Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe parcursul orelor de kinetoterapie se utilizeaza diferite pozitii initiale. Curba fiziologica a efortului
poate fi cu doua sau trei curburi fiziologice. Orele sunt constituite din exercitii respiratorii, in
masura de 25% si exercitii de dezvoltare generala si special 75%. Exercitiile pentru grupurile
musculare medii si mari se efctueaza intr-un tempou lent si mediu, iar exercitiile pentru grupurile
mici intr-un tempou rapid. Amplitudinea miscarilor este medie( ca sa nu provoace dureri).Perioada
de antrenare are loc restabilirea complete a functiilor segmentului afectat si a organismului in
general. Lectiile din aceasta perioada se desfasoara in cadrul centrului de reabilitare, sanatoriului sau
policlinicii de sector(unele lectii se desfasoara la domiciliu).Sarcinile special ale kinetoterapiei
pentru acesta perioada:Restabilirea definitive a functiilor(daca este posibil);Adaptarea organismului
la eforturile casnice si profesionale.Formarea compensatiilor si a noilor abilitati motrice;\In cadrul
orelor de gimnastica medicala se utilizeaza diferite pozitii initiale. Curba fiziologica a efortului are
multiple virfuri. Tempoul si apmlitudinea de miscare variaza in functie de exercitiu. In cadrul
lectiilor se utilizeaza circa25%exercitii de dezvoltare fizica generala si respiratorii si 75% exercitii
speciale.
Atitudinea corpului include poziția verticală a corpului fără încordarea suplimentară sau deprisoasă
a musculaturii.Atitudinea corpului este un stereotip dinamic ce se formează în decursul vieții omului
și influențează asupra funcției tuturor organelor și a sistemelor organismului. Ea se caracterizează
prin poziția simetrică a părților corpului comparativ cu coloana vertebrală. Capul este situat
perpendicular pe coloana vertebrală, privirea orientată înainte, sus, bărbia este paralelă podelei și
puțin trasă, umerii trași la același nivel și sunt rotiți puțin în posterior, claviculele sunt egale,
triunghiurile claviculare sunt simetrice și situate la același nivel, omoplații sunt lipiți de cutia
toracică și sunt simetrici egali, cutia toracică este bombată antero-posterior și se aseamănă cu un con
orientat cu vîrful în jos. Triunghiurile raliei sunt egale și simetrice, abdomenul este tras în interior,
membrele inferioare sunt extinse din articulația genunchiului. Factorii care acționează formarea
atitudinii corecte: poziția capului, poziția membrelor superioare, configurația coloanei vertebrale.
Boala ulceroasa- reprezinta o afectiune cronica recidivanta carecterizata prin aparitia defectului
ulceros la nivelul gastro-duodenal. Insotite de dereglari functionale a mucoasei stomacale sau
duodenale. Etiologia: factorul chimic, neurogen, alimentar, infectios. Tabloul clinic: dureri-
provocate de ingerarea alimentelor, dureri precoce intr-un ulcer gastric superior, suprasolicitare
fizica sau psihoemotionala, sunt localizate in epigastru, sunt circumscrise, apasatoare, siciitoare, dur
poate iradia in regiunea presternala sau retrosternala. Poz bolnavului in perioada acutizarii este
adesea fortata in d.l cu picioarele flectate aduse spre abdomen. Complicatii: perforatie(gaura),
cancer. Fazele de clinice evolutive: faza acutizare se caracterizeaza prin prezenta ulceratiei gastrice
sau duodenale cu tabloul clinic complet. Faza de remisie incompleta se caracterizeaza print-un
cancer cicatrizant insa prezenta semnelor inflamatorii sun prezente. Faza de remisie completa- se
caracterizeaza prin cicatrizarea totala a ulcerului si lipsa orcarei manifestari clinice. Kinetoterapia: I
perioada (remisie incompleta)- se recomanda dupa 3 saptamini tratament medicamentos si diuretic.
Se recomanda ex respiratorice, diafragmale, ex pentru grupele mari musculare, ex simple cu obiecte.
P.i d.d, nr de repetari mic, tempou incet, intensitate mica, sedinta 15-20 min. II perioada (remisie
completa)- incepe in a 5 saptamina de tratament. P.i recomandate d.d, sezind, sezind pe genunchi,
d.l. se aplica EDFG ex pentru muschii abdominali, se executa miscari ample de flexie, ex pina la 2
kg. Durata sedintei 15-20. III perioada- perioada de insanatosire completa aceasta perioada
continua dupa externarea bolnavului din spital. In aceasta perioada creste volumul mijloacelor, k-
peutice aplicam ex pentru trunchi si MI atit active cit si pasive, ex de eforturi dozate pentru muschii
abdominali. Ex din mers simple si complete, plimbarii si excursii, jocuri dinamice fara miscari
bruste. 25-35 min.
Boala scoliotica. Etiopatogenie. Clasificare.Scolioza(cuv.grecesc”scolios”=girbovit, sucit,
ghebos)-este o boala a coloanei vertebrale caracterizata prin aparitia unei curburi patologice in plan
frontal. Este o boala cronica si progreseaza in timp. Ea are urmatoarele caracteristici:Aparitia
curburii patologice in plan frontal.Are loc rotatia corpurilor vertebrale spre convexitatea
curburii;Apare ghebozitate costala produsa de rotatia vertebrelor si modificarea pozitiei coastelor,
care sunt mai accentuate in posterior si de partea convexitatii si mai reduse anterior si de partea
concava;Asimetrie la nivelul centurii scapulare si pelviene. Umarul de partea concavitatii este tras in
jos, iar soldul din partea convexa apare coborit;Apar dereglari in functia organelor si a sistemelor de
organe.Boala scoliotica are efecte nu numai asupra coloanei vertebrale, dar se rasfringe asupra
intregului organism caracterizindu-se printr-un complex de modificari morfologice ale coloanei
vertebrale, ale cutiei toracice si a organelor interne.EtiopatogenieConcav-coastele se
orizontalizeaza si se apropie intre ele.Convex- coastele se verticalizeaza, urca in sus si se departeaza
una de la alta.Mai multi savanti impart cauzele aparitiei in 3 grupe mari:1gr-factorii primar-
patologici;2gr-factorii statico-dinamici;3gr-factorii patologici generali.ClasificareGradul de afectare
cu boala scoliotica este diferit si poate fi individual.Pentru a permite diferentierea tipurilor de
scolioza este necesara clasificarea acestora.Dupa Cobba(1958):
1. Scolioza miopatica- la baza dezvoltarii acestui tip stau procesele distructive din
muschi si ligamentele coloanei vertebrale;
2. Scolioze neurogene-se impart in 2 grupe
- Cu etiologie centrala(maladia motorie cerebrala, tumori medulare)
- Etiologie periferica(neuropatii periferice, poliomielita, amiotrofia spinala
infantila)
3. Scolioza in urma anomaliilor in dezvoltarea coastelor si vertebrelor
4. Scolioza cutiei toracice
5. Scolioze idiopatice(necunoscute)
Dupa Popov:
1. Principiul patogenic-a)discogena; b)gravitationala; c)miogena;
2. Principiul morfologic- a)structurala(nivelul osului), b)functionala
3. Dupa localizare-a)nivelul cervical; b)cervico-toracal; c)superior-toracal;
d)toracala; e)toraco-lombara; f)lombara; g)lombo-sacrala;
4. Dupa forma-a)in C-o singura curbura patologica; b) in S-2 curburi patologice
SPATELE ROTUND
Este o deficiență de atitudine în plan sagital cu mărirea curburilor fiziologice și are următoarele
simptome:
Capul aplecat în anterior;
Spatele are forma arcuită;
Umerii sunt rotiți anterior și puțin adduși;
Abdomenul atîrnă;
Mușchii fesieri sunt aplatizați;
Membrele inferioare puțin flectate în articulația genunchiului.
