CLASIFICAREA MASAJULUI

Se realizeaza n functie de mai multe criterii:

- zona geografica de origine,
- tipurile de manevre aplicate,
- scopul masajului,
- durata,
- ntinderea,
- efectele obtinute/urmarite.

Masajul somatic are mai multe variante:

- masajul igienic
- masajul relaxant
- tonic -stim
- masajul sportiv

2. Masajul energetic are origine n Extremul Orient:

- presopunctura,
- Masajul Shiatsu,
- Masajul indian,
- Tai-masajul
- Reflexologia.

3. Masajul terapeutic
- drenajul limfatic;
- masajul anticelulitic;
- masajul transversal profund

MASAJUL-DEFINITIE, MECANISME DE ACTIUNE

Definitie
Masajul reprezinta prelucrarea metodica si sistematica a partilor moi ale
corpului.
Este metodica pentru ca fiecare tip de masaj actioneaza prin anumite
manevre, care se aplica ntr-o anumita succesiune, urmarind obtinerea unor efecte
precise.
Este sistematica deoarece partile moi ale corpului sunt abordate ntr-o
anumita ordine.
Masajul poate fi executat:
- manual,
- cu ajutorul aparatelor
- cu ajutorul apei,cu vacuum, pentru slabit,cu gheata (cu rol anestezic si
decontracturant).
Cel mai eficient este masajul manual, deoarece n cadrul sedintei de masaj sedezvolta
o relatie bazata pe comunicare ntre masseur si pacient.Prin masaj manual se pot
diagnostica anumite suferinte pe care subiectul nu le poate preciza.
CERINTE PENTRU MASEUR

- Sa asigure si sa intretina igiena cabinetului de masaj, dar si igiena personala

- Sa nu poarte bijuterii
- Sa aiba o manichiura ingrijita (unghii taiate si uniformizate)
- Sa nu aiba bataturi sau negi
- Sa posede o buna pregatire stiintifica
- Sa aiba notiuni de biomecanica pentru aplicarea corecta a manevrelor de
mobilizare pasiva.
- Trebuie sa cunoasca toate contraindicatiile masajului pentru a nu a agrava prin
masaj anumite afectiuni
- Trebuie sa aiba o buna pregatire fizica pentru a putea mobiliza pacientii
supraponderali
- Trebuie sa aiba mainile calde si late pentru a nu induce in timpul manevrelor
reactii de aparare sau contracturi musculare.

MASAJUL SPATELUI

1. Neteziri:
-Simltane luni . Alternative lunigi cu mainile deplasandu-se pe fiecare hemicorp , cu
mainile deplasate mana dupa mana .Alternative medii - cu directiva oblica de la baza
toracelui spre gat si umeri. Alternative scurte - care incep deasupra bazinului si se
termina sub axila.
2 .Frictiunea:
- primele zone frictionate sunt reperele osoase ale regiunii: acromioanele , omoplatii ,
apofizele spinoase ,pe toata lungimea coloanei, frictiunile se realizeaza mana dupa
mana , frictiuni circulare la baza sacrului,frictiuni liniare si in zig-zag tot deasupra
coloanei adresate ligamentelor inter-spinoase.Frictiuni cu degetele rasfirate la niv
toracelui pt muschii intercostali.
3. Netezire intermediara simultana lunga.
4. Framantatul:
A- Primele zone care vor fi framantate sunt cele cu musculatura mai mare si anume
zona umerilor si zonele laterale a spatelui .In functie de grosimea stratului muscular
framatatul se realizeaza cu priza medie sau mare.
B -Framantatul m. paravertebrali incepand de deasupra sacrului - pana la niv.
umerilor. Manevra realizeaza o stoarcere a paravertebralilor pe planurile profunde.

5 Tapotamentul :
Manevrele de tocat se realizeaza la nivelul toracelui in forma de evantai paralel cu
fibrele musculare .
Manevra de batatorit se executa la niv toracelui cu pumnul cubital, palmar in caus si
se executa sub forma unei spirale pe tot toracele.Singura forma de tapotament
permisa in zona lombara este lipaitul.

