1

MUSCHIUL:
- este o structura organica
- convorteste energia dinamica in energie fizica
- este elemental motor al miscarii deoarece trece peste articulatii
- realizeza miscarea segmentelor
CEI APROXIMATIV 340 DE MUSCHI STRIATI AI ORGANISMULUI
UMAN PREZINTA:
- Cca 40-45% din greutatea corpului la un adult tanar
- 20% la sugari
- 25-30% la batrani
- 50% la sportivi
FORMA SI DIMENSIUNEA MUSCHILOR VARIAZA IN FUNCTIE DE
REGIUNE SI FUNCTIUNE:
- Muschi lungi la member
- Muschi scurti, muschii profunzi ai spatelui
- Muschi lati, la nivelul trunchiului sau abdomenului
- Muschi subtiri si grosi si inelari (sfincterele)
 2

CLASIFICAREA MUSCHILOR, CRITERII:

1 Dupa numarul de articulatii peste care trec:
-Uniariculari, biarticulari (croitor, femoral), poliarticulari ( flex si ext degetelor )
2 Dupa capetele de origine: mono, biceps, triceps, cvadriceps
3 Dupa asezare: superficiali, profunzi
4 Dupa modul de grupare a fasciculelor muculare fata de tendoane:
-Fascicule musculare care se continua cu tendonul, avand aceeas directie
-Fascicule musculare care se insera oblic pe tendon, muschi penati, uni sau bipenati
-Corpul muschiului este intrerupt de un tendon intermediar-muschiul digastric
5 Dupa structura si functie:
- Muschii tonici-muschi proximali, antigravitationali, sar o articulatie, au
tendoane late, se contracta lent, obosesc greu.
- Muschii fazici-muschi superficiali, sar 2 articulatii, au tendoane lungi, se
contracta rapid, obosesc usor
6 Dupa aranjamentul fibrelor musculare:
- Muschi cu fibre aranjate pararel sau longitudinal-biceps brachial
- Muschii unipenati-fibrele musculare sunt orientate sub un unghi fata de axul
fortei generate-vast lateral, intermediar si medial
- Muschii multipenati-fibrele sunt orientate sub diferite unghiuri fata de axul
fortei generate-fesierul mijlociu si dreptul femural
 3

STRUCTURA CORPULUI MUSCULAR

1 masa musculara se aranjeaza in grupe musculare, fiecare grup are aceeas actiune
principala in realizarea unei miscari
2 grupul muscular este protejat de o fascie comuna, ruperea fasciei determina
hernierea muschiului
3 fiecare corp muscular este invelit intr-un manson conjunctiv numit EPIMISIUM
sau PERIMISIUM EXTERN, care are rol dublu:
- Protector nepermitand o intindere prea mare amuschiului
- Rol mecanic impreuna cu fascia comuna si cu EPIMISIUMUL vecin, planuri de
alunecare in timpul contractiei sau a mobilizarii segmentelor.
Planurile se pot bloca datorita edemului interstitiar care formeaza aderente

PERIMISIUM INTERN
- Din epimisium pornesc septuri conjuctive in interiorul corpului muscular si care
formeaza perimisium intern care invelesc fasciculele musculare
- Din perimisium pornesc alte septuri formand endonisium, ele invelind fibra
musculara

EPIMISIUM, PERIMISIUM SI ENDONISIUM formeaza matricea muschiului.

