Tema № 7 Masajul în afecțiunile sistemului respirator

Plan:
1. Metodica masajului în bronșita acută.
2. Metodica masajului în pneumonia acută.
3. Metodica masajului în pleurezii.
4. Metodica masajului în astmul bronșic.
5. Metodica masajului în emfizem pulmonar.
6. Metodica masajului în afecțiunile cronice pulmonare (bronșita cronică,
pneumonia cronică).
Scopul temei:
Cunoașterea metodelor și tehnicii masajului în afecțiunile sistemului
respirator.
Obiective operaționale:
Metodele masajului sunt selectate în dependență de manifestările clinice
ale patologiei, localizarea procesului patologic, vîrsta pacientului și un șir de alți
factori.

1. Metodica masajului în bronșita acută.

Bronșita acută apare în caz de răcire și inspirația aerului rece,
preponderent în caz de blocare a respirației nazale. Developării bolii contribuie
surmenajul, supraîncordarea fizică nervoasă.
Obiectivele masajului:
1. Normalizarea circulației sangvine bronșiale.
2. Accentuarea efectului antiinflamator, spasmolitic și rezorbtiv.
3. Ameliorarea evacuării sputei (când ea persistă).
Particularități metodo-tehnice .În poziția decubit ventral (cu picioarele
ridicate) se masează spatele cu mișcări de neteziri, fricționare, frământat,
fricționare a spațiilor intercostale. Masajul cutiei toracice se face în poziția decubit
dorsal cu mișcări de netezire plană și cuprinzătoare (picioarele flexate în

1
articulațiile genunchilor și coxofemorale), urmate de fricționarea spațiilor
intercostale, frământatul mușchilor pectorali, vibrațiile cutiei toracice. La
fricționarea spațiilor intercostale mâinile se plasează parallel cu coastele lunecând
de la stern spre vertebre. La masajul diferitor regiunii ale toracelui mâinile
masorului se deplasează la început în partea de jos-laterală a toracelui( mai aproape
de diafragmă) și la expirație se mișcă spre stern ( la finele expirației comprimă
cutia toracică). Apoi, masorul trece mâinile în regiunea axilară si repetă mișcările.
Aceste manevre se fac timp de 2-3 min. La deplasarea diafragmei și apăsareea
coastelor de jos la expirație se ameliorează ventilarea lobulilor de la baza
plămânilor.
La comprimarea cutiei toracice excitarea receptorilor alveolelor, radixului
pulmonar și pleurei provoacă stimularea centrului respiratoric (neuronilor
inspiratori și inspirației active).
Se recomandă pacientului aplicarea nocturnă toracală a compresei cu
unguenturi încălzitoare.
Ședința de masaj durează – 15 – 20 min.

2. Metodica masajului în pneumonia acută.

Definiție: procese inflamatorii ale plămânului de etiologie diversă
infecțioasă sau neinfecțioasă, caracterizate prin alveolită exudativă și/sau infiltrat
inflamator interstițial cu tablou clinico-radiologic de condensare pulmonară.
Obiectivele masajului:
1. ameliorarea circulației sangvine și limfatice în plămâni pentru
intensificarea absorbției exudatului;
2. înlesnirea espectorăriii exudatului și profilaxia bronșitei;
3. profilaxia formării aderențelor.
Masajul clasic la pneumonia acută propus de J. H. Asatrean prevede
masarea regiuniilor paravertebrale L5 – L1, T9 – T3, C5 – C6 cu mișcări de
netezire plană, de fricționare – sfredelire, “pilire”,, frămîntat – presiuni, deplsare,
extindere, vibrație întreruptî și neîntreruptă. Apoi, se masează mușchii lați dorsali

2
și trapezoizii, aplicînd toate procedeele, dar frământatul transversal al mușchilor
lați dorsali se face de la regiunea lombară până la cea axilară, iar a trapezoizilor –
de la ceafă până la articulațiile umerilor. Urmează masajul mușchilor
sternocleidomastoideani cu mișcări de netezire în clește, frământare, punctat,
vibrație neântreruptă. Se masează regiunea interscapulară și suprascapulare cu
netezire, fricționare, punctat. Se aplică toate toate procedeele la masarea mușchilor
pectorali mari și dințați anteriori, netezirea și fricționarea în greblă a spațiilor
intercostale , aplicarea vibrațiilor neântrerupte pe diafragmă, presiuni ritmice
palmare pe coastele II –XII de la stern spre vertebre. Se face masajul indirect al
plămânilor cu vibrație neântreruptă), a regiunii inimii, presiuni lente ritmice
deasupra cordului și pe partea de sus a sternului cu palma, comprimarea toracelui
cu palmele pe liniile axilare la nivelul coastelor V–VI, scuturatul cutiei toracice,
extinderea și comprimarea cutiei toracice, exerciții respiratorice.
Ședința de masaj durează până la 20 min, seria – 12 ședințe peste o zi.