6. Ciupiri si pensari:se realizeaza cu ritm alert pe toata suprafata spateleui.

7 Presiunile :
Presiunile cu toata palma care se aplica in special in zona toraelui de jos in sus fie
simultan fie alternativ (mersul ursului ) .presiunile cu respiratia care se realizeaza la
baza toracelui si in care avem nevoie de colaborarea pacientului
8 vibratiile : - se asociaza cu presiune, se pot executa pe loc sau daplasand incet
mana in sens ascendent, nu se aplica in zona lombara

9 Neteziri finale : se executa in sens invers.

MASAJUL FESIER

1. Netezirea initiala este o netezire in 4 timpi: pliul fesier cu fata dorsala a mainii, tot cu
fata dorsala a mainii in lateral terminand pe flancuri, cu fata palmara inchizand un
triunghi, cu fata palmara se imbraca toata regiunea in lateral -> neteziri lungi.
2. Netezirea transversala pornind de la centru catre margine simultan, alternativ de pe
flancuri catre centru: trasa pe partea opusa si impinsa pe partea dinspre maseur.
3. Frictiunea - intai pe reperele osoase:creasta iliaca ,spinele iliace postero superioare
, baza sacrului , crestele sacrale ,tuberozitatile ischiadice cu varfurile degeteleor sau
nodozitatile pumnului si marele trohanter.
Frictiunile sunt cu presiune crescuta pt a accesa reperele osoase si se executa
circular folosind vf deg pt baza sacrului, crestele sacrate si creasta iliaca, pumnul
strans pt tuberozitatile ischiadice si pumnul cubital pt trohanter.
4. Framantatul se realiz cu priza mare pe flancuri si cu pumnii pe muschii marii fesieri
(framantat al cozonacului
5. Presiunile: Cele recomandate sunt cu policele aplicate de sus in jos la niv gaurilor
de conjugare
6. Tapotamentul la niv fesier se realiz in evantai centrat de marele trohanter.
Batatoritul se realiz in spirala pe ambele partile simultan, cu antebratele pe fesa
dinspre maseur si cu pumnii pe cea opuse.
7 vibratiile se fac in punct fix pe ischioane.

MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR FATA POSTERIOARA

1. Netezirile. : Simultane lungi , alternative lungi si medii . Se incepe la niv gleznei si

se term la niv pliului sub fesier.Mana dreapta mulandu-se in interiorul coapsei,iar cea
stanga iesind la niv trohanterului.netezirile circulare sacadate pt care mainile se aplica
in bratara deasupra gleznei cu policele asezate transv paralele unele cu cellelalte.
2. Frictiunea: Calcaneul- circular , maleole -circular , marginile platoului tibial si
epicondilii femrali- circular ,marele trohanter - circular.
Frictiunile se executa in functie de abundenta tesutului moale si de marimea
tonusului muscular.Manevrele de frictiune pe partile moi se executa dinspre distal spre
proximal alternand: radacina mainii, marginea cubitala, pumnul palmar, pumnul cubital
pana ce percepem scaderea tonusului.

3. Framantatul se realizeaza in cuta pe loc, alternativ sau simultan, formandu-se

atatea cute cate este nevoie.
In afara acestor manevre se aplica manevrele circulare de framantat:framantatul in
bratara .
4. Presiuni care la niv membrelor inf se realiz in bratara: mainile se dispun circular si
strang.
5. Tapotament: toate manevrele de tapotament sunt premise, sensul dinspre distal
spre proximal: plescait , tocat cu marginea cubitala a mainii , batatorit cu palma caus
cu pumnul ( toate efectuate pe partea anteroexterna a gambei si pe coapsa.
7. Vibratiile sunt preferate cele vertical, sensul de aplicare dinspre distal spre proximal.
Manevre secundare : rulat , cernut , tensiuni , tractiuni , scuturat , mobilizari pasive.

MASAJUL TENDONULUI AHILIAN

1. Netezire - daca se abordeaza doar aceasta regiune sunt 4 forme de netezire:

- simultana de la calcai la gamba, mainile se misca simultan pe toate reg
- mainile in caus, netezire alternativa
- transversal deasupra regiunii alternativ catre corpul muscular.
- netezire liniara cu degetele pe fiecare dintre fetele tendonului.

