TERINTE MIHAELA

KMS.AN III-GR.305E

REFERAT

APLICATIILE MASAJULUI TERAPEUTIC IN PERIARTRITA

SCAPULO-HUMERALA
UMAR DUREROS SIMPLU

1.DATE DESPRE AFECTIUNE

DEFINITIE
Periartrita scapulo-humerala este un sindrom clinic dureros, insotit de redoare
si de limitarea miscarilor, datorita afectarii structurilor periarticulare (ligamente,
capsula, tendoane, bursa, muschi) prin leziuni degenerative si/sau inflamatorii.
La nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoanelor, are loc
un proces de uzura a carei accelerare si agravare pot fi determinate de
traumatisme, microtraumatisme, expunerea la frig, etc.
Prima descriere a PSH aparine lui Duplay n 1874 care atribuia toate
suferinele umrului,bursitei subacromio-deltoidiene.
Reumatologii francezi deosebesc urmtoarele forme clinice :
- umrul dureros simplu
- umrul dureros acut (hiperalgic)
- umrul mixt
- umrul blocat
- umrul pseudoparalitic
 CAUZE
Patologic, PSH are drept substrat n primul rnd leziunile degenerative
ale tendoanelor, n special ale supraspinosului si bicepsului, caracterizate prin
necroze care duc la rupturi pariale i prin calcificari, aceste procese de uzura
sunt frecvente la subieci de peste 40-50 de ani, fiind mult vreme
asimptomatice. n privina anumitori factori, cum ar fi unele traumatisme, o
suprasolicitare sau o expunere la frig , bolnavii acuznd dureri de intensitate
medie si un grad variabil de impotena funcional. n unele cazuri migrarea
materialului calcic cu ptrunderea lui in interiorul unei burse (n primul rnd n
bursa subacromiodeltoidian) determin un proces inflamator deosebit de intens,
responsabil de prezena unor dureri extrem de apstoare.

SEMNE CLINICE
Bolnavul acuza dureri moderate n umr cnd se mbrac, se piaptn, sau
cnd solicit membrul superior respectiv prin purtatea unor greutai. Durerile pot
stnjeni bolnavul n timpul somnului, intensificndu-se n anumite poziii.
Caracteristica acestei forme clinice este conservarea mobilitii, rareori existnd
o impoten funcional datorit durerii.

EVOLUTIA BOLII
Este o forma clinic particular, cunoscut i sub numele de periartrita
dureroas simpl neanchilozant. Aceast form de PSH este consecinta
leziunilor degenerative(uneori calcificate) ale tendoanelor celei de-a doua
articulaii, mai ales tendoanele supraspinosului si bicepsului.
https://www.google.it/search?q=humeral+periarthritis&hl

2)ANAMNEZA
NUME SI PRENUME:ROSU ANA
VARSTA:61 ANI
OCUPATIE:CROITOREASA
A)EVALUARE CLINICA
PSH-OSTEOARTRITA ACROMIOCLAVICULARA
MEDICATIE:CEREBROLYSIN,LYRICA,PERINDOPRIL,EGILOK

Diag.clinic: PSH-umar stg

Sechele algofunctionale post-fractura pumn stg
Diagnostic functional : Deficit functional umar cu mobilitate redusa si leziuni n
tendonul supraspinosului,
Data luarii n evidenta: 23.11.2015
Data iesirii din tratament:-

A)EVALUARE CLINICA
-PSH-UMAR STG
MEDICATIE:ARCOXIA,AFLAMIL(AINS)
CEREBROLYSIN,LYRICA(neuropatii)
PERINDOPRIL,EGILOK(HTA)
Pacientul a facut 12 sedinte de kinetoterapie in perioada februarie-martie 2011,
in urma unei fracturi (mana stg)la BFT-SPITALUL JUD.BACAU(masaj, curent
galvanic, TENS, ultrasunete, laser).