3. Metodica masajului în pleurezii.

Definiție: pleurita reprezintă inflamația uscată sau umedă (exudativă) a
pleurei.
Masajul în pleurezii se indică în perioada funcțională a bolii și se
îndeplinește în asociere cu gimnastica respiratorică. În stadiul acut și în prezența
exudatului masajul este contraindicat.
Obiectivele masajului
1. Profilaxia și diminuarea aderențelor.
2. Ameliorarea circulației sangvine și limfatice.
3. Mărirea mobilității cutiei toracice.
4. Întărirea generală a organismului.
Din poziție șezînd sau culcat pe partea bolnavă, cu mișcări de netezire,
fricțiune, frămîntare, vibrație, se masează zonele paravertebrale C3-C4, T3-T9, L1-
L5. Cu pernuțele degetelor prin mișcări de netezire, fricționare, vibrații

3
neântrerupte; bătătorit se masează zonele interscapulare. Se masează apoi mușchii
dințați anteriori și pectorali mari, folosind toate procedeele de masaj.
La finele ședinței de masaj se efectuiează zdruncinatul și scuturatul cutiei
toracice. Ședința de masaj durează 10-15 minute, seria – 12-15 ședințe îndeplinite
zilnic sau peste o zi.

4. Metodica masajului în astmul bronșic.

Definiție: sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată,
variabilă și reversibilă a calibrului bronhiilor, cu crize paroxice de dispnee
expiratorie și raluri sibilante.
Masajul se prescrie în perioada dintre accese și are o acțiune reflexogenă.
Pentru combaterea contracției musculaturii toracice; a diafragmei, cu scop
de relaxare a musculaturii trunchiului: cu mișcări de netezire, fricțiune superficială,
frământări și vibrație; se aplică masaj pe zona gulerului, apoi musculatura spatelui,
cutia toracică (mușchii sternocleidomastoideani, intervertebrali, ai presului
abdominal):
 selectiv se masează mușchii intercostali din regiunea T1-T7 cu mișcări
de presiuni scontate combinate cu vibrații;
 scuturări pasive ale memdrelor;
 masaj special al musculaturii spatelui cu accent pe zonele
paravertebrale.
Se prescrie masaj respirator. Cu ambele mâini (degetele II-V desfăcute)
aplicate pe spațiile intercostale, în timpul expirației (la comandă) masorul
efectuează mișcări cu șocuri (izbituri), mărind treptat presiunea, în direcții de pe
coloană spre partea sternului, mișcările se repetă de 5-6 ori.
Cu ambele mîini aplicate pe peretele anterior al abdomenului lîngă xifoid,
deplasându-ne în direcția de jos în sus, în timpul expirației prelungite se
îndeplinesc mișcări ci izbituri; mișcările se repetă de 3-4 ori, timp de 3-5 minute și
se finalizează cu mișcări de netezire a spatelui. Ședința de masaj durează 10-15
minute, cursul de masaj constă din 12-15 ședințe, îndeplinite zilnic sau peste o zi.