2. Frictiunea:
- cu vf deg pe toata reg de la originea tend pe fetele laterale, deasupra pana la zona
de insertie, circular
- in cleste cu miscari liniare alternative (sus jos), cu pulpa degetelor.
- liniara , in fierastrau cu marginea cubitala

3. Framantatul:
- cu priza mica realiz o cuta deasupra tend, simultana
- cu priza mica si mainile se deplaseaza in sensuri alternative realiz o alungire a
tendonului.
La niv tend ahilian nu se aplica nici tapotament nici vibratii

MASAJUL GENUNCHIULUI

1. neteziri
- liniare
- in romb cu miscari simetrice (de jos in sus si de sus in jos).

2 frictiunea
-circulara pe tuberozitatea tibiala, peroneu, marginile rotulei, condilii tibiali, epicondili
femurali
-liniare pe interlinia articulara
3. mobilizari pasive
- miscari ale rotulei in sens longitudinal si transversal

4. manevra in capac de borcan alternativ: se aseaza podul palmei deasupra rotulei, se

exercita presiune si in acelasi timp se roteste rotula intr-un sens si in celalalt. Creste
lichidul sinovial astfel incat sa ajunga in toate bursele

MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL

1. Netezirea in 3 timpi:
- de deasupra arcadei pubiene crescand catre rebordul costal si se aplica cu fata
dorsala
- pe sub rebordurile costale catre lateral si inferior ajungand la nivelul celor 2 flancuri
- cu fata palmara catre inferior si medial inchizand 2 triunghiuri
Aceste 3 miscari sunt echivalente cu netezirile simultane lungi.
2. Frictiunea
- pe reperele osoase se realizeaza circular cu pulpa degetelor incepand de la nivelul
apendicelui xifoid lateral de cele 2 reborduri, apoi coborand la nivelul simfizei pubiene
dupa care ne deplasam lateral din aproape in aproape intai pe ligamentul inghinal si
apoi pe toata creasta iliaca.
- la nivelul ferestrei abdominale frictiunea peretelui se realiz cu toata palma apoi cu
degetele
3. Framantatul:
- pe flancuri cu manevre simultane sau alternative
- la nivelul ferestrei abdominale se foloseste o manevra cu formarea unei cute cu priza
mica alternativa care poarte numele spalatul rufelor
4. Tapotamentul
- se realizeaza strict la nivelul ferestrei abdominale cu manevre tangentiale care se
adreseaza musculaturii superficiale de la acest nivel.
5. Vibratiile
- sunt realizate transversal urmarindu-se in special efectul decontracturant

MASAJUL CONTINUTULUI ABDOMINAL

1. Netezirile
- de-a lungul cadrului colic cu manevre alternative mana dupa mana care se repeta de
cateva ori.

2. Frictiunea
- se realiz cu mainile suprapuse, cu vf degetelor de-a lungul cadrului colic. Miscarile nu
sunt continue ele repetandu-se la 1,5-2 cm distanta una de alta.
- la nivelul colonului descendent miscarea respecta directia
Ciclul se repeta de 2-3 ori si este de mare efect in constipatie
3. Framantatul
- de o forma de framantat beneficiaza in totalitate (ansele intestinului subtire) -> pe
zona ombilicala

4. Tapotamentul
- se realizeaza tangential aplicandu-se pe cadrul colic
- longitudinal
- transversal
- restul ferestrei abdominale poate sa primeasca tapotament in picaturi de ploaie sau
percutii usoare. Au rol in caz de flatulenta.

5. Vibratiile
- se realizeaza cu marginea cubitala a mainii si se adreseaza stimularii vezicii urinare.
La nivelul simfizei pubiene, rebordurilor costale.
La nivelul hipocondrului drept, pentru a stimula ficatul si vezica
biliara, se aplica mna sub rebordul costal;
- la nivelul hipocondrului stng tot cu marginea cubitala, pentru loja
splenica;
- la nivelul hipogastrului, deasupra simfizei pubiene, pentru stimularea
vezicii urinare.