Diag.clinic:- SECHELE ALGOFUNCTIONALE POST FRACTURA

PUMN STG.
-PSH STG

Data luarii n evidenta:23 NOIEMBRIE 2015

In ianuarie 2011, pacienta a suferic o fractura la mana stg.si a urmat tratament

timp de 5 ani la BFT-SPITALUL JUD.BACAU(masaj, curent galvanic, TENS,
ultrasunete, laser, knt).si in statiuni balneare. De la data incidentului si pana in
prezent s-a recuperat 90% , dar a ramas cu sechele algofunctionale la pumnul
stang. In urma solicitarii mai mari a membrului superior.
Pacienta s-a prezentat la medic,deoarece au aparut redori articulare la umarul
stg., dureri la nivelul muschilor (deltoid,rotatori,supraspinosi) in accentuindu-se
noaptea, iar activitatile zilnice le face mai greu .
B)EVALUARE FUNCTIONALA
Inainte de a incepe programul de recuperare am evaluat pacientul
(mobilitatea articulara, miscarile, forta musculaturii afectate ).
Am testat mobilitatea activ i pasiv a articulaiei umrului i am
localizat zonele dureroase.

La nceputul tratamentului de kinetoterapie, pacientul prezinta

urmatoarele modificari locale :
-Localizarea durerii- n articulatia umarului,biceps,supraspinos
-Tipul durerii-intermitenta in diferite activitati zilnice(imbracat-
dezbracat,gradinarit) si in repaus nocturn.
-mobilitate redusa
-umeri adusi inainte,cazuti
-limitarea flex./ext. capului ,articulatiei umarului,flex/ext./rotatie int.

PALPAREA
-la inspectie, umar tumefiat si rosu, amiotrofie ( deltoid si de trapez superior si
mijlociu)
-hipotonie musculara, umar cazut
-puncte dureroase(art. scapulo humerala, muschi supraspinos)
-raporturile reperelor osoase
-mobilitatea anormala
-tulburarile circulatorii
-modificarile sensibilitatii cutanate
La palpare, n timpul abduciei, n zona antero-extern s-a depistat un punct
subacromial foarte sensibil (la inseria supraspinosului pe marea tuberozitate
humeral).
MASURAREA MOBILITATII ARTICULATIILOR UMARULUI
MOBILITATEA
-PASIVA (pacientul decubit lateral, knt in fata, cu o mana pe articul. umarului si
cu cealalta prinde omoplatul de marginea interna si externa) .
-ACTIVA (pacientul sezand la margiea patului se va urmari amplitudinea de
miscare a art. scapulo humerale.)
 TESTUL PALM UP - lungul bicepsului - pe fata anterioara a umarului cu
iradiere spre brat.
MANEVRA JOBE si NEER - supraspinosului-la mijlocul umarului, reg.
supraacromiala cu iradiere laterala.
Pacientul este pus s efectueze micri de abducie, rotaie intern i extern.
Practic bolnavul efectueaz o abductie cu rotatie interna a braului i cu
antebraul flectat n unghi drept duce mna la ceaf i la spate.
Dupa ce am localizat dureri si leziuni la tendonul supraspinosului am facut
iniial miscarea de rotatie interna in abd.cu usurin, apoi ntre 45 grade si 90
grade si a aparut durerea ce stnjenete micarea ; dup 90 grade micarea a
continuat fr durere.
Miscarea de abd .activa poate delimita area afectiunilor din cadrul umarului
dureros(60-120-abd=leziuni in regiunea subacromiala/180= leziuni reg.
acromioclaviculara)

Testarea miscarii bilant articular

flexia pozitia de plecare a bolnavului este in decubit dorsal cu bratele de-a

lungul corpului am fixat goniometrul pe partea laterala a bratului cu
capul humeral, bratul fix ramane paralel cu planul central,
iar bratul mobil urmareste miscarea de anteductie a umarului.
Extensia (retropulsia) bolnavul este in pozitie de plecare in decubit ventral cu
bratele de-a lungulcorpului,goniometrul este fixat pe partea laterala a bratului cu
centrul pe capul humeral, bratul fix ramane paralel cu planul mesei iar cel mobil
urmareste ex-trensia bratului.
Circumductia este miscarea care descrie un trunchi de con cu varful in centrul
capului humeral si baza la nuvelul extremitatii distale a membrelor superioare.
Pozitia de repaus a articulatiei umarului este realizata cand toti muschii sunt
relaxati, asta se realizeaza cand bratul este asezat pe langa corp.
 ABD- PROIECTIE PROIECTIE ROTATIE ROTATIE
ADD INAINTE INAPOI INTERNA EXTERNA

ACTIV 52(0- 75(0-95) 73(0-95) 80(0-95) 70(0-80)

PASIV 55) 77(0-95) 75(0-95) 83(0-95) 75(0-80)
DIFERENTE 3(0- 2 2 3 5
72)

S-au relevat diferente pe toate miscarile.