La spatele rotund mușchii spatelui sunt întinși și relaxați, iar mușchii pectorali sunt scurtați și
contractați.Cifoza toracală este mărită, iar lordozele cervicală și lombară sunt micșorate. Din această
cauză este micșorată excursia cutiei toracice, este scurtată inspirația din care cauză se micșorează
volumul vital al plămînilor. Acest tip de spate se întîlnește mai frecvent la fetele cu o talie înaltă, la
tinerii care lucrează în poziții cifozante și în unele tipuri de sport ca voleiul. Spatele rotund trebuie
deosebit de spatele cifotic care reprezintă o patologie a coloanei vertebrale cauzată de diferite boli.
Se cunosc mai mulți factori predisponibilizanți cum ar fi: poziția incorectă în timpul
somnului, aflarea unui timp îndelungat în poziții în care mușchii fesieri și posteriori ai
coapselor sunt întinși iar mușchii anteriori ai coapselor sunt contractați.
Cifozele patologice sunt deviații mai accentuate și mai grave a coloanei vertebrale cu modificări
profunde în forma, structura și funcția acesteia. Cifozele patologice au cauze și mecanisme bine
determinate de apariție se prezintă sub diverse forme și necesită un tratament complex și variat în
același timp individualizat. Din această grupă fac parte cifozele congenitale din cauza
malformațiilor, cifoze rahitice, paralitice, traumatice, cifoză prin tuberculoză, cifoză gravă a
adolescentului, cifoze reumatice, senile și de osteocondroză.SPATELE LORDOTICReprezintă o
deviație a coloanei vertebrale în plan sagital avînd convexitatea curburilor îndreptată anterior.
Lordozele pot fi: scurte (atunci cînd se limitează la cîteva vertebre), lungi (atunci cînd curbura poate
cuprinde întreaga coloană vertebrală). Lordozele pot fi: ușoare(gr.I), medii (gr. II) si accentuate (gr.
III). Gradul lordozei este definit de mărimea unghiului acestuia. Lordozele în 2 grupe:Lordoze
funcționale sunt determinate de lipsa autocontrolului și a reflexului de atitudine corectă a corpului
sau prin menținerea permanentă a unei poziții vicioase impuse de activitatea profesională.În această
categorie sunt incluse lordozele habituale(prin obișnuință specifice vîrstei tinere).Această formă de
lordoză se întîlnește la preșcolari, persoane obeze, la cei cu bazinul înclinat în anterior și la unele
fete în perioada pubertară. Lordoza este faorizată de un nr. mare de factori cum ar fi: greutatea mare
a trunchiului, poziția in flexie a articul. coxo-femurale, contractarea mușchilor flexori ai coapsei.
Atitudinea lordotică se accentuează în poziția stînd cu mîinile ridicate în sus și în poziția stînd pe
genunchi și se micșorează în poziția șezînd sau șezînd pe genunchi.Lordozele patologice se
caracterizează prin întinderea lordozei lombare în sus în regiunea dorsala a coloanei vertebrale
afectînd și celelalte elemente anatomice ale spatelui. Coloana vertebrală prezintă o curbură lungă și
accentuată ce cuprinde zona lombară și dorsală compensată uneori în partea de sus a coloanei
vertebrale printr-o curbură cifotică cervical dorsală superioară iar în partea inferioară a coloanei
vertebrale prin înclinarea accentuată a bazinului în față. Părțile laterale ale spatelui și mușchii
lombari se incurbează, omoplații se desprind de cutia toracică și se depărtează de la coloana
vertebrală, umerii par trași înapoi, iar corpul în întregime este ușor aplecat posterior toracele se
bombează sau se turtește, abdomenul proemină mult sau la fel se turtește. Relieful mușchilor fesieri
se accentuează.SPATELE PLATEste o deficiență de atitudine în plan sagital cu micșorarea
curburilor fiziologice. La spatele plat coloana vertebrală este practic rectilinie, unghiul de înclinare a
bazinului către coloana vertebrală este micșorat, cutia toracică îngustă și aplatizată, musculatura slab
dezvoltată, omoplații atîrnă de la trunchi, membrele inferioare sunt întinse în articulația
genunchiului. Copii cu spatele plat acuză dureri de cap, obosire rapidă, micșorarea capacității de
muncă fizică dar și intelectuală. Coloana vertebrală își pierde funcția de amortizare de aceea toate
mișcările cum ar fi: mers îndelungat, alergări, sărituri, salturi provoacă zdruncinări a măduvei
spinării și a encefalului. Din această cauză corpul omenesc va găsi o compensare a curburii
fiziologice patologice în planul frontal. Copii cu spatele plat inițial sunt înscriși în grupele speciale
medicaleîn școală și îndeplinesc programul împreună cu cei ce au scolioză. Spatele plat este o formă
prescoliotică.SPATELE PLAT CURBATEste o deficiență de atitudine în plan sagital cu micșorarea
curburilor fiziologice. Se consideră o varietate a spatelui plat și se caracterizează prin micșorarea
curburii cervicale și toracice și păstrarea lordozei lombare sau mărirea acesteia. În această deficiență
bazinul este puternic înclinat în anterior și proemină în posterior. Mușchii fesieri sunt evidențiați.