MASAJUL TORACELUI

1. Netezirile
- lungi: incep la baza toracelui, paralele cu axul sternului si se termina imbracand
umarul pe langa gat, incepe la baza toracelui, iar la niv umerilor coboara imbracand
deltoidul. Este de preferat ca manevrele sa alterneze. In cadrul sexului feminin se
excepteaza regiunea mamara.
- oblice se executa alternativ in esarfa pe langa umar, una iesind pe langa gat, cealalta
imbracand deltoidul.
- transversala: zona submamelonara

2. Frictiunile
- manevre circulare din aproape in aproape de la niv apendicelui xifoid coborand pe
rebord si apoi pe restul suprafetei. Cand se ajunge in portiunea sup a toracelui,
frictiunile se adreseaza furculitei sternale si claviculelor pe toata lungimea lor,
debutand la niv medial si terminand lateral, apoi pe acromion.
- frictiuni liniare pe toate interliniile articulatiei scapulo-humerale, la nivelul coastelor si
spatiilor intercostale.
3. Neteziri intermediare lungi

4. Framantat
- portiunile laterale ale pectoralilor in cuta cu priza mica

5. Tapotamentul
- se adreseaza pectoralului, in restul suprafetei putem aplica manevra de batatorit cu
intensitate redusa
- nu se aplica lovituri pe zona inimii

6. Vibratiile
- vor excepta aria cardiaca, iar in restul suprafetei sunt preferate cele usoare,
transversal pe pectorali.

7. Netezirile finale

MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR

Masajul bratului
1. Netezire - se executa cu o mana sau cu doua, alunecand din regiunea cotului pana
la umar pe toate fetele bratului.
2. Frictiune - se executa cu degetele sau cu podul palmei in miscari circulare pe toata
lungimea bratului incepand de la umar pana la cot.
3. Framantatul
- in bratara - se cuprinde bratul cu ambele maini, si se prelucreaza muschii prin
manevre ondulatorii
- serpuit - cu ambele maini de aceeasi parte a bratului celui masat se prinde o cuta de
piele si muschi, se prelucreaza serpuind din regiunea cotului si pana in zona umarului
- in cuta - se apuca o cuta de muschi si piele cu o mana sau cu amandoua si se
preseaza intre degetul mare si restul degetelor.
4. Tapotamentul - se aplica in lungul bratului cu partea laterala a degetelor
- se poate face un plescait usor cu degetele si palmele pe partea anterioara si
posterioara a bratului
5. Rulatul - se cuprinde bratul intre palmele maseurului si se ruleza energic cu miscari
laterale alunecand gradat de la umar pana la cot.
6. Cernutul - se face la fel ca rulatul dar mai usor

MASAJUL CALOTEI CRANIENE

Pacientul sta asezat in fata unei mese pt a se si sprijini,ne plasma in spatele

pacientului.
1. Neteziri: mainile maseurului vor aluneca de pe frunte peste crestet pana la ceafa,
facand 3-4 astfel de miscari; aceeasi miscare aducand mainile prin lateral
- lungi, transversal, in pieptene: liniare sau serpuit

2. Frictiuni
- se realizeaza folosind degetele, prin miscari circulare urmarindu-se sa deplasam
pielea pe planurile profunde atat cat ii permite elasticitatea. Degetele se muta din
aproape in aproape pe toata suprafata capului
- folosind podurile palmelor se fac miscari circulare alternative
- in pieptene serpuit
- cu vibratii
3. Tapotamentul
- in picaturi de ploaie, pe tample

4. Netezirile de incheiere - relaxanta

MASAJUL CEFEI SI A UMERILOR

1. Neteziri - palmele aluneca in jos, peste gat, pornind din regiunea cefei si pana la
umeri
- pt ca alunecarile sa fie cat mai lungi se incepe cu radacinile mainilor si se termina cu
varfurile degetelor.

2. Frictiunea - se executa cu degetele, facand miscari circulare incepand de la ceafa in

lateral pe gat, continuand pe umeri.
- se executa miscari circulare folosind numai degetele mari si podurile palmelor

3. Framantatul- se executa cu ambele maini: se apuca cu degetele o cuta cat mai

mare de piele si muschi simultan pe ambele parti ale coloanei cervicale; miscarea o
incepem de pe partea stanga a gatului, se executa o miscare de fr. serpuita a cutei
prinse, pornind de la baza craniului si pana la umar.