Deci, pentru testul de bilant articular al umarului am masurat cu goniometrul :
-flexia umarului
-extensia umarului
-abd./add umarului
-rotatia externa/interna
-abd orizontala a umar/add.oriz.a umar

Pe lnga aceste miscari elementare umarul poate executa si miscari combinate

ca:
- mna, umar opus
- palma, regiunea cervicala-amplitudine redusa si durere
- circumductie amplitudine mica

BILANT MUSCULAR-am testat din diferite pozitii si muschii de la o F0-F5.

Pacientul are o F4(pentru F4-F5-se aplica o rezistenta asupra muschiului testat).
Flexia umrului
Muchi principali: deltoid anterior, coracobrahial, bicepsbrahial (capul lung).
Muchi accesori: trapez superior
Stabilizarea se realizeaz la nivel scapular
Extensia umrului
Muchi principali: deltoid (fasciculele posterioare),rotundul mare, marele
dorsal, triceps brahial (capul lung).
Stabilizarea: se realizeaz la nivel scapular.
Abducia umrului
Muchi principali: deltoidul (fasciculele mijlocii),supraspinos.
Stabilizarea: se realizeaz la nivelul umrului, partea superioara

Adducia umrului
Muchi principali: subspinos, subscapular, pectoralul mare, rotundul mare,
marele dorsal.
Stabilizarea: se realizeaz la nivelul umrului, partea superioar.

Rotaia extern a umrului

Muchi principali: subspinos, deltoid posterior, rotund mic
Stabilizarea: se realizeaz n 1/3 distal a braului, pe partea postero-lateral.

Rotaia intern a umrului

Muchi principali: pectoral mare, marele dorsal, rotund mare
Stabilizarea: se realizeaz la nivelul omoplatului Add .orizontala umar
Ridicarea scapulei
Abd.scapula/add.scapula
TESTUL PALM UP-lungul bicepsului-pe fata anterioara a umarului cu iradiere
spre brat.
MANEVRA JOBE si NEER-supraspinosului-la mijlocul
umarului,reg.supraacromiala cu iradiere laterala.

Teste specifice conflictului antero-superior= stadiu I

Semnul lui Neer +++
Teste izometrice pt.tendinita coiful rotatorilor
 Manevra JOBE+++ Test.Andrew
Testul YOCUM Test.Rockwood
Testul PATTE Test.DUGAS
Testul GERBER Test NORWOOD

3)DIAGNOSTIC FUNCTIONAL
Deficit functional motor redus membru superior dr. si redoare la articulatia
scapulo-humerala cu leziuni n tendonul supraspinosului, F4.

4)OBIECTIVELE acestui tratament sunt urmatoarele:

- combaterea fenomenelor inflamatorii
- calmarea durerii
- refacerea troficitatii tesuturilor
- recuperarea functionalitatii umarului
- ameliorarea mobilitatatii articulare
- tonifierea musculaturii afectate
Intensitatea i complexitatea tratamentullui depind de forma clinic a bolii.
Astfel n umrul dureros simplu acut se recomand repaus absolut al articulaiei
(braul este sustinut ntr-o earf). Repausul nu trebuie exagerat (ca intensitate)
i nici prelungit (ca durat), avnd n vedere faptul , c el poate contribui la
apariia capsulitei retractile i a sindromului distrofiei simpatice reflexe.