 4

FIBRA MUSCULARA:
- Este celula musculara formata din sarcolema, sarcoplasma, nuclei sarcomelati,
miofibrile si lamina colagenica
1 SARCOLEMA: Este membrana celulei musculare, este brodata pe fata interna
cu nuclei sarcomelati care sunt alungiti paralel cu axul lung al fibrei.
- Pe fata externa se afla un strat de tesut conjunctiv cu nuclei fibroblastici ce separa
intre ele fibrele musculare. SARCOLEMA gazduieste 2 structuri anatomo
functionale: Partea postsinaptica a placii motorii, structura este unica la fibrele albe
si multipla la cele rosii. Partea spre invaginarile sistemului tubular prin care sunt
dirijate impulsurile nervoase catre elementele contractile.
- Pe fata interna contine nuclei sarcoemali si p
- e fata externa nuclei fibroblastici
2 SARCOPLASMA Contine
Surse de energie-picaturi de lipide , granule de glicogen
- Organite –nuclei, mitocondrii, lizozomi
- Enzime –miozina, ATP-AZA, fosforilaza
- Aparat contractil format din benzi de miofilamente aranjate in miofibrile
- Sistem membranos canalicular care cuprinde reticulur endoplasmatic si derivatiile
sale.
Cantitatea de sarcoplasma variaza in functie de muschi si de activitatea lui:
- Muschii rosii ( oculari, respiratori ) sunt bogati in sarcoplasma deoarece trebuie sa
aiba activitate continua
- Muschii albi se contracta rapid si obosesc repede, sunt saraci in sarcoplasma
3 MIOFIBRILELE:sunt singurele elemente contractile ale muschiului,rep.
2/3 din spatial intracellular.Se intinnd de la un capat la altul al fibrei musculare
sI unt formti prin asezarea cap la cap a sarcomerilor.
4 SARCOMERUL: este alcatulit din doua tipuri de filamente proteice contractile
denumite miofilamente:unul gros miozina si unul subtire actina.
Ca mijloc obiectiv de apreciere a consolidarii utilizam radiografia computer
tomograf sau rezonanta magnetica.
 5

CLASIFICAREA MUSCHILOR SI FIBRELOR:

Anatomo functional muschii aufost catalogati in:
1 muschi tonici- sunt extensori-sunt proximali,antigravitationali,sar o articulatie,au
tendoane late,au travaluil putin intens,se contracta lent,obosesc greu
2 muschi fazici-sunt flezori-sar doua ariculatii,sunt muschi superficiali,au tendoane
lungi,contractii rapide,obosesc usor.
Impartirea e relative ,nu exista muschi exclusive fazici sau tonici,mai correct
vorbim de raspunsuri fazice sau tonice .
In component muschilor exista predominant fimbre musculare fazice sau tonice-
adica albe sau rosii.
 6

CLASIFICAREA FIBRELOR:
Sunt de doua tipuri: fibrele albe sunt sarace in mioglobina,enzyme
oxidative.Rezervele de ATP sunt reduse,au vascularizatie saraca.Comanda
contractiei ibrei alabe vine de la motoneuronul alfa A, determina contractii rapide
fazice deoarece au o singura sinapsa neuro musculara si fibra oboseste repede.
Fibrele rosii sunt bogate in mioglobina,mitocondri si ATP,au retea ampla de
capilare sangvine,activitatea se datoreaza motoneuronului alfa a din coarnele
posterioare ale maduvei spinarii,au mai multe sinapse neuro musculare,raspunsul
tonic este de intensitate redusa,de lunga durata,au consum energetic mic si fibra
oboseste greu.
DUPA BURE SI COLABORATORII sunt 4 tipuri de fibre ale unitatii motorii
acestia luand in calcul mai multi parametrii functionali ai fibrelor: rapiditatea
contractiei, forta maxima, rezistenta la oboseala, activitatea atp-azica, capacitati
enzimatice.
Cele 4 tipuri de fibre sunt:
1 fibre lente-au timp de contractie lung,forta maxima redusa,rezistenta mare la
oboseala,activitate atpazica redusa si bogate in enzyme.
2 fibre rapide rezistente la oboseala,au contractie rapida,conseva forta dupa mai
multe contractii,rezistenta la oboseala,activitate atepazica bogata,cap. Enzimatica
bogata
3 fibre ce obosesc rapid,au tip de contractie rapida,forta mare,nu se mentine decat
pentru cateva contractii,obosesc rapid,cap enzimatice mici, activitate atepazica
mare
4 fibre intermediare, isi mentin contractia un timp oarecare, in contractii repetitive
nu genereaza forta mare.
 7