4. Tapotamentul
- presiunile - se executa cu degetele mri ale mainilor, se merge de sus in jos pe langa
coloana, presand in dreptul fiecarei vertebre, mana stanga actionand pe partea stanga
iar dreapta pe partea dreapta a coloanei vertebrale.
- serpuitul - se executa cu degetele care aluneca serpuit printre vertebre, in zig-zag, de
sus pana jos, pe toata lungimea gatuluii
- picaturi de ploaie
- tocat tangential pe fiecare jumatate de gat
- batatorit
- manunchi de nuiele
Se insista mai mult pe zona umerilor.

5. Vibratiile
- se fac doar pe zona umerilor.

6. Netezirile finale usoare efectuate lent si apasat dinspre ceafa spre umeri

CONDITII PENTRU SALA DE MASAJ

-Igiena trebuie sa fie usor de mentinut, se recomanda placarea peretilor cu faianta

neteda sau vopsiti in vopsele de ulei
-podeaua trebuie acoperita cu materiale usor de curatat (linoleum sau gresie, de culori
deschise)
-Trebuie sa fie bine izolata fonic si termic
-Nu trebuie sa se creeze curenti de aer
-Masa de masaj trebuie sa reziste la greutati de peste 150 kg
-Lenjeria trebuie sa fie alba si sa fie schimbata dupa fiecare pacient
-Sala trebuie prevazuta cu vestiare individuale prevazute cu incuietori sigure
-Trebuie pravazuta cu cabine de dus individuale si grupuri sanitare igienizate

CONTRAINDICATII LOCALE TEMPORARE

- plagi recente sau deschise,

- traumatisme acute,
- contuzii,
- arsuri recente prin agenti termici, fizici sau chimici,
- infectii localizate la nivel tegumentar de natura virala, microbiana, sau
fungica
- rupturi musculare,
- hematoame musculare,
- artrite
CONTRAINDICATII GENERALE DEFINITIVE

- bolile neoplazice
- boli cu manifestare tegumentara (psoriazisul generalizat,)
- Boli psihice grave psihozele , schizofreniile , paranoia, psihozele maniaco-
depresive , epilepsia grava

CONTRAINDICATII CARDIO-VASCULARE ALE MASAJULUI

b) Boli circulatorii:
- infart miocardic recent,
- cardiopatie ischemica instabila,
- insuficienta cardiaca decompensata,
- tulburari de ritm si de conducere,
- anevrisme arteriale,
- procese infectioase,

CONTRAINDICATII NEUROLOGICE ALE MASAJULULUI- accidentele vasculare

cerebrale recente,- meningoencefalite,- sindromul de hipertensiune intracraniana.

CONTRAINDICATII RENALE SI DIGESTIVE

d) Boli digestive:
- ulcere gastro-duodenale simple sau complicate,
- pancreatite acute sau subacute,
- hepatite virale,
- ciroza hepatica
e) Boli urogenitale:
- insuficienta renala acuta
- miometrite,
- anexite, salpingite, ovarite
- sarcina peste 3 luni,

EFECTELE SI LOCUL CERNUTULUI SI RULATULUI

Cernutul si rulatul realizeaza vasodilatatie importanta si ajuta circulatia n

sensul de aplicare a manevrei:
- arteriala daca manevrele se executa din proximal spre distal,
- dinspre distal spre proximal, n scopul stimularii fluxului veno-limfatic.
O varianta a manevrei de cernut se aplica la nivel abdominal (rcitul).
Ambele manevre stimuleaza proprietatile muschilor si mbunatatesc
schimburile de substante ntre fibrele musculare si spatiile interstitiale.

Sunt doua manevre secundare foarte mult utilizate, n special n masajul

sportiv, fiind specifice extremitatilor (membrelor superioare si inferioare). n
aceste zone cernutul si rulatul pot fi intercalate dupa netezire si frictiune dar si
dupa tapotament
Cernutul este o manevra bimanuala, care se aplica n mod variat, n functie
de dimensiunile segmentului. n cazul unor circumferinte reduse, segmentul este
tinut ntre palme sustinut prin mpletirea degetelor dupa care este aruncat dintr-o
palma n alta. n cazul n care segmentul are circumferinta mare si nu-l putem
cuprinde cu minile, se aplica minile pe partile laterale ale segmentului, iar
structurile moi sunt mobilizate si aruncate dintr-o palma n alta.
Rulatul este o manevra asemanatoare, care se realizeaza prin aplicarea
palmelor de o parte si de alta a segmentului si executarea unor deplasari ale
minilor n sensuri contrare.