Ciroza hepatica- actiune ireversibila a ficatului care se caracterizeaza prin distrugerea celulelor
hepatice si formarea unui tesut cicatricial fibros. Tablou clinic: in stadiile avansate a cirozei
hepatice pacientii sunt asimptomatici mai multi ani. Primele tulburari apar cind ciroza se afla intr-un
stadiu avansat. Simptomele : astenie, febra, presiune in abdomen partea superioara, ce duce la
pierderea apetitului; modificarea pielii care se caracterizeaza prin dilatarea vaselor mici pe nas,
pometi, rosata puternica. Factorii predispozanti: abuz de alcool 50-75%; hepatitacronica C 15-25%;
hepatita cronica B 5%; factorul toxic. Complicatii: ascita- complicatia cea mai fregventa a cirozei
alcoolice; consta in acumularea de lichid in cavitatea abdominala este de obicei un simptom de
ceroza avansata, poate surveni spontan sauin decursul unei complicatii in special hemoragiei
digestive sau o infectie. Icterul- pigmentarea in culoarea galbena a sclerelor. Infectii- pacientii cu
ciroza sunt in general foarte sensibili la infectii. Encefalopatia hepatica- ficatul cronic nu isi poate
indeplini functia deeliminare atoxinelor. Acumularea toxinelor obtinute din metabolismul
proteinelor, poate afecta creierul ducind la encefalopatie hepatica care duce la pierderea memoriei,
schimbari de dispozitie, coma. actiunea clinica: in cazul hepatitelor virale si cirozei hepatice
actiunea ex este diversa. Sunt contraindicate ex de forta, viteza, rezistenta, transportarea greutatilor
etc. Deoarece duc la intensificarea circulatiei sangvine si marirea presiunii intraabdominala
acutizind durerea. Sunt recomandate ex respiratorice. Kinetoterapia:obiectivele-tonifierea
musculaturii abdominale; prevenirea aderentelor; diminuarea durerilor; tonifierea peretelui
abdominal. Perioada I: bolnavul se afla in regim locomotor la pat; p.i d.d, d.d cu piciorele flectate,
d.l. sedinta de k-pie cuprinde ex active, expasive, ex respiratorice diafragmale, tempou lent,
aplitudine mica 5-10 min. Perioada II:cuprinde regim locomotor de salon. Se extind numai p.i d.d,
d.l, sezind. Se aplica ex active, pasive, ex cu rezistenta, ex respiratorice pentru muschiul
diafragmului. Tempou si amplidudine medie timp de 15-20 min. Perioada III: corespunde cu
regimul general. P.i d.d, d.l, d.v, patrupedie, stind, sezind. K-pia cuprinde ex de abdomen, ex pasive,
ex cu rezistenta, ex respiratorice pentru muschii diafragmului, unele sporturi. Tempou rapid
amplitudine completa 25-30 min.
La moment sunt cunoscute diverse boli ale articulatiilor. Unele dintre acestea apar desinestatator, in
timp ce altele sunt o manifestare sau complicatie a altor boli.Maladii degenerative ale
articulatiilor:osteoartroza si osteohondroza;Maladii inflamatorii: artrita reumatoida; spondiloartrita
anchilozanta;Patologii ale tesuturilor moi: ex:sindromul scapulo-humoral; ligamentite;
tendinite;Patologia articulara in cadrul maladiilor tesutului conjunctic sau sistemice: lupus
eritematos sistemic; sclerodermia sistemica;Patologiile articulatiilor secundare:hepatita,
cancerPatologiile osului:osteoporoza;
Pe un plan dur,de evitat deplasarea segmentelor copului si de transportat cit mai rapid la medic.in
toate cazurile de fractura cervicala pacientul va fi plasat pe un pat functional dur pt.extindere
scheletara.Kineterapia se imparte in 3 perioade:perioada de imobilizare-incepe in a 2-azi dupa
repozitia capetelor fracturate.aceasta perioada se imparte in 2 etape: I etapa-pacientul este expus
extinderii scheletare(2-3sapt.)Iietapa-pacientul poarta gulerasul gipsat sau alta orteza.Prima etapa
pacientul expus extinderii scheletare In căpăstru lui Glisson care se imbraca capul pacientului ,iar
capetele libere se leaga de marginea patului.patul este ridicat cu 40-60cm.de la nivelul
podelei.Extinderea scheletara are loc din contul greutatilor proprii pacientului.In aceasta etapa
kinetoterapia are urmatoarele obiective:scoaterea pacientului din starea psihica grava,ameliorarea
circulatiei si limfatice in segmentul afectat.Pentru realizarea acestor obiective se vor indeplini
urmatoarele exercitii:A)E.D.F.G si anume-flexia-extensia degetelor atit memb.sup.cit si
inferioare,miscari de adducere-abducere a degetelor,toate miscarile posibile in art.talocrurala si
radiocarpala.dupa o saptamina la aceste exercitii se mai adauga flexia-extensia in art.genunchiului
fara ridicarea talpilor de la asternut.B)ex.speciale-deschiderea si inchiderea gurii,deplasarea
mandibulei dreapta-stinga,inainte-inapoi.toate miscarile se vor indeplini in tempou lent.II etapa-
incepe in momentul cind se scoate extensia scheletara si se imbraca gulerasul gipsat.Obiectivele
K:restabilirea echilibrului,preintimpinarea atrofiilor musculare,restabilirea functionalitatii intregului
organism.Pentru realizarea acestor obiective vom indeplini exercitii din mai multe pozitii initiale-
D.D,D.L,Sezind,stind,vom indeplini ex.E.D.F.G si respiratorice pt.toate grupele de muschi a centurii
pelviene(memb.inf,bazin)iar ex.pentru zona toracica si memb,sup.vor fi limitate.Se vori indeplini cu
amplitudine micaEX.speciale in aceasta perioada vor fi aceleasi miscari-deschiderea gurii,deplasarea
mandibulei,si intoarcerea capului in limitele pansamentului gipsat.Perioada functionala-care incepe
de la formaprimar rea tesutului osos ,scoaterea pansamentului gipsat si va dura pina la formarea
cicatricelui osos secundar.OBIECTIVELE:intarirea musculaturii zonei cervicale,restabilirea
mobilitatii in zona afectata,restabilirea mobilitatii in zona afectata,restabilirea functionalitatii intregii
C.V.Pt.realizarea acestor obiective se vor indeplini urmatoarele exercitii:E.D.F.G,si
respiratorice,ex.speciale-toate miscarile indeplinite in centura scapulara,memb.sup,si coloana
cervico-toracala.1.toate miscarile posibile a capului2.abducerea memb.sup sub diferite unghiuri(45-
90grade),adducerea bratelor(incrucisarea lor)flexia-extenia bratelor3.ridicarea umerilor,rotirea
umerilor4.flexia c.v.sau a trunchiului .tempoul de indeplinere-mediu.Perioada de antrenare-
inceperea din momentul cicatricelui osos secundar si dureaza pina la refacerea totala a functiilor
pierdute.OBIECTIVELE;restabilirea amplitudinii miscarilor in zona afectata.se efectueaza din toate
pozitiile initiale.Se recomanda inotul curativ,exercitii de echilibru,de coordonare,ex.de
atentie.Restabilirea functiilor poate surveni in aprox.7-12luni
Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de
sectionarea unui nerv, de compresia uneia din radacinile sale (sciatica prin hernie discala) sau de o infectie
(zona zoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica
(poliradiculonevrita, de exemplu), carentiala (deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In
afara traumatismelor, numeroase alte afectiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca
diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai
multi nervi, se vorbeste de multinevrita.
