Sunteți pe pagina 1din 7

TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA DORSALA

Descrierea anatomica a regiunii dorsale


Delimitare
Regiunea dorsala se delimiteaza in partea superioara de regiunea cefei prin linia imaginara care
trece prin C7 (cervical 7), spina omoplatului cu marginea superioara a acestuia pana la
Acromion.In partea inferioara, se delimiteaza de regiunea lombara prin linia imaginara care trece
prin T12 (toracala 12) sau D12 (dorsala 12) si coastele false. Iar in partile laterale, se delimiteaza
de toracele anterior prin linia imaginara care trece de la axila (linia subaxilara laterala pana la
creasta iliaca).Regiunea dorsala este formata din coloana vertebrala dorsala, ce numara 12
vertebre, care se articuleaza cu cele 12 coaste, formand articulatiile costovertebrale.Musculatura
cea mai importanta a regiunii spatelui (dorsala) pe care mascurul o prinde in mana in momentul
executarii manevrelor este urmatoarea:
- cei mai mari si cei mai lati muschi ai corpului omenesc - latisimus (marii dorsali pereche)
- trapezii inferiori
t muschii dintati care vin din partea anterioara a toracelui (superiori si inferiori)
muschii romboizi, care sunt mai profunzimuschii intercostali
- muschii iliocostali
Si mai profunzi decat acesti muschi sunt muschii proprii ai coloanei vertebrale:
- muschii intervertebrali
- muschii interspinosi
- muschii transversospinosi
- muschii paravertebrali care sunt muschi scurti, avand rol de sustinere a coloanei vertebrale si
de a permite miscarea acesteia in diferite pozitii ca:
- flexie
- extensie
- rotatie.
Tehnica masajului

Pentru executia masajului regiunii dorsale, pacientul este ajutat de maseur sa se aseze pe o
bancheta sau pat special de masaj culcat cu fata in jos (pozitie ventrala), dupa ce in prealabil s-a
dezbracat pentru a-i executa regiunea spatelui.Se aseaza un cearsaf pe partea inferioara a
corpului l si ramane descoperita numai regiunea dorsala (spatele). Mainile pacientului trebuie sa
fie lejere pe langa corp, pentru ca musculatura sa fie cat mai relaxata. Mascurul se aseaza pe
partea banchetei in care pacientul ii este pe partea dreapta sau invers daca acesta lucreaza numai
cu mana stanga.Cu piciorul stang usor intins in fata, pentru ca si el sa aiba o pozitie cat mai
relaxanta, incepe masajul cu manevra netezire cu toate formele ei, avand ca scop acomodarea
mainii mascurului cu tegumentul pacientului, de pregatire a tegumentului si musculaturii regiunii
pentru manevrele care vor urma, fiind mult mai dure si mai puternice decat netezirea (efleurajul).
1. Prima forma de netezire se executa cu ambele palme, incepand masajul de la partea inferioara
a regiunii dorsale (toracal anterior, posterior al spatelui) pe directia
muschilor paravertebrali, tinand policele de o parte si de alta a spinei vertebrale, iar celelalte
patru degete care sunt apropiate merg pe musculatura paravertebrala cu o oarecare apasare care
trebuie sa fie in functie de stadiul si evolutia bolii, ajungand pana la C7 (sau marginea superioara
a omoplatilor), dupa care indreptam mainile catre umeri inconjurandu-i si facem terminatia in aer
catre muschii
deltoizi.
2. Aceeasi forma de netezire, cu ambele palme, se efectueaza si pe partile laterale ale regiunii
dorsale pe directia muschilor dintati, marilor dorsali, supra si sub spinos, ajungand la vertebra
C7, unde pozitionam mainile una peste alta, facand terminatia in aer (5 - 6 ori la netezirea de
introducere), intotdeauna masajul se executa in directia circulatiei venoase (catre inima).
3.0 alta forma de netezire se executa, cu doua degete departate la nivelul coloanei cu spina
vertebrala intre degete (aratatorul si mediusul), pornind tot de la partea inferioara a regiunii
dorsale, de la T12 pana la C7.
4.0 alta forma de netezire este netezirea intercostala care se executa tot cu doua degete departate
de la mana stanga, individual pe fiecare coasta in parte. Pozitia coastelor la regiunea dorsala este
oblica in jos. La toracele anterior se executa cu mana dreapta. Pornind de la coastele de langa
omoplat, executam netezirea mai intai pe partea opusa noua, apoi pe partea noastra (stanga a
pacientului).
5. Ultima forma de netezire se executa cu pumnul. Aceasta este ceva mai profunda decat celelalte
4 forme de netezire si se executa pe muschii bine dezvoltati (marii dorsali) deruland pumnul de
la radacina catre varful degetelor, pornind tot de jos in sus, de la partea inferioara a marilor
dorsali pana la partea superioara a acestora.

