunt asezati subcutanat, au un capat fix caro 16 insera pe oasele
fetei si altul mobil ce se insera n stratul profund al demnului, So grupeaza n jurul orificiilor
orbitale, nazal, bucal, auditiv, fiind dilatatori SIU constrictori ai acestora. Inervatia lor este data de
nervul facial. Secundar acflfti muschi au rol n masticatie, deglutitie si fonatie.
Ei sunt reprezentati de:
1. Muschiul epicranian ce are 2 corpuri: occipital si frontal;
2. Muschiul temporoparietal, ce trage medial si posterior pavilionul urechii;
3. Muschiul procerus, ce prin contractie coboara pielea dintre sprncene,
n jurul orificiului auditiv se afla:
4. Muschiul auricular anterior ce trage pavilionul urechii anterior;
5. Muschiul auricular superior ce ridica pavilionul urechii;
6. Muschiul auricular posterior, ce trage posterior pavilionul urechii,
n jurul orificiului orbital se grupeaza muschii:
7. Orbicular al ochiului ce are 2 parti, palpebrala si. orbitala, ce apropie
marginile libere ale pleoapelor;
V
8. Sprncenos ce trage inferior si medial sprnceana;
9. Cobortor al sprncenei.
n jurul cavitatii nazale se afla muschii:
10. Nazal ce comprima si dilata narile;
11.
12.
13.
Sunt dispusi simetric fata de planul medio-sagital si, dinspre superficial spre profunzime, sunt: platysma,
stemocleidomastoidian, infrahioidieni, supra-hioidieni, scaleni, muschiul lung al gtului si spleniusul gtului.
Platysma
".'.
Muschiul
stemocleidomastoidian
Sternocleidomastoidianul (SCM; fig. 4.4) are originea pe fata anterioara a manubriului sternal si extremitatea
stemala a claviculei. ntre capetele de origine se delimiteaza fosa supraclaviculara mica. Insertie pe procesul
mastoidian si extremitatea laterala a liniei nucale superioare. Vascularizatie asigurata de 3 surse arteriale: suprascapulara,
tiroidiana superioara si occipitala. Inervatia asigurata de ramura externa a nervului accesor si ramuri ale plexului
cervical. Actiune: fixeaza capul, l nclina de aceeasi parte si l roteste de partea opusa.
106
Muschii infrahioidieni
Situati n regiunea anterioara a gtului, ntre stern si osul hioid. Apartin functional aparatului
hioidian si sunt n numar de 4 de fiecare parte a liniei mediene. Sunt reprezentati de: sternohioidian,
sternotiroidian, tirohioidian, omohioidian si ridicatorul glandei tiroide (inconstant).
1. Sternohioidianul are originea pe fata posterioara a manubriului sternal.
Insertia pe marginea inferioara a,corpului osului hioid.
2. Sternotiroidianul are originea pe fata posterioara a manubriului sternal si
insertia pe linia oblica a cartilajului tiroid.
3. Tirohioidianul are originea pe linia oblica a cartilajului tiroid si insertia
pe marginea inferioara a corpului si cornului mare ale osului hioid.
4. Omohioidianul este format din doua corpuri, legate printr-un tendon.
Corpul (pntecele) inferior are originea pe marginea superioara a scapulei, iar corpul
(pntecele) superior are insertia pe marginea inferioara a osului hioid.
Vascularizatia muschilor infrahioidieni este data de ramuri ale tiroidicnci inferioare si
superioare. Inervatia este data de nervii plexului cervical prin intermediul ansei cervicale.
Muschii suprahioidieni
Asezati n regiunea anterioara a gtului, ntre mandibula si osul hioid, apartin functional
aparatului hioidian si masticator. Ei sunt reprezentati de muschii: digns trie, milohioidian,
stilohioidian si geniohioidian.
1. Digastric: este format din 2 corpuri unite ntre ele printr-un tendon. Corpul
posterior are originea pe procesul mastoidian, tendonul intermediar se prinde de cornul
mare al osului hioid, iar corpul anterior se insera n fosa digastrica a mandibulei
2. Milohioidian: este situat ntre hioid si corpul mandibulei si participa la
formarea planseului cavitatii bucale.
3. Stilohioidianul: are originea pe procesul stiloid si insertia pe fata laterala
a cornului mare al osului hioid.