MASAJUL PICIORULUI

I. Fata plantara:
1. Netezirea
- Netezirea este realizata cu ambele maini: cu mna stnga se executa neteziri usoare
pe fata dorsala a degetelor si piciorului, care continua cu neteziri prelungite
peste articulatia gleznei, pna la gamba; n acelasi timp,
cu mna dreapta strnsa pumn, pentru a evidentia nodozitatile, se executa
manevre pe fata plantara a piciorului, dinspre degete spre talon

2. Frictiunile
Se vor executa, la nivel plantar, frictiuni circulare, utiliznd tot nodozitatile
minii si degetelor, la nivelul suprafetelor de sprijin plantare, la nivelul marginilor
laterale ale piciorului si calcaneului.

3. Framntatul
Se recomanda o prima manevra de framntat a zonei plantare, cu executarea
unei prize digito laterale, ntre police si marginea laterala a indexului, la nivelul
zonei de presiune anterioare a plantei.
Cel de-al doilea tip de framntat se realizeaza cu priza mica, n cuta si se
adreseaza marginii laterale a piciorului, de la baza degetului V, pna la talon.

4. Tapotamentul
La nivel plantar se realizeaza un singur tip de manevra de batatorit cu
pumnul palmar si/sau cubital, dinspre picior spre calcaneu, insistnd asupra
degetelor, a zonei de presiune anterioare si asupra boltii plantare.

II. Fata dorsala

1. Neteziri liniare
Se aplica pe fiecare deget, pe fiecare metatarsian, pe fiecare dintre spatiile
interosoase si pe tendoanele extensorului comun al degetelor din aproape n
aproape.

2. Frictiunile
-liniare, executate cu pulpa degetelor II V si se aplica pe aceleasi
structuri ca si manevra precedenta;
-circulare, executate cu partile moi ale mini (marginea cubitala si
eminenta hipotenara, radacina palmei, eminenta tenara) pe toata suprafata dorsala a
piciorului.

3. La nivelul degetelor se executa manevre de mobilizare pasiva, tractiuni n

ax si de scuturare, pe fiecare deget n parte, dar cu priza comuna mobiliznd
degetele simultan. n cazul n care se lucreaza pe fiecare deget n parte, priza este
latero-laterala.

4. Framntatul
Se aplica muschilor interososi: maseurul se asaza la picioarele subiectului
si face o priza bimanuala latero-laterala, dupa care executa miscari alternative de
du-te vino, din aproape n aproape, pentru fiecare spatiu interosos.

5. Netezirile finale
Sunt executate cu manevran caus pe suprafata dorsala a
piciorului si cu nodozitatile minii si degetelor, pe suprafata plantara.
LOCUL MANEVRELOR SECUNDARE IN SEDINTA DE MASAJ

Sunt utilizate pentru a intensifica si a fixa efectele celor principale

Se aplica doar pe anumite regiuni si pot fi utilizare sau nu.

Exemplu : cernut si rulat situat intre framantat si tapotament si se aplica pe

segmentele cilindrice : membrele superioare si inferioare.

- Racaitul si balotatul intalnite doar la abdomen

- Tractiunile in ax se aplica a niv membrelor dar si la niv col cervicale.

- Scuturarile se recomanda la nivelul extremitatilor

- Mobilizarile pasive cu tensiuni finale- se adreseaza extremitatilor

- Presiunile au un statut deosebit pt ca efectele lor le fac foarte importante , in unele

forme de masaj sunt considerate manevre principale

- Ciupiturile si pensarile manevre care isi au locul intre framantat si tapotament se

aplica in zonele muscularizate

NETEZIREA

Def = alunecari usoare si ritmice ale mainilor pe suprafetele corpului

Mod de aplicare :

- pot fi simultane- se aplica pe zonele simetrice mainile executand aceeasi miscare -

sau alternative mana dupa mana pot fi executate pe aceeasi zona sau pe zone
simetrice.Efectele netezirilor:- Curatarea epidermului,- Efectul termic - Cresterea
permeabilitatii vasculare
- Efectul circulator
- Efect de relaxare si decontracturant.