5)CONTINUTUL PROGRAMULUI

MASAJ TERAPEUTIC
O dat cu regresiunea fenomenelor dureroase se introduc kinetoterapia n mod
progresiv i masajul.
Masajul terapeutic urmrete:
- diminuarea durerilor
- reducerea contracturii musculare
-refacerea elasticitii i tonusului muscular pe muschii afectati
- mbuntirea circulaiei sanguine i troficitii locale
- mbuntirea mobilitatii articulare
-combaterea hipotoniei musculaturii afectate

Pentru muschii centurii scapulare: (deltoidul, supraspinosul, subspinosul,

marele si micul rotund, subscapularul), regiunea toracala superioara si muschii
bratului am asezat pacientul in pozitii facilitatoare,miorelaxante,pentru aplicarea
corecta a masajului obtinerea efectului dorit.
 La inceput am aplicat un masaj sedativ i miorelaxant toracal (trapez
,romboizi,ridicatori ai scapulei) si am folosit tehnici cu intensitate mic i
lente.Dupa care,am urmat cu tehnici de intensitate dei mare: frictiuni (cu vf.
degetelor, cu fata palmara si radacina mainii), framantat (in cuta si val ,
tapotament cu vf.degetelor.
Efleurajul pe membrul superior dr. (biceps brahial si triceps) pt. desensibilizare
(pe partea anterioar i posterioar a umrului, pn n regiunea supraclavicular
i supraspinoas, urmate de frmntri uoare, adaptate sensibilitii locale cu
vibraii fine efectuate cu palma si regiunea cubitala pentru decontracturarea
muscular

.
 Masajul articulaiei se face aplicnd friciuni cu vrfurile degetelor, pe
partea anterioar a capsulei, i pe partea posterioar a capsulei dup anteflexia
braului, n scopul asuplizrii capsulei, ligamentelor i ameliorrii mobilitii
articulare.
Dup ameliorarea durerilor, am adoptat manevre de stimulare i tonifiere
muscular pentru prevenirea hipotrofiei, utiliznd friciuni cu degetele i
tapotament sub form de bttorit n ventuz sau tocat, realiznd totodat
pregtirea bolnavului pentru kinetoterapie.
 Masajul articulaiei se face aplicnd friciuni cu vrfurile degetelor, pe
partea anterioar a capsulei, dup retroflexia braului, i pe partea posterioar a
capsulei dup anteflexia braului, n scopul asuplizrii capsulei, ligamentelor i
ameliorrii mobilitii articulare. Tractiunea in ax-usoara pt.mobilizarea
segmentului si decoaptarea spatiului articular, pentru diminuarea redorilor si al
restabilirii mobilitatii articulare normale.

Pentru Ligamentul acromio-clavicular

Pozitia pacientului
-asezat, cu antebratele pe masa, umarul dr. relaxat.
Pozitia kinetoterapeutului:
-stand, in satele pacientului, oblic lateral fata de umar
Pozitia mainilor:
-se maseaza cu indexul intarit de medius, contrasprijin cu policele,presiuni
cca.2-3 min . Este o leziune superficiala,presiunea este orientata din sus in jos;
apoi frictiuni ce se executa dinainte spre
inapoi, pe aproximativ 2cm. Partea anterioara a interliniei necesita o frictiune
orientata de sus in jos, mai usoara decat pe partea posterioara.

Pe tendonul lung al bicepsului in culisa bicipitala-

-semne active pasive la contractie izometrica dureroasa, variabila si inconstanta
pe miscarile scapulei(ridicare,abd.,add.).Durere la extensie, rotatia interna si
externa a umarului.

Pozitia pacientului:asezat sau decubit dorsal, cu bratul pe langa corp, in usoara

rotatie externa.
Pozitia knt: in spatele pacientului, oblic lateral fata de umar.Se maseaza cu
indexul intarit de medius, contrasprijin cu policele-presiuni de sus in jos cca. 2-
3min,apoifrictiuni ce se executa dinainte spre
inapoi, pe aproximativ 2 cm. Partea anterioara a interliniei necesita o frictiune
orientata de sus in jos, mai usoara decat pe partea posterioara.

5.A) PROGRAM GENERAL DE RECUPERARE A PERIARTRITEI

SCAPULO HUMERALE
Dupa masajul selectiv urmeaza Kinetoterapia, care se face la nceput prin
miscari pasive.
Tehnicile FNP folosite au fost:IL,IA,SR,CR,RO
 In acest stadiu am inceput mobilizarea scapulo humerala,prin miscari
pasive, pasive-active, active asistate.
-exercitii pt.umar, pt.facilitare miscarilor art. scapulotoracica-
acromioclaviculara.
-Pozitia pacientului in decubit ventral-miscarile pasive pt. artic scapulohumerala
(tractiune si decoaptare)
Diagonale pt. scapula
F-Add-RE /E-Abd-RI/F-Add-REE-Add-RI/F-Abd-RE
Adoptarea de posturi
Am adoptat posturi corective pe directiile de miscare a caror amplitudine este
deficitara, deci in flexie, in extensie, in ABD sau in rotatie.