4. Geniohioidianul: situat profund de milohioidian, are originea pe spina
mentala si insertia pe corpul osului hioid. Inervatia este asigurata astfel: nervul
facial pentru corpul posterior al digastricului si stilohioidian, nervul milohioidian
pentru corpul' anterior al digastricului si milohioidian, iar radacina superioara a
ansei cervicale pentru genioglos. Vascularizatia este asigurata de ramurile carotidei
externe: faciala, occipitala, auriculara posterioara si linguala. .
Actiunea muschilor supra- si infrahioidieni: intervin n deglutitie, fonatie si respiratie.
i
Muschii scalen!
n numar de 4, sunt situati n planul profund al regiunii laterale a gtului, unde formeaza o
masa musculara piramidala ntinsa ntre coloana vertebrala si primele coaste.
107
Se mpart din punct de vedere anatomic n: muschii umarului, muschii bratului, mschii
antebratului si muschii minii.
MUsCHII UMRULUI
.08
Se mpart din punct de vedere anatomic n: muschi ai lojei anterioare (biceps brahial, brahial si
coracobrahial) si muschi ai lojei posterioare (tricepsul brahial).
Muschii lojei anterioare
1. Biceps brahial, are originea prin doua capete: capul scurt pe procesul
coracoid al scapulei, capul lung pe tuberculul supraglenoidal al scapulei. Insertia
se realizeaza printr-un tendon puternic pe tuberozitatea radiala. Vascularizatia este
data de ramuri ale arterei brahiale (colaterala ulnara inferioara si brahiala profunda).
Actiune: flexor al antebratului pe brat si rotator medial al bratului.
2. Brahialul: are originea pe fetele anterolaterale si antcromediale ale
humerusului. Se insera pe tuberozitatea ulnara de pe antebrat.
3. Coracobrahialul: are originea pe procesul coracoid al scapulei, insertia
pe fata anteromediala a humerusului, superior de brahial. Vascularizatia din
toracoacromiala si circumflexa humerala anterioara. Actiune: flexor si adductor al
bratului. Toti muschii lojei anterioare a bratului sunt inervati de nervul musculocutan.
Muschii lojei posterioare
1. Tricepsul brahial ce are originea prin 3 capete: capul lung pe tuberculul
infraglenoidal al scapulei, capul lateral pe fata posterioara a humerusului superior
de santul nervului radial si capul medial pe fata posterioara a humerusului, inferior
de santul nervului radial. Insertia celor 3 capete se face printr-un tendon unic,
puternic, pe olecran. Vascularizatie din brahiala profunda. Inervatie din nervul
radial. Actiune: extensor si adductor al bratului pe antebrat.
2. Anconeul are originea pe epicondilul lateral si insertia pe fata laterala a
olecranului. Actiune: extensor al bratului pe antebrat.
MUsCHII ANTEBRAULUI
flexor ulnar al carpului pe pisiform, flexorul superficial al degetelor pe fetele laterale ale falangei
mijlocii a degetelor II-FV, m. flexor profund al degetelor pe baza falangei distale a degetelor II-IV,
flexorul lung al policelui pe fata falangei distale a policeului, iar patratul pronator pe fata anterioara
a radiusului n 1/3 distala. Sunt vascularizati de ramurile arterelor radiala si ulnara. Inervatia este
asigurata de nervul median, cu exceptia m. flexor ulnar al carpului si a partii mediale a flexorului
profund al degetelor, ce sunt inervati de nervul ulnar. Actiune: fac flexia minii pe antebrat si a
antebratului pe brat, iar mm. patrat si rotund pronatori realizeaza miscarea de pronatie. Muschii
laterali sunt n numar de 4 si au originea pe epicondilul lateral (sunt m. epicondi-lieni laterali). Sunt
reprezentati de: m. brahioradial
110
artera interosoasa posterioara, ramura a arterei ulnare. Inervati de ramura profunda a nervului
ra-dial. Actiune: sunt extensori ai minii pe antebrat.
MUsCHII MAINH
Sunt grupati n muschi laterali (ce formeaza o proeminenta vizibila pe fata anterioara a
minii numita eminenta tenara), muschi mediali (ce formeaza eminenta hipotenara) si, profund
ntre acestia, muschii lombaricali si interososi.