OSUL STRUCTURA
ESTE SUPORT MECANIC si pargia orcarui segment care se misca.Este un
rezervor de ioni active de calciu si fosfor,este format din OSTEIOIT 35 la
suta(matrice de fibre osteocolagenice),din saruri de calci 45 la suta, si 20 la suta
apa.Unitatea de baza a osului este osteonul sau sistemul haversian
Sist haversian este un canal central de vase si nervi ,inconjurat de structure
concentrice de matrice mineralizate.Sistemele haversine se orienteaza pe baza
traiectoriei presiunilor exercitate asupara osului.
Osul este intr-o continua remodelare posibila prin doua procese: osteoclaste de
distrugere si osteoblaste de refacere.
Procesele biologice pe care le parcurge osul : de crestere ,intarire, resorbtie si
reformare ,acestea sunt influentate de varsta,anumite boli si activitate fizica.
Osul este supus la dierite forte: compresie,incovoiere ,traciune si
forfecare,torsiune.Aceste pot determina ruperea osului deoarece acesta are un
coefficient de deformare de 3 la suta inainte de ase produce fractura.
 8

CAPSULA ARTICULARA
-capsula este in tesut conjunctiv fibros ,se afla in continuarea periostului,este
intarita de ligamentele capsulare.Capsula lasa goluri prin care sinoviala se
invagineaza sub musculature formand pungi sinoviale care faciliteaza aluecarea
tendo musculara.Capsula delimiteaza cavitatea articulara virtual,structurile aflate in
cavitate se numesc structure intraariculare.Structurile sale sunt:
SINOVIALA
-este o membrane subtire conjunctivohistocitara ,tapeteaza capsula in interior,se
continua in zonele fara capsula in fundurile de sac ale meniscurilor.Se opreste la
marginea cartilajului.Intraarticular sinoviala face pliuri care sunt bine
vvascularizate numite vilozitati sinoviale.Sinovial plus capsula au vascularizatie si
inervatie bogata,circulatia din sinoviala asigura formarea lichidului
synovial.Receptorii capsule si ai sinoviLEI sunt proprioreceotori importanti
implicate in mecanismul de control motor.Tesutul conjunctivohistocitar care e
tesutul grasos al sinovialei reactioneaza prin proliferare cand ariculatia nu se
mobilizeaza.Reinceperea mobilizarii determina resorbtia tesutului grasos.
FUNCTIILE MEMBRANEI SINOVIALE:
-este organ receptor al informatiilor ,are functie macrofagica(curate artic),fabrica
lichidul synovial,este filtru plasmatic.
LICHIDUL SINOVIAL
Este un adevarat tesut lichidian ca si sangele format dintrun process de ultrafiltrare
plasmatica,vascozitatea lui este data de acidul hyaluronic,scaderea acidului
hialronic det o prosta lubrifiere care duce la uzura cartialjului.Varsta si imobilizarea
duc la scaderea lubrifierii.Rolul lichidului synovial este lubrifiant,nutritive si caraus
al materiilor rezultate prin uzura cartialjului.
 9

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR
Clasificarea are la baza modul de unire al capetelor osoase in functie de forma
capetelor. Pe baza modului de unire sunt trei categorii e artic:
1 SINARTROZELE-sunt aric fibroase,unire se face prin tesut conjunctiv fibros
strans ceea ce face sa dispara aproape complet orice miscare.
2 ARTICULATIILE CARTILAGINOASE – AMFIARTROZELE,unirea se face
prin fibrocartilaj care permite o oarecare miscare (simfiza pubiana sau artic sacro-
iliaca)
SINCONDROZELE –capetele osoase sunt unite prin cartilaj hialin compun osul
coxal
3 ARTICULATIILE SINOVIALE- DIARTROZELE, sunt artic cu cavitatea
articulara sinovie si capsula,prezinta cartilaj articular la nivelul capetelor
articulare,au posibilitati ample de miscare in mai multe directii.
A treia categorie se diferentiaza in functie de forma capetelor osoase mai multe
tipuri de diartroze:
-ARTRODIILE –sunt articulatii plane,realizeaza miscarea mai ales prin alunecare
(ex :artic capului,tarsului)
-ENARTROZELE- artic sferoide ,au un capat osos concave si celalat convex (ex:
artic soldului si umarului)
ARTIC CILINDROIDE-sunt artic in balama,trohleara(artic cotului), trohoida(ex:
artic atlanto-axoidiana si artic radio cubitala superioara)
4 ARTIC ELIPSOIDE- care au condili (genunchiul)
5 ARTIC SELARE (artic trapezo- metacarpiana la nivelul policelui)
 10