Mobilizarile autopasive - se pot realiza prin intermediul sistemului scripete

reciproc, cu mana sanatoasa, utilizand diverse aparate.
Exercitiul 1: pendulari Codmann.Exercitiul 2: sistem scripete reciproc in plan
frontal, ADD membrului sanatos realizeaza ABDmembrului bolnav si invers.
Exercitiul 3: stand cu fata la spalier; se apuca bara de la nivelul umerilor; se
realizeaza genuflexiuni.
Exercitiul 4: cu un gymball pe perete,pacientul cu bratul afectat face miscari din
umar in sens orar , antiorar, punctele cardinale (pozitia este din lateral sau in fata
peretelui)

7).INDICATII SI RECOMANDARI

o Trebuie sa ne adaptam programul de recuperare n funcie de capacitatea

pacientului, astfel ca s nu ne putem axa pe un program standart aplicabil
tuturor subiecilor cu sechele post traumatice.
o Trebuie s avem o bun comunicare cu subiectul, s-i explicm toate etapele
de recuperare, obiectivele pe care le avem, s-i explicm exact tehnicile i
exerciiile care trebuie s le execute i s neleaga necesitatea colaborrii i,
totodat, trebuie s avem rbdare.
o Indicat ar fi ca la nceputul edinei s se execute cteva mobilizri pe
diagonal a ntregului membru superior, tehnicile FNP avnd la baza
principiul iradiaiei excitaiei, astfel c vom lucra de la nceput cu muchii
puternici, apoi cu cei slabi.
o Trebuie s existe o progresivitate n elaborarea programului de recuperare,
astfel nct s ncepem de la uor-la greu, de la cunoscut-la necunoscut, de la
simplu la complex , crescnd treptat ncrctura programului.
o Exercitiile sa fie executate corect la domiciliu pt.mentinerea mobilitatii
articulare.
o Kinetoterapie specifica, in scopul prevenirii aparitiei fibrozei si al mentinerii
mobilitatii normale articulare(electoterapie,masaj,inot,gimnastica medicala)
o Corectarea posturii,autocontrol si eliminarea factorilor negativi care solicita
umarul.
o Atentia indreptata spre o igiena articulara (evitarea solicitarii articulatiei,
frigului, purtarii de greutati), continua cu posturarea umaruluii in pozitia care
sa detensioneze capsula si tendoanele.

8).REZULTATE:
-Pacientul si-a recapatat 80%mobilitatea articulara,amplitudine s-a marit cu
cateva pe toate directiile de miscare,si-a reanceput activitatile cotidiene (ADL-
ACTIVITIES OF DAILY LIVING)
-Durerea in umeri si brate a diminuat(in special noaptea).

ABD- PROIECTIE PROIECTIE ROTATIE ROTATIE

ADD INAINTE INAPOI INTERNA EXTERNA

ACTIV 52(0- 75(0-95) 73(0-95) 80(0-95) 70(0-80)

PASIV 55) 77(0-95) 75(0-95) 83(0-95) 75(0-80)
DIFERENTE 3(0- 2 2 3 5
72)

9).BIBLIOGRAFIE:

https://www.google.it/search?q=humeral+periarthritis&hl
Tratamentul ortopedico-chirurgical si kinetoterapia in afectiuni ale aparatului
locomotor- M.Nicolescu,Ed.Alma Mater 2008
Evaluarea motrica si functionala in kinetoterapie-V.Manole, L.Manole-
Ed.PIM, 2009
Kinetologie profilactica,terapeutica si de reuperare-T.Sbenghe, Ed.Medicala,
1987.
Aparatul locomotor-Clement Baciu, Ed.Medicala 1987
PNF in practice-Susan S. Adler, Dominiek Beckers, Math Buck, Ed.Springer
2008

10).FISA PACIENT