Muschii eminentei tenare sunt reprezentati de: m. scurt abductor al policelui, m. scurt
flexor al policelui, m. opozant al policelui, m. adductor al policelui.
Muschii eminentei hipotenare sunt reprezentati de: m. palmar scurt, m. abductor al
degetului mic, m. scurt flexor al degetului mic si muschiul opozant al degetului mic.
Fig. 4.6. Antebrat
vedere
posteriourfi:
/. olecran; 2. epicumlil medial:,) HI
jlexorulnar al carpului; 4. ancontui,
S. m. brahiobrahial; 6. m. extensor radiat al carpului; 7. m. scurt
exlensor radial al carpului; 8. ni.
abductor lung al policelui; 9. m.
scun extensor al policelui; 10. m.
extensor al degetului mic; II. m.
extensor ulnar al carpului; 12. tendon m. triceps brahial.
obturator intern. Vascularizatia este data de ramuri ale arterei fesiere superioare si incrvatia provine
din ramuri ale plexului sacral. Actiune: abductor, rotator lateral si cxlcnsor al coapsei.
c) M. obturator intern are originea pe fata interna a gaurii obturatorii si insertia n fosa
intcrtrohanterica si vrful marelui trohanter. Vascularizatia este diilfl de artera obturatorie, iar
inervatia provine din ramuri ale plexului sacral. Actiune; roditor lateral al coapsei.
l) M. gemen superior are originea pe fata externa a spinei ischiadice.
g) M. KI-IUCII inferior are originea pe tuberozitatea ischiadica. Ambii muschi 10 inserrt
prinlr-un tcndon comun n fosa trahanterica. Inervatie din ramuri ale plexului sunai.
h) M. patnit femural: are originea pe tuberozitatea ischiadica si se insera pe creasta
intcrtrohnnlcrica de pe fata posterioara a femurului. Actiune: rotator lateral al coapsei.
i) M. obturator extern are originea pe fata externa a gaurii obturatorii, iar insertia n fosa
trohanterica. Inervatie data de nervul obturator. Actiune: rotator lateral al coapsei.
.l?
Fig. 4.7. Coiipsn vedere anterioara: /. /. illiir; .?. in, icn.iar al fasciei lata; 3. traci iliolihial; 4. m. croitor; 5, m. vast lateral; 6. m. drept femural; 7.
m. vast medial; S. m. gracilis; 9. m. adductor mare; 10. m. adductor lung; 11. m. pectineu; 12. ligament inghinal; 13. arc iliopectineu.
MUsCHII COAPSEI
.'
]J3
liFig. 4.8. Coapsa - vedere posterioara /. creasta iliaca; 2. fascia gluteala; 3. m. fesier mare: 4. m. gracilis; 5. m. adductor mare; 6. m.
semimembranos; 7. m. semi-tendinos; 8. m. biceps femural - capat lung: 9. m. semimembranos; 10. m. plantar; 11. m. gastrocnemian-capat lateral;
12. m. gastrocnemian - capat medial.
l
Muschii regiunii anterioare a gambei
Sunt reprezentati de (fig. 4.9):
a) M. Tibial anterior ce are originea pe condilul lateral al tibiei si fata laterala
a acesteia n 1/3 proximala. Se insera pe cuneiformul medial si baza primului
metatarsian. Actiune: flexie dorsala, adductie si rotatie mediala a piciorului.
b) M. Lung extensor al degetelor: are originea pe condilul lateral al tibiei si
marginea anterioara a fibulei. Se insera pe falangele medie si distala ale degetelor
II-IV. Actiune: extensor al degetelor, adductor si flexor dorsal al piciorului.
c) M. Lung extensor al halucelui: are originea pe fata mediala a fibulei si
se insera pe falangele halucelui. Actiune: extensor al halucelui.
d) M. al III-lea peronier: este inconstant si are originea pe fata mediala a
fibulei n 1/2 inferioara, iar insertia pe al V-lea metatarsian.
Toti muschii regiunii anterioare a gambei sunt vascularizati de ramuri ale arterei
tibiale anterioare. Inervatia lor este asigurata de nervul peronier profund.
114
calcanean; 4. m. soleai:
. ,i