Etica si deontologia ofera sau asigura un minim de cunostinte necesare pacientului util pt dezvolt
personalitatii in termenii libertatii si dezvoltarii armonioase in mediul natural si social.Etica include
o serie de valori precum:dreptate, responsabilitate, sinceritate, libertate, modestie, intelepciune,
respect, demitate, omenie. Principiile care guverneaza conduita profesionala a kinetoterapiei:(1)
Kinetoterapeutul lucreaza într-o relatie deschisa si egala cu medicul si cu ceilalti profesionisti din
sanatate.(2)Kinetoterapeutul este direct raspunzator de orice interventie a sa, chiar daca este
prescrisa de un medic si are dreptul sa refuze interventia.(3) Pe tot timpul exercitarii profesiei,
kinetoterapeutul trebuie sa dovedeasca disponibilitate, corectitudine, loialitate si respect fata
depacient.(4)Kinetoterapeutul lucreaza dupa aceleasi principiile ca si intregul personal medical din
cadrul Centrului.
Colita atona I –perioada.Ex.se fac din toate p.i cu un nr.mare de repetari 8-10 ori.?Intensitatea
efortului fiind individuala,durata sedintei 10-15 min.Perioada II Colita atona spastica.Se fac ex.din
p.i –dd ,dl,sezind si stind.Se executa ex.active si passive pt abdomen,respiratorice,combinate cu
celelalte ex-EDFG.Durata sedintei este de 30min.Tempoul este marit si amplituda este
completa.Dischinezia biliara.Def.-dereglari ale functiei motorice a tractului intestinal care se
manifesta prin dezechilibru de
tonus.Etiologia.Factorii:alimentar,toxic,alergic,psihoemotional.Tabloul clinic
subiectiv:greata,voma,scaune frecvente,meteorism.Tabloul clinic obiectiv-abdomenul este de obicei
bombat,dureros mai cu seama in reg.ombilicala.Periodic se intensifica dureri sau sunt dureri
migratoare.Abdomenul la palpare este contractat.Tratament:medicamentos,dietic,k-pia.Obiectivele
k-piei:-combaterea manifestarilor spastic sau atone.-tonifierea musculaturii abdominal.-reglarea
tranzitului intestinal Mijloacele k-piei:-gim.matinala,gim.medicala.masaj,ex.active si
passive.ex.respiratorice si ex.de rezistenta.K-pia se executa in dependent de manifestarile persistente
spastic sau atonice.I-perioada –cind predomina manifestarile spastice.Se executa ex.in ritm lent din
poz.sezind d.d si d.l.Sunt aplicate ex.respiratorice libere,ex.de respiratie diafragmala.ex.de
relaxare.Cind predomina manifestarile atone.Se executa ex.izotonice si izometrice.In special pt
muschii drepti abdominali.Din poz.stind,sezind,dd si dv intr-un tempou marit cu pauze.Ex.de
respiratie sunt aplicate sub forma libera sau combinate cu EDFG sau cu ex.speciale.Ex .de tonifiere
generala sunt combinate cu obiecte portative sau la aparate.II-perioada.Ex.se fac din poz.d .d;d.l
;sezind;ortostatism;patrupedie.Se fac ex.active pt abdomen,ex.cu rezistenta,ex.pasive,ex.pt muschiul
diafragmal.Tempoul este mediu,amplituda miscarilor este completa.Durata sedintei de k-pie dureaza
de la 15-20 min.III-perioada.Ex.se fac din urmatoarele p.i:dd;dv;patrupedie;sezind;ortostatism.Se
aplica EDFG,ex.active de abdomen,ex. cu rezistenta,ex.pasive,ex.pt musch.diafragmal.Se pot
executa ex.cu obiecte si la aparate si se aplica si elemente din sport.Sedinta de k-pie dureaza 25-35
min.Amplituda este complete.Tempoul de executie este rapid.
Caracteristica formelor de lucru folosite in kinetoterapie-Se cunosc mai multe forme de lucruri
pentru desfasurarea orelor de kp:gimnastica de inviorare,lectia de gimnastica matinala,lectia
desinestatatoare,mersul dozat,terencurul,inotul dozat,patina,ski dozat,formele de masa ale
kinetoterapiei.Gimnastica de inviorare-Pentru bolnav reprezinta un complex de exertcitiu special
selectat care contribuie la trecerea organismului din stare de somnolenta la o stare active.Gimnastica
de inviorare este prescrisa atit cu scop de kprofilaxie primara cit si secundara.Lectia de
kinetoterapie este considerate forma de baza de lucru in Kinetoterapie.Este aplicata pentru
recuperarea organismului afectat precum si recuperarea functiei intregului ogranismului .lectia de kp
ca si toate celelalte tipuri de lectii are 3 parti:intodurece baza incheere.In partea de introducere se
vor efectua ex respiratorice ex de gimnastica care pregatesc organismal catre effortul de baza.Partea
de baza-se solutioneaza cele mai importante obiective in cadrul acestei parti se vor folosi ex
speciale,de forta de rezistentas,in dependent de scopul propus si vor avea un effect pozitiv asupra
organismului afectat si asupra organismului in intregime.Partea finala se vor prescriu ex atit de
gimnastica cit si respiratorii pentru relaxare si reeducarea efortului maxim.Lucru de sine stator-
Ocupatiile de sine statatoare se realizeaza de pacientii care au o atitudine constinta fata de efectele
ex fizice si cei care pot executa ex correct.Pacientii mentionati se vor ocupa singur dupa un complex
model de ex propus de kp cu respectarea specificului bolii si a particularitatii individuale ale
pacientului.Aceasta forma de lucru este practicata pe larg in acele patologii in care restabilirea
funcitei dureaza timp indelungat .In acesta caz ex ex trebuie repetate de 2-3 ori pe zi.Mersul dozat-
scopul de baza este normalizarea capacitatii de a merge correct in urma leziunii si bolilor sistemului
nervos in urma traumelor,in urma tulburarilor metabolice .mersul dezat este frecvent aplicat pentru
antrenamentul aparatului vascular si respirator .Mersul va fi gradat prin schimb de deplasare
lungime sau relieful terenului.Terencurul-reprezinta o forma a mersului dozat ce consta din urcari si
coboriri treptate pe rute speciale amenajate.este frecvent folosita in recuperarea pacientului cardio-
vascular si acelor de tulburari metabolice.In functie de inaltimea pantei rutile sunt impartite in 3
grupe:unghiul de inclinare a pante de 4-10 grade,unghiul 10-15 grade,16-20 grade.Sporturi dozate-
elementele din sport pot fi folosite ca forme separate de kpie pentru un antrenament
individual.Aceste elemente vor contribui la antrenarea functiei afectate precum si la cresterea
capacitatii de munca.Aceasta forma de lucru este raspindita in recuperarea sportivilor si se prescrie
individual si depinde de mediu de viata.Formele de masa ale kp-aceasta forma de lucru include
elemente din joc sportive,turismul,in zonele apropiate.