FRICTIUNEA

Def deplasarea tegumentului pe ari mici in limita elasticitatii pieli

Mod de aplicare : principala zona : pulpa degetelor se aplica pe suprafata masata sub
un anumit unghi . Frictiunile nu sunt manevre continue , se realizeaza cateva miscari
iar apoi se schimba locul de aplicare , din aceasta cauza sensul manevrelor nu trebuie
sa respecte sensul de intoarceare a cirulatiei veno limfatice.
In cazul pacientilor supraponderali se folosesc si alte pari ale mainii :

- Policele aplicat perpendicular pe suprafata

- Pumnul palmar

- Pumnul cubital

- Nodozitatile mainii

- Cotul

Efectele frictiunii -are cel mai relaxant efect

-in cazul suprafetelor osoase intensifica circulatia locala la niv. periostului ,

imbunatatind troficitatea osului si accelerand procesul de vindecare dupa contuzii
osoase , fracturi si procesul de remodelare osoasa

Efectele frictiunii creste in cadrul masajului terapeutic , efectele se exercita la nivel

trofic , circular , analgezic , muscular si neural

FRAMANTATUL

Def : Prinderea in cuta a muschilor si atesuturilor profunde , ridicarea si strangearea

acestora atat cat permite elasticitatea tesutului respectiv.

Mod de aplicare:
- In cuta pe loc : cuprinderea muschiului sau tesutlui gras intr-o cuta formata de cele
patru degete
-In cuta rulata
-Circular ( bratara)

Efectele framantatului sunt diferite in functie de intensitatea si ritumul de executie a

manevrelor :

- Ritm lent si de intensitate mica efect relaxant , decontracturant

- Ritm rapid si de intensitate crescuta efect stimulant

EFECTE:
Efectul circulator
Efect trofic
Efecte musculare

TAPOTAMENTUL
Definitie: este cea mai intensa si mai stimulanta manevra de masaj, din masajul clasic.
Tapotamentul consta in aplicarea unor lovituri usoare si ritmice pe suprafata
corpului.
a) Tocatul are ca variante in functie de cum se inclina mana pe suprafata:
- tocatul cubital
- tocatul cubito-dorsal
- tocatul cubito-palmar
- tocatul tangential - se aplica pe zone sensibile cu varful degetelor
stergand suprafata
b) Batatoritul este de mai multe feluri in functie de partile mainii cu care se realizeaza:
- batatorit cu pumnul cubital;
- batatorit cu pumnul incomplet inchis cu fata palmara
- batatorit in caus
- batatorit cu toata palma
- batatorit doar cu degetele (fata palmara)
c) Manunchiul de nuiele se realizeaza cu fata dorsala a degetelor rasfirate: simultan
sau alternativ

d) Tapotament in picaturi de ploaie are ca zona de aplicare calota craniana.

Efect : vasodilatator, cresterea excitabilitatii neuro-motorie.

VIBRATIILE

def :Constau in miscari oscilatorii ritmice, in amplitudine mica si frecventa inalta,

aplicate pe cat se poate de uniform, ele se realizeaza fie manual, prin asezarea
palmelor sau degetelor pe suprafata masata, fie cu ajutorul unor aparate
Vibratia simpla : este vibratia care se executa cu o singura mana :
-cu varful degetelor sau cu fata lor palmara .
-cu podul palmei
-cu radacina mainii.
-cu toata palma avand degetele departate cuprinzand muschiul.
-cu pumnul deschis sau inchis

Vibratiile executate mecanic, sunt mai rapide si mai uniforme

Efecte :
Calmanr . reduce sensibilitatea nervoasa. calmeaza durerile in diferite ginecologice
,intensifica functionarea glandelor .influenteaza organele si tesuturile profunde (inima,
muschii , peretii abdominali si intestinali ).