4
 A fost propusă metoda masajului intensiv a zonelor asimetrice Cuznețov-
Lagutina în astm bronșic care include 2 variante. Conform I variant pe zonele
hipertrofice în regiunea proiectării lobului de sus al plămânului stâng și lobului
mediu și de jos al plămânului drept se acționează prin fricțiune, frământat (80-90%
din tot timpul masajului) și vibrației intermitente (10-20%), apoi se masează partea
stângă de sus a cutiei toracice din anterior și lobul de jos al plămânului drept cu
trecerea pe partea dreaptă a regiunii lombare și spatelui până la unghiul de jos al
omoplatului drept. Se finalizează pe regiunea omoplatului stâng.
În varianta a 2 se începe cu zona proiecției lobului de sus a plămânului
drept și lobului de jos al plămânului stâng din anterior după care se trece la
proiecția lobului de sus a plămânului drept și lobului de jos aplămânului stâng din
posterior.
Durata ședinței de masaj 30-40 min. Seria include 4-5 ședințe cu intervale
de 3-5 zile. Cele 4 zone enunțate la fiecare variantă (2 din anterior și 2 din
posterior) se vor masa consecutiv de două ori.
Contraindicații pentru metoda dată sunt: proces acut inflamator bronșial,
pulmonar, insuficiență cardio-respiratorică gradul II-III, boala hipertonică gradul
II-III, vârsta de 55 de ani la femei și 60 de ani la bărbați.

5. Metodica masajului în emfizem pulmonar.

Definiție: emfizemul pulmonar se caracterizează prin dilatare patologică
al spațiului aerian distal de bronșii terminali cu modificări destructive ale pereților
aliveolari. Se manifestă prin dispnee gravă, tusă istovitoare cu expir prelungit,
cianoză, cauzate de diminuarea numerică a alveolelor și spasm bronșiolic.
Obiectivele masajului:
1. Preîntâmpinarea progresării procesului patologic.
2. Normalizarea funcției respiratorice,
3. Întărirea generală a organismului.
Masajul se face în decubit dorsal și ventral (cu picioarele ridicate). El
începe cu masarea mușchilor suprascapulari și ai spatelui (pînă la unghiul inferior

5
al omoplaților), se acționează regiunile paravertebrale ale gîtului și toracelui, se
masează mușchii respiratorici, mușchii abdomenului și membrele inferioare. Se
aplică toate procedeele. Se includ procedee de stimulare a respirației, masajul de
percuție. Ședința de masaj durează 8-10 minute, cursul de masaj constă din 15-20
ședințe. După masaj se recomandă oxigenoterapie. Se petrec 2-3 cursuri
profilactice în decursul anului.

6. Metodica masajului în afecțiunile cronice pulmonare (bronșita

cronică, pneumonia cronică).
Metoda masajului elaborată de V. I. Dubrovskii prevede masarea cutiei
toracice, musculaturii respiratorice cu stimularea respirației prin comprimarea
cutiei toracice la expirație și masaj percutant de-a lungul proiecției bronșilor.
Masajul se efectuează din poziții șezând sau culcat.
Masajul începe cu regiunea gulerului, mușchii suprascapulari și ai spatelui
cu accent pe regiunile paravertebrale. Apoi pacientul se trece în decubit dorsal și se
masează mușchii gâtului – sterno-cleido-mastoideani, mușchii cutiei toracice,
mușchii intercostali. Urmează comprimarea cutiei toracice timp de 1-2 min la
expirația pacientului. Se folosesc procedeele netezirii, fricționării, frământatului și
vibrației.
Mușchii abdominali se masează în decubit dorsal cu picioarele flexate în
articulațiile genunchilor și coxofemorale. La finele masajului pacientul respiră
„abdominal”.
Ședința de masaj durează 10-15 minute, cursul de masaj constă din 5-15
ședințe. Se recomandă 2 – 3 cursuri pe an asociate cu oxigenoterapie.

Întrebări de control:
1. Metodica masajului în bronșita acută.
2. Metodica masajului în pneumonie acută.
3. Metodica masajului în pleurezii.
4. Metodica masajului în astm bronșic.

6
 5. Metodica masajului în emfizem pulmonar.
6. Metodica masajului în afecțiuni cronice pulmonare.

Bibliografie:
1. Caun E., Godorozea M., Gîrlea S., 2008, Masaj, curs universitar,
Chișinău.
2. Caun E., Corman M., Pogorlețchi A., Recuperarea bolnavilor
respiratorii, “Elan Poligraf”, Chișinău, 2012, 136 p.
3. Дубровский В.И., Дубровская Н.М. Практическое пособие по
массажу. М.: «Шаг», 1993 - 448 с.
3. Асатрян Ж.Х. Энциклопедия современного массажа. Киев.:
Международный лечебно-учебный центр нетрадиционных методов лечения
«ТЕХНОКОР-ЖАН», 1998 – 271 с.