Contractia izometrica in zona scurtata-Se executa contractii izometrice repetate cu pauze intre
repetari la nivelul de scurt a musculaturii.Se executa pe rind pentru musculatura tuturor directiilor
de miscare articulara.In vederea cistigarii contractiei in situatia neincarcata in caz in care pacientul
nu este capabil sa execute direct tehnicile contractiei izometrica in zona scurtata se executa
urmatoarea succesiune:Invers Lenta-Invers Lenta Opunere-Contractie Izometrica in Zona Scurtata.
Diagonalele Kabat 2 de jos in sus pentru MI 1.Soldul flexie usoara, abductee,rotatie interna.
2.Genunchi flexie sau extensie,pronatie,picior extensie,inversie,degete extensie.Miscarea:Degete
flexie,picior flexie,eversie,genunchi flexie sau extensie,supinatie,soldul flexie,abductie si rotatie
externa.
Displazia coxo-femurala este considerata una din cele mai grave patologii ale ALM intilnite la om.
Mai des sunt intilnite unilateral, mai rar bilateral, mai frecvent la fete decit la baieti.Clinica
displaziei coxo-femuraleDisplazia este un viciu innascut, in dezvoltare, care se raspindeste asupra
tuturor elementelor articulare: portiunea proximala a femurului, capsula articulara, ligamentele
articulare, muschii, mai ales fesieri, precum si fosa articulara. Fosa acetabulara in aceasta patologie
este mai ingustata din cauza unui strat de tesut conjunctiv concrescut pe funful fosei, marginea fosei
nu este bine dezvoltata, mai ales marginea superioara din cauza poz.vicioase a capului femurului si a
fosei acetabulare, femurul se roteste facind o antetorsie. Daca patologic nu a fost depistata la timp
sau nu s-au luat masuri recuperabile necesarem cu timpul toate procesele patologice se agraveaza.
Fosa devine plata, marginea superioara dispare, capul femural se deformeaza si se micsoreaza, iar
capsula articulara se largeste. In dependenta de gradul de deformare a articulatiei deosebim 3 stadii
in dezvoltarea displaziei coxo-femurale:
gradI:
se caracterizeaza prin prezenta tesutului conjunctiv pe fundul fosei acetabulare, iar celelalte
elemente articulare nu sunt afectate, sau au un nivel mic de deformare.
gradII:
se caracterizeaza prin deformarea fosei acetabulare si mai ales a marginii superioare a acesteia, dar
este pastrata integritatea femurala si nu sunt schimbari in capul femurului.Grad III:
Deformarea grava a articulatiei, lipsa totala a fosei acetabulare, capul femurului este deformat,
muschiul atrofiat.Simptomele la nou-nascut:1.abductia limitata in articulatia coxofemurala2. se aude
un sunet (pocnitura)in timpul flexiei, care se poate auzi numai in primele 6-7 zile dupa nastere3.
vizual, un picior este mai lung decit celalalt
DIAGONALELE KABAT 2 “DE JOS ÎN SUS” PENTRU MS. 1 -MS este in abructi si extensie din
umar; 2-Cotul extensie totala; 3 -Mina si ddegetele in extensie,palma orientata posterior. -Policele
orientat medial. MISCAREA: Flexia degetelor si a pumnului; Supinatie in antebrat; Flexia cotului;
Flexia si adductia si rotatie externa a umarului
DIAGONALELE KABAT 2 “DE SUS ÎN JOS” PENTRU MI. 1- Soldul adductive; -Rotatie externa; -Flexie. 2-
Genunchiul flexie si supinatie. 3-Piciorul eversie; -Flexie; -Degetele flexie. MISCAREA: Degetele extinse ;
Picior inversie; Extensie; Ghenunchi extensie/pronatie; Sold extins; Abductie rotatie interna.
DIAGONALELE KABAT,1 DE JOS IN SUS. PT MS 1.Membrul superior abductie si extensie din umar.
2.Cotul extensie totala. 3.Mina si degetele in extensie,palma orientata posterior,policele orientat medial.
Miscarea:flexia degetelor si a pumnului,supinatie in antebrat,flexia cotului,flexie si abductie,rotatie externa a
umarului.
DIAGONALELE KABAT 1,DE SUS IN JOS PT MI. 1.Sold addus,rotatie externa,flexie. 2.Genunchi flexie
si supinatie. 3.Picior eversie,flexie,degete flexie. Miscarea: Degetele extinsie, picior iversie, extensie,
abductie, rotatie interna.
DIAGONALELE KABAT 1 “ DE JOS IN SUS” PENTRU MI : 1 -Soldul abdus, -Rotatie interna,-Extensi
usoara, 2 -Ghenunchiul extins si pronat. 3 -Piciorul extins, -Degitele extinse, -Inversie. MISCAREA :
Degitele flexie; Picior flexie; Eversie; Genunchi flexie/supinatie; Sold flexie; Adductie; Rotatie externa.
DIAGONALELE KABAT 2 “DE SUS ÎN JOS” PENTRU MS. 1 -Umarul in flexie; - Abductie; - Rotatie
interna; - Cotul extensie pronatie. 2- Mina si degetele in extensie. MISCAREA: Degetele si mina in flexie; Cotul
supinatie flexie; Umarul addus; Rotatie externa. Se executa miscari de extensie dar pozitia finala este cu umarul
flectat.
F4,F5- Subiectul executa flexia iar testatorul opune rezistenta in treimea distala a antebratului
deasupra pumnului.
Extensia este efectuata de tricepsul brahial.Pozitia de testat F.G ,DD, bratul abdus la 90 0 in rotatie
interna se va stabiliza humerusul.
F1- Testatorul palpeaza tendonul tricepsului brahial la nivelul articulatiei cotului pe fata posterioara
a antebratului.F2- Subiectul executa extensia pe toata amplitudinea alunecind pe mama de
testare.Pozitia de testat A.G ,DD sau sezind bratul flectat in articulatia cotului.F3- Din pozitia de
testare subiectul executa extensia pe toata amplitudinea.F4,F5-Aceeasi miscare testatorul opune
rezistenta deasupra pumnului.Supinatia antebratului este efectuata de bicepsul brahial si scurtul
supinator care se inveleste in jurul radiusului si se insera pe fata interna si externa a
radiusului.Pozitia de testat fara gravitatie sezind bratul atirna cotul flectat la 90 0 antebratul in
pronatie degetele relaxate.F1- Testatorul sustinind antebratul palpeaza scurtul supinator pe marginea
radiala.F2-Subiectul face supinatia pe toata amplitudinea de miscare,pozitia AG asezat bratul atirnat,
cotul flectat la 900.