GRADELE DE LIBERTATE:
-artic cu un grad de libertate in care miscarea se realizeaza intr-un singur plan,artic
cilindroide,elipsoide(genunchi,cot)
-artic cu doua grade de libertate,artic selare( la degete)
-artic cu trei grade de libertate,artic sferoide(sold si umar)
Diartrozele fac obiectul programelor kinetice
 11

STRUCTURA TENDONULUI SI A LIGAMENTULUI

- TENDONUL LEAGA MUSCHIUL DE OS,LIGAMENTUL LEAGA OS DE
OS.Intre cele doua structure exista o diferenta in organizarea fibrelor de collagen.
- 1 Tendonul are o distribuire longitudinala a fibrelor de collagen
- 2 Ligamentul are fibrele aliniate paralel,oblic si spiralat.
- Datorita acestui fapt tendonul rezista la forte de tractiune in ax si se deformeaza la
forte latero laterale,la forte de compresie si forfecare.
- Ligamentul care nu se deformeaza la forte de tractiune in ax ,de forfecare si
compresie. Ligamentul +tendon sunt structure conjunctive ,dense formate din:fibre
colagenice si elastina,proteoglicani,apa si fibroblastii.Fibra tendonului este cea mai
lunga din corpul uman se naste din perimisiumul muschiului si ajunge in structurile
osoase profunde.
- Molecula de collagen este formata din trei lanturi polipeptidice si formeaza tripla
spirala si se numeste lant alfa.Trei molecule spiralate formeaza un snop ,trei
snopuri asezate cap la cap formeaza serii si 5 serii a trei snopuri sormeaza
microfibrila.Un grup de microfibrile sunt unite prin punti transversale.Rezistenta
tendonului si ligamentului depinde de numarul si starea puntilor din moleculele
colagenice.Starea si numarul puntilor sunt determinate de varsta,sex si activitate
fizica.
- Proteoglicanii si apa formeaza un gel,vascozitatea gelului variaza in functie de
activitatea fizica.Proprietatea muschiului de a-si modifica vascozitatea in raport cu
miscarea se numeste tixotropie.Vascozitatea mare inseamna rezistenta mare la
intindere. Tendonul la exterior este protejat de o teaca fibroasa in santul osos unde
aluneca.Unele tendoane sunt inconjurate de o teaca sinoviala formata din: o foita
parietala ape os si o foita visceral ape tendon.Intre cele doua se gaseste lichid
synovial.In zonele de mare frecare si presiune se gasesc bursele
sinoviale,inflamarea burselor determina bursita care este reumatismul tesutului
moale.Tendonul este bogat inervat are un aparat senzitiv specializat care regleaza
contractia musculara.El indeplineste 3 roluri functionale: organ de transmitere a
fortei de contractie,organ de modulare a contractiei brutale si orga de amplificare a
contractiei usor perceptibila
 12

- NERVUL
- Este celula nervoasa ,este elemental fundamental al sist. Nervos.Sistemul nervos
are doua tipuri de cellule:neuronii si nevrogia.
- Nevroglia are un numar de noua ori mai mare de cellule fata de neuron.Este bine
reprezentata,a fost putin studiata si functiile ei sunt ipotetice.
- Functii ipotetice:repararea si structurarea neuronilor dupa lezare,este support
protective pentru neuroni,intervine in metabolismul sistemului nervos si asista
procesul de mielinizare prin ologodentrocite si cellule SCHWANN (SVAN)
- NEURONUL este celula functionala a sistemului nervos.Functiile neuronului sunt:
de receptive,de evaluare si analiza a informatiei si de transmitere a unui semnal de
iesire cate organul efector.
- Neuron componente: soma,dendrite,axonul,terminatia presinaptica.
- Componenta neuronului:
- SOMA: este formata din membrana celulara, nuclei si organite care sunt de doua
tipuri: organite commune care sunt miofibrilele si neurofilamentele.Si organite
specifice reticul endoplasmatic,ribozomi,lizozomi,mitocondrii si aparatul
GLODGI.
- DENDRITELE sunt prelungiri ale somei prin care neuronii intra in contact si
actiune unii cu altii.
- AXONUL este o structura tubulara ,pleaca din soma de la nivelul hilului
axonic,prin el se propaga influxul nervos ,propagarea influxului se face de la celula
nervoasa spre periferie.Axonul se ramifica si da nastere unor colateralae ,la capatul
acestora se gasesc numeroase terminatii.
- Dupa prezenta si absenta invelisului de mielina exista:fibre mielinice si fibre
nemielinice.Axonul mielinizat este format din
axoplasma,neurofilamente,neurotubuli si organite.
- Teaca de mielina acopera cilindraxul,ea este intrerupta din loc in loc de nodurile
Ranvier.L a acest nivel mielina dispare.Axonul nemielinizat este acoperit de o
teaca swan redusa ca dimiensiune.
 13

