Astmul Bronsic

Astmul este o boal inflamatorie cronic a cilor respiratorii, caracterizat cel

mai frecvent prin respiraie uiertoare, tuse i dispnee (dificultatea de a respira).
n timpul unei crize de astm se produc spasme ale musculaturii bron ice i edem al
mucoasei, ceea ce va duce la blocarea lumenului cilor respiratorii i mpiedicarea
trecerii aerului prin ele (sufocare).
Cauze
Astmul este cauzat de o combinaie de factori de mediu i factori genetici.
Persoanele cu atopie (predispuse la alergii) au anse mai mari sa fac astm, n
special cei cu rinite alergice, eczeme i alergii medicamentoase. Principalii factori
alergeni sau iritanii care pot declana o criz de astm sunt: praful, prul
animalelor, mucegaiul, polenul, fumul de igar, schimbrile brute de temperatur
( n special aerul rece), efortul fizic, stresul i diverse substane chimice.

Aplicatii ale masajului in Astmul Bronsic

1. Date clinice
Astm bronsic
Simptome: -tuse;
-respiraie uieratoare;
-constricie toracic;
-dificultate n respiraie (n special noaptea i dimineaa devreme)

Boli asociate: - Afectiuni rinosinusale

- Obezitate
- Varice
- Trombofilie (anomalie a coagularii)
2. Anamneza
Nume: Imbrisca
Prenume: Iuliana
Varsta: 30
Ocupatie: Menajera
3. Examinarea in vederea aplicarii masajului;
Examinarea pielii si a tesutului subcutanat:
- Examinarea vizuala: - culoare: paloare
- granulatia si relieful: aspect capitonat
- Palparea: - Temperatura scazuta
- Sensibilitate crescuta
Examinarea tesutului muscular: - Contracturi in zona cervico-scapulara
4. Obiective
- Relaxarea zonei cervico-scapulare
- Stimularea inspiratiei
- Stimularea expiratiei
- Controlul eficient in manifestarile tensionale ale pacientului
- Imbunatatirea schimburilor nutritive
- Stimularea functionala a organelor intratoracice.
5. Procedee si tehnici utilizate
Pentru stimularea inspiratiei:
- efleuraj, presiuni statice, presiuni alunecate, framantat aplicate la nivelul
cefei si umerilor (trapezi, scaleni, deltoizi);
- presiuni+vibratii, executate cu palma asezata la nivelul articulatiilor coloanei
vertebrale cervicale si a primelor 4-6 vertebre dorsale
- procedee si tehnici calmante aplicate pe proiectia dorsala a ariei cardiace
(regiunea supra-scapulara si latero-dorsala stanga).
- pozitia pacientului: asezat, cu fruntea sprijinita pe antebratele proprii.
Pentru stimularea expiratiei:
- efleuraj, presiuni statice si presiuni alunecate, aplicate la nivelul sternului si al

plexului solar
- frictiuni, presiuni statice si presiuni alunecate, la nivelul spatiilor intercostale
- efleuraj, presiuni statice si presiuni alunecate, aplicate pe toracele inferior.
6. Indicatii metodice - durata, frecventa aplicarii masajului
Se recomanda aplicarea masajului asupra peretilor anterior si laterali ai
toracelui, a spatelui si cefei, incepandu-se cu masajul spatelui, cefei si al
peretelui toracic si continuandu-se cu presiuni, vibratii si scuturaturi ale
toracelui, in concordanta cu fazele respiratorii.
Se recomanda folosirea procedeelor de tip sedativ: presiuni alunecate
profunde si framantat lent la nivelul musculaturii supratensionate
(musculatura inspiratorie, a gatului, spatelui, umerilor, fetei, mainilor etc.),
pentru fata si maini putandu-se folosi si frictiuni lente, executate cu
intensitate mica, cu pastrarea permanenta a contactului cu pielea.
La nivelul toracelui, masajul spatiilor intercostale, efectuat cu pulpele
degetelor, nu trebuie sa declanseze reflexul inspirator (care reproduce
comportamentul ventilator din timpul crizei), iar daca acesta apare totusi, se
va aplica imediat masajul recomandat pentru stimularea expiratiei si
mobilizarea pasiva a custii toracice in sens expirator.
In timpul aplicarii masajului la pacientii cu astm bronsic nu se foloseste talc!
Prima sarcina a kinetoterapeutului este de a detecta paratoniile (tulburari ale
tonusului muscular) care afecteaza musculatura striata, care se gasesc, de
regula, la nivelul diafragmului (deci in afara posibilitatilor de aplicare a
masajului), a muschilor inspiratori toracici si a muschilor gatului. Lista
acestor localizari nu este fixa si nu reprezinta o regula, deoarece semne ale
starii tensionale a bolnavului mai pot fi depistate si la nivelul spatelui,
umerilor, fetei si mainilor.
Masajul se aplica in afara perioadelor de criza, iar contributia acestuia in
cadrul programului complex kinetoterapeutic, variaza in functie de
reactivitatea si evolutia pacientului.
Masajul aplicat pe regiunile capului, gatului, membrelor superioare si a
spatelui stimuleaza pe cale reflexa si favorizeaza inspiratia, iar cel aplicat pe
toracele anterior, de la clavicula la pubis, stimuleaza si favorizeaza expiratia.

Rotariu Renata
Anul: III
Grupa: 305E