F4,F5-Asezat bratul atirnat,cotul flectat la 900 si antebratul in pronatie pentru a impiedica rotatia la
nivelul umarului,bratul fixat,subiectul face supinaia antebratului se opune o rezistanta pe fata
dorsala.Pronatia antebratului este efectuata de muschiul rotund pronator si patrat pronator,cotul
flecatat la 900 pozitia de testat FG asezat se palpeaza fibrele rotundului pronator in treimea
superioara a antebratului care merge pe epitrohleea humerala la marginea externa a radiusului.F2-
Subiectul executa pronatia antebratului fiind sustinut de testator.Pozitia de testat aceeasi.F3-Din
pozitia de testat subiectul executa miscarea pe toata amplitudinea.
F4,F5- Subiectul face pronatia antebratului iar testatorul opune rezistenta pe fata anterioara a
radiusului plus executa o contra presiune pe fata posterioara a cubitusului.
Flexia pumnului este efectuata de muschiul mare palmar, cubital anterior si micul palmar. Pozitia de
testat FG, sezind cu antebratul sprijin pe un plan orizontal, pumnul in extensie, degetele relaxate
antebratul fiind fixat de testator.
F2 se executa pe planul de testat. Pozitia de testatFG sezind cu bratul pe linga pe linga trunchi, cot
flectat 900, antebratul in supinatie , pumnul extins si degetele relaxate , antebtratul fiind fixt de
testator.
F2 subiectul executa extensia pumnului facind sa alunece mina pe masa pe toata amplitudinea de
miscare.
Prehensiunea este un gest precis, adaptat constientizat sau reflex, care pe baza informatiei
instantanee extero si proprioceptive se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima
a miini pentru prindere sau apucare.
- Raza 2 indexul, prin cei 7 muschii proprii poate fi mobilizat independent fata de cele 3 degete.
Razele 1 si 2 formeaza o unitate functională pentru activitati de prehensiune fine, precise, la care
participă in mica masura si degetul 3.
Legatura functionala dintre razele 1-3 asigura prehensiunea de forta. Ea este evidentiata de redoarea
în extensie a inelarului, care face imposibila,, stringerea in pumn a celorlalte degete. Aceste 3 raze
de miscare sunt grupate in jurul unei unitati centrale stabile, reprezentata de rindul distal al
carpienilor, metacarpienilor 2 si 3 si musculatura aferenta: muschiul flexor radial al carpului si
muschii extensori radial al carpului( lung si scurt).
obiective:
1 . p r e v e n i r e a s i c o r e c t a r e a
d e v i a t i i l o r ; 2.prevenirea instalarii redorilor
a r t i c u l a r e ; 3.mentinerea fortei si kineticii membrului
superior respectiv;4 . r e e d u c a r e a m u s c u l a t u r i i
p a r a l i z a t e ; 5 . r e f a c e r e a a b i l i t a t i i ; 6 . r e f a c e
r e a s e n s i b i l i t a t i i .
Examenul clinic În cazul paraliziei de nerv radial, examinarea pentru punerea unui diagnostic
corect se bazează pe existenţa unei paralizii flasce cu abolirea reflexelor osteo-tendinoase şi atrofie
musculară. La acestea se adaugă:evidenţierii tendoanelor extensorilor de pe faţa dorsală a mîinii în
mişcarea de abducţie forţată a degetelor absenţa corzii lungului supinator în mişcarea de flexie
forţată a antebraţului, contra rezistenţă.imposibilitatea de a extinde mîna în gestul salutului militar
imposibilitatea de a aşeza marginea medială a mîinii pe cusătura laterală (semnul vipuştii)etiologia :
Cauze generale - toate mononeuropatiile a căror cauza locală nu poate fi precizată trebuie să impună
un examen clinic şi paraclinic minuţios pentru depistarea unei afecţiuni generale: diabet, periartrita
nodoasă, boli infecţioase sau intoxicaţii.Obiectivele kinetoterapiei sunt:
În faza de paralizie se vor executa mişcări pasive în amplitudinea maximă permisă de articulaţie.
Poziţionarea pentru mişcările pasive este cu antebraţul în semipronaţie şi mîna sprijinită pe masă cu
marginea cubitală Un alt exercitiu pasiv este acela cînd, asistentul menţine în extensie pumnul
pacientului, iar acesta apucă mîna asistentului pe care o va strînge intermitent. Pacientul va executa
şi miscări de flexie ale degetelor şi mîinii în timp ce asistentul va opune rezistenta
Exerciţiile indicate sunt:Din poziţia şezînd cu coatele şi antebraţele sprijinite pe masă, se fac
flexii repetate din cot, ajungînd cu mîinile la umeri.Din poziţia şezînd, palmele rulează un baston de
pe masă, înainte şi înapoi;Din ortostatism se redirijează prinderea şi baterea unei mingii pe
podea;Din poziţia şezînd cu braţele în retroducţie, se ridică repetat greutăţi cu mîna sau cu ajutorul
scripetelor;Mişcări de box, de împingere, de aruncare cu braţul orizontal sau vertical;Mişcări de
înşurubare, folosind pentru aceasta burghiul sau şurubelniţa.
coordonarea;
mobilitatea articulara;
rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea);
orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);
proprioceptia.
Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:
13. mersul cu un picior inaintea celuilalt;
14. mersul lateral;
15. mersul lateral cu pas incrucisat;
16. mersul peste obstacole.
d. Exercitii pentru mobilitatea gleznei
Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca,
greutatea corporala sa fie distribuita echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta
in mod eficient.
Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt
modalitatile de executie: lent si ritmat.
Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele, la relaxarea
musculaturii plantare si stimularea la maxim, a capacitasii proprioceptive a piciorului atat in
statica cat si in dinamica.
17. in sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol,
se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la deschizatura maxima a membrelo
inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala.
18. Din ortostatism ridicari pe varfuri.
e. Exercitii de mimica.
Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti
muschii faciali, deoarece servesc la exprimarea emotiilor, astfel:
Pneumonia- reprezinta inflamarea tesutului pulmonar alveolar sau interstitiar care este provocata de
numerosi agenti infectiosi ca bacterii, virusi, micoplasme si este favorizata de frig umezeala,
epuizare fizica subnutritie si existenta bolilor cronice. Pneumonia bacteriana- este cauzata de
diferite bacterii dintre care cea mai raspindita este pneumonia pneumococica. Pneumonia virala-
este cauzata de virusii patogeni, gripali, si paragripali. Alte cauze ale pneumoniei sunt inhalarea
alimentelor; lichidelor; gazelor sau prafurilor. Simptomele- tremur, friguri, clantanitul dintilor,
dureri in zona pieptului, temperatura ridicata a corpului, respiratie agitata, tahicardie etc.