- TERMINATIA PRESINAPTICA
- Este zona terminala axonului care formeaza sinapsa.Sinapsa se formeaza la orice
nivel axoaxonic,axodendritic,dendrodendritic si dendrosomatic.Cele mai multe
sinapse se formeaza la nivelul dendritelor.
- NERVUL se divide la nivelul muschiului in ramuri primare.Ramurile primare se
divid in ramuri mai mici si fiecare ram mic va contracta o fibra musculara
.Contactul intre ram mic si fibra musculara se numeste jonctiune neuromusculara
sau palace motorie.La suprafata fibrei musculare axonul formeaza o arborizatie
,terminatiile axonului saunt prinse in plicaturile sarcolemei.Plicaturile sarcolemei
reprezinta partea postsinaptica a placii motorii.Atfel jonctiunea neuromusculara are
3 parti: partea presinaptica format din buronii terminali ai axonului in care se
gasesc cca 15-20 de milioane de vezicule cu acetil colina care ajuta la transmiterea
informatiei.A doua parte este Fanta sinaptica care este reprezentata de spatial dintre
axoplasma si sarcolemma sau portiunea dintre partea presinaptica si partea
postsinaptica.Prtea atreia este partea postsinaptica care e formata din plicaturile
sarcolemei in care sunt prinsi butonii terminali.
 14

- FUNCTIONAL EXISTA TREI TIPURI DE NEURONI:

- Neuroni aferenti,intermediary su intercalary si eferenti.
- Neuronii aferenti: primesc informatia codificata prin potential de actiune,informatia
este senzitiva-senzoriala,ajunge in sistemul nervos central,actioneaza local si
informatia este distribuita catre centru.
- Neuronii intercalary: sunt statii intermediare ,ei sunt marea masa a
neuronilor,moduleaza informatia.Modularea informatiei poate
fi:excitatorie,stimulul efector creste ca intensitate,modularea inhibatorie la care
stimulul efector scade ca intensitate.
- Neuronii eferenti:ei transmit informatia de la sist nervos central catre organul
efector.Aceasta comanda de transmitere se numeste motoneuron.
- Celulele motoneuronilor se gasesc in creier ,in substanta cenusie din maduva
spinarii.Axonii motoneuronilor se formeaza radacinile anterioare ale nervului
spinal care contin fibre mielinice groase,mijlocii si subtiri
- Sistemul nervos perifericeste format din 12 perechi de nervi cranieni si 31 de
perechi de nervi spinali.
- Nervul spinal cuprinde doua component: fibre aferente si eferente.
- Motoneuronul medular din cornul ant al maduvei spinarii se numeste neuron
alfa.La neuronul alfa ajung fibrele terminale ale cailor descndente din cortex,
trunchi cerebral,encefal si cerebel cu informatii de comanda spre organul efector.In
cornul ant medular mai exista un motoneuron si acesta este delta.Axonul
motoneuronului gama merge la fusul muscular.Exista motoneuron delta dynamic si
static.