FRAMANTATUL
Se trece la a doua manevra importanta: framantatul.Framantatul sau petrisajul este o manevra
mai dura, mai puternica, adresandu-se musculaturii, se face sub mai multe forme, pe mai multe
directii. 1.
Prima forma

Framantarea cu o mana consta in compresiuni si relaxari ale tesutului muscular, intre police si
cele patru degete executandu-se mai intai pe partea opusa noua, prima directie fiind pe muschii
paravertebrali pana la C7, a doua directie fiind pe muschii mari dorsali si trapezii inferiori,
muschii supra si subspinosi si a treia directie pe partea laterala a corpului pe muschii dintati
ajungand catre umar, muschiul micul si marele rotund pana la acromion, dupa care trecem pe
partea noastra, de 2 - 3 ori
Se face netezirea de intercalare (intrerupere), apoi se trece la a doua forma de framantare si
anume framantarea cu doua maini care se executa pe aceleasi directii; framantarea in contratimp
si geluirea care este tot o forma a framantarii care se face la nivelul coloanei cu doua degete
departate, intercostal cu mana stanga si pe muschii paravertebrali cu 2 - 3 degete apropiate.

FRICTIUNEA
Se trece la a treia manevra importanta de masaj, frictiunea. Manevra se adreseaza elementelor
anatomice dintr-o articulatie precum: tendoane, ligamente, cartilaje, burse seroase. Prin frictiune
activam circulatia la distanta, incalzim usor articulatiile; se mai adreseaza originii si insertiei
tesutului muscular si santurilor intramusculare.
Lichidele de staza se produc la nivelul musculaturii obosite.Frictiunea la regiunea dorsala se
executa la nivelul coloanei vertebrale cu doua degete departate, cu miscari de sus-jos (de 2-3
ori), stanga-dreapta (de 2-3 ori), circular dreapta, circular stanga (de 2-3 ori), fara sa se faca o
pauza intre aceste miscari.Procedam astfel deoarece avem atat santurile intervertebrale, cat si
articulatiile intervertebrale care sunt orizontale. Mai avem cele doua santuri verticale, de o parte
si de alta a spinei vertebrale, precum si articulatiile interspinoase.Frictiunea intercostala se
efectueaza tot cu doua degete departate, dar cu miscari circulare de la dreapta la stanga. Forma se
efectueaza mai intai pe partea dreapta a pacientului.

Se mai fac frictiuni cu doua-trei degete apropiate pe | muschii paravertebrali pana la marginea
superioara a| omoplatului. Urmeaza apoi netezirea de intrerupere a masajului.
VIBRATIA
La regiunea dorsala, vibratia se executa cu toata palma, din articulatiile

metacarpofalangiene.
NETEZIREA DE INCHEIERE
Masajul se sfarseste cu netezirea de incheiere cu toate formele ei, si orice masaj al regiunilor
care contin articulatii se termina cu Kinetoterapia (mobilizarea articulatiilor).
KINETOTERAPIE
Mobilizarea articulatiilor costovertebrale se executa pozitionand cele doua palme perpendicular
pe coloana vertebrala, unde rugam pacientul sa inspire si apoi sa elimine aerul treptat pe gura, iar
noi apasam pe torace cu vibratii
pana la eliminarea aproape completa a aerului din plamani. Aceasta se face cu scopul de a
mobiliza articulatiile costovertebrale si pentru marirea capacitatii pulmonare.
BOLILE PENTRU CARE ESTE INDICAT
MASAJUL IN REGIUNEA DORSALA
- spondiloze dorsale
- nevralgii intercostale
- boli posttraumatice (sechele dupa un traumatism):
- fractura de coaste
- vertebre tasate (Dl - D12)
- marirea spatiului dintre vertebre
- fractura a unei vertebre.
- deformari de coloana

- cifoza

- scolioza
- cifoscolioza
-lordoza
- spondilita anchilozanta
- spondilita anchilopoetica

In afara de coloana, mai prinde articulatia sacroihaca, articulatia bazinului, articulatia


coxofemurala, pacientul nemaiputand sa mearga normal, el se leagana ca rata cu bazinul dintr-o
parte intr-alta, apoi prinde articulatia centurii scapulare cu articulatia umarului, pacientul
nemaiputand sasi duca lingura la gura iar in ultimul stadiu prinde articulatiile costovertebrale,
pacientului nemaiputand sa respire si moare prin asfixie