Obiectivele: imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice cu scop de a grabi procesul de absorbtie
in plamin; profilaxia complicatiilor ce apar in urma bolii in special profilaxia formarii aderentelor;
marirea mobilitatii diafragmului; marirea ventilatiei pulmonare. Se vor efectua ex din p.i d.d,
decubit lateral, flexia extensia adductie abductie a trunchiului si membrelor. Din momentul cind tusa
devine umeda se executa ex respiratorice in special ex diafragmale si cu expir prelungit. Apoi
adaugam ex cu obiecte portative fiecare ex se indeplineste 4-10 ori treptat creste.
Astmul bronsic- afectiune respiratorie cronica caracterizata prin obstructia reversibila a cailor
aeriene inferioare. Se intilneste mai fregvent la persoanele dupa 40-50 ani prezinta istorie veche,
dispnee de efort, dispnee minima in repaos. Printre cauzele naturale ce conduc la aparitia astmului
se numara: factorii genetici (copiii ai caror parinti au aceasta afectiune sunt cu 70% mai expusi
riscului de a se imbolnavi de astm) obezitatea (aceasta conditie creste riscul de astm si scade
controlul asupra bolii), sexul – barbatii sunt mai expusi astmului in copilarie, in timp ce femeile
prezinta un risc crescut de imbolnavire in perioada maturitatii simptomele variaza in functie de
fiecare persoana si au grade de intenstitate variabile: atacuri de tuse si episoade agresive de
wheezing (respiratie suieratoare intalnita mai ales in cazul copiilor), dureri in zona toracica,
dificultate in respiratie, probleme cu somnul cauzate de respiratia greoaie si sacadata. Obiectivele:
scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii; profilaxia complicatiilor ce apar
in urma bolii in special profilaxia formarii aderentelor; marirea mobilitatii diafragmului; marirea
ventilatiei pulmonare; reabilitarea capacitatii de munca. Programul kinetic pentru torace din culcat
inapoi, cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat, foloseste ridicarea toracelui cu mainile pe
axile pentru inspir coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir; pentru trunchi,
flexarea trunchiului folosim pe momentul expir extensia trunchiului folosim pe momentul
inspir rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspirrevenire in pozitia initiala pe momentul
expir indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir revenire in pozitia initiala pe momentul
expir. Pentru membrele superioare ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv – inspir
revenire in pozitia initiala – expir rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos – inspir revenire
– expir.
Pleurita –reprezinta inflamarea foitilor pleurale (care acopera plaminii, mediastinul) pleurita poate
fi uscata sau exudativa. Pleurita uscata presupune inflamarea foitilor pleurale cu micsorarea
cantitatii de lichid intre foitile pleurale. In pleurita uscata exudatul bogat in fibrina se cuaguleaza pe
pleura astfel se formeaza depuneri fibroase. Simptomele : dureri la hemitoracele afectat, tuse uscate,
dispnee cind este mult lichid si febra. Lichidul sereabsoarbe in urma tratamentului sau prin punctii si
chirurgical prin deschiderea cavitatii toracice. Tratamentul este medicamentos, gim medicala si
masaj. Kinetoterapie: cuprinde 3 perioade. Perioada de crutare- in aceasta perioada se folosesc ex
de gim pentru MI si MS, in combinare cu ex respiratorii si ex pentru trunchi. P.i sealege in
dependenta de starea pacientului. Perioada functionala- ex se indeplinesc din p.i stind, la fel si cu
obiecte si la aparate, excu bastoane si mingi medicinale, greutate de 3 kg. Perioada de antrenare: ex
se efectueaza din toate pozitiile posibile. Ocupatii individuale. Se indeplinesc toate ex din perioada
functionala. Obiectivele: profilaxia formarii aderentelor intre foitele pleurale; stimularea circulatiei
sangvine, limfatice si cu scop de a grabi reabsorbtia procesului inflamator; prevenirea aparitiei
complicatiilor ; intarirea generala a organismului.
Sportul care duce la consumarea 7-5 kcalorii pe minut reduce semnificativ aparitia bolilor.Consumul
de kcalorii depinde de urmatorii factori-greutate,temperature ambianta si echipament.
b)prin stabilirea valorii frecventei cardiace tinta.Frecventa cardiac tinta se obtine in urma frecventei
cardiace de rezerva inmultit la 75 + frecventa cariaca in repaos.Frecventa cardiac de rezerva se
obtine din;FC maximal-FC in repaos
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia testatorului,care considera de tipul de mers al
pacientului.Subiectul I se solicita in planul testarii sa execute urmatoarele varietati de mers:mers
normal,mers rapid,mers lateral,mers in tandem,mers peste mici obstacolo,mers urcat-coborit
scari.Se urmaresc o serie de aspect-simetrie partea dreapta,echilibru,pozitia picioarelor,comportarea
lantului cinematic al memb.inferior.Mersul are 3momente functionale de baza:1.sprijin pe ambele
picioare2.sprijin pe un picior3.balansul unui picior.Analiza kinetica a mersului arata ca exista
6miscari determinante ale mersului1.rotatia pelvisului,inclinarea pelvisului,flexia
genunchiului,miscarea piciorului si genunchiului,deplasarea laterala a piciorului si atacul cu
talonul.Faza1-atacul cu talonul,atragem atentia la cap si trunchi care trebuie sa fie vertical,bratul
opus este proiectat anterior,bazinul face o usoara rotatie interioara,genunchiul membrului de atac
este extins,iar piciorul respectiv este in unghi drept cu gamba,faza2 a mersului-numita pozitia
medie.Capul si trunchiul trebuie sa fie verticale,bratele apropiate de axa corpului,bazinul usor rotat
interior si inclinat spre stinga,coapsa dreapta moderat rotat extern,genunchiiul drept extins,iar cel
sting usor flectat.Faza3-desprinderea de la sol a piciorului ,capul si trunchiul vertical,bratul drept
inaintea axului corpului cu cotul usor flectat,bazinul in rotatia anterioara ,coapsa dreapta in usoara
rotatie ,genunch.drept usor flectat ,glezna dreapta in flexie plantar,piciorul se sprijina pe partea
anterioara degetele extinse.Faza4-balansare.Capul si trunchiul ramin verticale ,bratele in apropierea
axei corpului.Bazinul o usoara rotatie anterioara, soldul o usoara rotatie interna,Coapsa si
genunchiul drept flectate ,membrul de sprijin este aliniat vertical la bazin.piciorul in unghi drept fata
de gamba,se controleaza flexorii coapsei,si apoi extensorii gambei. reeducarea mersului.Se
adreseaza unor miscari complexe care antreneaza lanturile cinematice ale intregului organism. La
persoanele carora deficientele raman definitive se urmareste dezvoltarea unor mecanisme de
compensare si crearea unor stereotipuri dinamice.