-
 15

- CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE SENZITIVE SAU MOTORII PE

BAZA VITEZEI DE PROPAGARE:
- 1Fibrele A : au axon mielinizat,au diametrul cel mai mare,este format din 4
subgrupe de fibre: A alfa,A beta, A gama,A( o cu virgulita).
- A alfa sunt fibre motorii proprioceptive,A beta sunt fibre ale sensibilitatii tactile si
ale musculaturii lente,A gama sunt fibrele fusurilor musculare,Si ultimile sunt fibre
ale sensibilitatii dureroase.
-

STRUCTURA CARTILAJULUI
-acopera capetele osoase la niv articulatiilor.Este format dintr-o masa de fibre
colagenice,are rol de amortizor de presiune DATORITA CELULELOR
CARTILAGINOASE,este un material viscoelastic (isi modifica grosimea), lezarea
lui nu este dureroasa.Grosimea cartilajului variaza in functie de gradul de incarcare.
Cartilajul este aneural,alimfatic si avascular.Contine 60-80 la suta apa,sursa de
hranire este lichidul synovial prin miscarea continua a apei din interiorul sau.Are o
lubrifiere exceptionala care realizeaza un coefficient de frecare extreme de
mic.Lubrifierea se realizeaza prin doua moduri: lubrificarea de interfata cand
contactul suprafeelor este sustinut printr-o incarcare mare pe o perioada
lunga.Lubrifierea prin filmul fluid ationeaza atunci cand icarcarea este mica si
capetele articulare se misca repede.Lubrifiantul este format din amestecul
condromucoproteinei si acidul hyaluronic.Cartilajul dureaza toata viata, nu se
regenereaza,lezare este ireversibila,determina aparitai unor cicatrici de tesut
nediferentiat.
 16

RECEPTORUL Senzitiv este ultimul element care trebuie luat in considerare in

articulatia unica. In acest system este nevoie de prezenta unui mecanism de
feedback realizat de neuronii aferenti
CLASIFICAREA RECEPTORILOR
1 dupa localizare sunt exteroreceptori, interoreceptori si proprioreceptori
2 Dupa functie sunt : mecanoreceptori, termoreceptori, fotoreceptori,
chemoreceptori, nociceptori
3 Dupa morfologie: terminatii nervoase libere si terminatii nervoase incapsulate
FUSUL MUSCULAR
Este un organ receptor ce nu poate fi controlat constient.
Este invelit de o capsula intre care exista fibre de collagen
Este plasat printre fibrele musculare, exista 2 tipuri de fibre musculare intrafusale :
1 fibra musculara cu lant nuclear
2 fibra musculara cu sac nuclear
INERVATIA SENZITIVA La nivelul fibrelor musculare intrafusale exista 2
tipuri de receptori senzitivi : Receptorul primar, Receptor secundar
Exista 4 tipuri de mecanoreceptori
1 discul Merkel-culege informatiile despre despre presiunile verticale de pe piele.
2 Corpusculii Meissner – sunt sensibili la presiunea tegumentelor daca presiunea
este sustinuta
3 Terminatiile Ruffini- sunt excitate de intinderea pielii de pe suprafete mari
4 Corpusculii Pacini – sunt activati de schimbarile rapide de presiune
 17

INERVATIA MOTORIE

Este asigurata de motoneuronul Gama, neuronii Gama inerveaza fibrele musculare

intrafusabile, motoneuronul Alpha inerveaza fibrele extrafusabile.
ORGANUL DE TENDON GOLGI
-este un receptor senzitiv simplu ,caile aferente care pornesc de la el sunt fibre
nervoase mielinice groase de tip 1 b,este inconjurrat de o capsula
conjunctiva,corpusculul golgi se afla in serie cu fibrele musculare.Organu de
tendon golgi este considerat monitorul fortei musculare.Daca un muschi este intins
pasiv sau activ benzile colagenice ale capsule organului golgiirita terminatiile
sensitive.
Receptorii articulari:
-sunt terminatiile rufini,terminatiile golgi,corpusculii pacini si terminatiile libere
nervoase.
Terminatiile rufini sunt mecanoreceptori static sau dinamici care semnaleaza
continuu pozita articulatiei ,deplasarea segmentelor comonente,viteza acestei
deplasari si presiune a intraarticulara.
Terminatiile golgi monitorizeaza tensiunea din ligament.
Corpusculii pacini culeg informatia privind acceleratia articulaticulara.
Terminatiile nervoase libere,axonii terminatiilor sunt excitati cand articulatia sufera
un stress mechanic puternic sau un stress chimic.
Mecanoreceptorii cutanati sunt exteroreceptori care culeg informatii din mediu si
influenteaza articulatia.
18