Ischemia miocardului – este o boala acuta sau cronica cu atacarea muschiului cardiac din cauza
schimbarilor patologice din vasele coronare ra, hipodinamia, obiceiurile .Factorii ce duc la aceasta
afectiune sunt: predispunerea eredita daunatoare, nivelul marit a lipidelor in singe.Formele clinice
ale ischemiei miocardului sunt:ateroscleroza cardiovascuara- reprezinta inlocuirea partiala a
muschiului cardiac cu tesut conjunctiv sub forma aderente ceea ce determina o scadere a functiei
contractile scaderea performantei si deficultati respiratorii. Angorul pectoral-este o forma clinica a
cardiopatiei ischemice datorata insuficientei circulatorie acuta a muschiului inimii din cauza
cardiosclerozei vaselor coronare. Distingem 2 tipuri de angor: a) angor de efort- care se
caracterizeaza prin accese de dureri pectorale ce survin la scurt timp dupa inceperea unui efort ca
mers, urcatul scarilor etc.b)angor instabil-se caracterizeaza prin abcese de dureri ce nu sunt legate
de efort. Cauza angorului instabil este ruperea unei placi de aterom cu formarea trombului care
obstructioneaza partial sau total cu un ram coronarian. Infarctul miocardic- reprezinta un focar de
necroza ischemica in miocard din cauzat de insuficienta circulatiei sangvine coronariene. In
dependenta de localizarea focarului de necroza si marimea acestuia deosebim: infarct mic- care se
poate vedea numai la microscop;-care afecteaza 1cm² din peretele miocardic. Si transmural-atunci
cind focarul de necroza strabate cele 3 straturi: pericardul, miocardul, endocardul. Insuficienta
coronariana are 3stadii de gravitate dupa stragesco: stadiul I -se caracterizeaza prin absenta
simptomelor subiective de dereglare a circuitului sanguin. Stadiul II-are 2 perioade prima se
caracterizeaza prin simptome de insuficienta a circulatiei sanguine. A 2 perioada se manifesta prin
insuficienta pronuntata a circulatiei sangvine in repaus cu dereglari hemodinamice pronuntate in
circuitul maresi mic. Si stadiul III- se caracterizeaza prin o crestere a fenomenelor de staza si
inrautatirea tuturor simptomelor expuse mai sus.Reabilitarea pe etape :obiectivele k-piei- educarea
bolnavului in vederea respectarii unui regim alimentar care sa aiba tendinta , normalizarea
greutatii corporale; diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului cotidian;
intensificarea dozata a schimbului de substanta; imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice;
marirea fortei si rezistentei a muschilor trunchiului si membrelor.
Mijloacele aplicate sunt :mers dozat, bicicleta de camera, alergarea usoara, ex. Partiale urcat
coboritul scarilor,ex gimnastice, elemente de sport fara element competitiv.
Hepatita A(boala minilor murdare)- este o afectiune a ficatului care se caracterizeaza prin
infectarea cu virusul hepatic A. Tabloul clinic- oboseala, febra, diaree, icter. Caile de transmitere-
fecal orala, utilizarea instrumentelor de mincat, baut folosite in prealabil de opersoana infectata.
HepatitaB – infectie a ficatului cauzat de un virus hepatic B, spre deosebire de hepatita A virusul
hepatic B(VHB) poate cauza atit o forma acuta cit si cronica. Tabloul clinic- in faza acuta hepatita B
genereaza simptome de o severitate maxima. Persoanele infectate au urmatoarele simptome cefalee,
febra, lipsa poftei de mincare, diaree, icter, greata. Calea de transmitere este prin contact direct cu
fluidele organismului si foarte frecvent de la o mama infectata la copil in timpul nasterii. Hepatita
C- afectiune a ficatului, cauzata de virusul hepatic C. Ea este cea mai frecventa forma de hepatita
care produce o afectiune cronica cca 80%. Tabloul clinic: oboseala, lipsa apetitului, dureri
abdominale, insomnii etc. Calea de transmitere prin contact direct cu fluidele organismului.
actiunea clinica: in cazul hepatitelor virale si cirozei hepatice actiunea ex este diversa. Sunt
contraindicate ex de forta, viteza, rezistenta, transportarea greutatilor etc. Deoarece duc la
intensificarea circulatiei sangvine si marirea presiunii intraabdominala acutizind durerea. Sunt
recomandate ex respiratorice. Kinetoterapia:obiectivele-tonifierea musculaturii abdominale;
prevenirea aderentelor; diminuarea durerilor; tonifierea peretelui abdominal. Perioada I: bolnavul se
afla in regim locomotor la pat; p.i d.d, d.d cu piciorele flectate, d.l. sedinta de k-pie cuprinde ex
active, expasive, ex respiratorice diafragmale, tempou lent, aplitudine mica 5-10 min. Perioada
II:cuprinde regim locomotor de salon. Se extind numai p.i d.d, d.l, sezind. Se aplica ex active,
pasive, ex cu rezistenta, ex respiratorice pentru muschiul diafragmului. Tempou si amplidudine
medie timp de 15-20 min. Perioada III: corespunde cu regimul general. P.i d.d, d.l, d.v, patrupedie,
stind, sezind. K-pia cuprinde ex de abdomen, ex pasive, ex cu rezistenta, ex respiratorice pentru
muschii diafragmului, unele sporturi. Tempou rapid amplitudine completa 25-30 min.
Initierea ritmica se realizeaza atit in caz de hipertonie cit si in hipotonie.Se realizeaza miscari
lente,ritmice,mai intii pasiv,apoi pasiv-activ si active pe intreaga amplitudine a unei scheme de
miscare.In cazul in care exista o hipertonie care limiteaza miscarea,scopul este obtinerea
relaxarii,cind exista o hipotonie,inversarea ritmica are c scop initial mentinerea memoriei kinestzice
si pastrarea amplitudinii de miscare.
Inversarea agonistilor se executa contractia concentric ape toata amplitudinea apoi progresiv se
introduce contractia excentrica
Inversarea lenta reprezinta contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor
dintro schema de miscare ,pe toata amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta aplicata
miscarilor este maximal,cel mai mare nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata
executa).Prima miscare se face in sensul actiunii musculaturii puternice(contractia concentrica a
antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi
Inversarea lenta cu opunere este o variant a tehnicii inversare lenta in care se introduce
contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e antagonist
Mijloacele speciale ale k-piei sunt:posturare intr-o postura relaxanta si facilitatoare a respiratiei cit
mai adecvata; dezobstructie bronsica prin drenaj adaptat; relaxarea musculaturii, facilitarea
expectoratiei, reducerea tusei iritative; ex respiratorii statice; ex respiratorii dinamice; ex respiratorii
diafragmale; sonore; ex de drenaj; posturari si masaj; Contraindicatii –insuficienta respiratorie gr 3;
abcesele pulmonare; hemoptizie sau amenintare; starea de rau asmatic; atelectazia pulmonara;
acumularea cantitatii mari de lichid in cavitatea pleurala. Indicatii: in perioada subacuta; perioada
de insanatosire in pneumonia acuta; pleurezie; bronsita; astm bronsic etc.
Prima metoda de evaluare- Metoda podometrica-o metoda de evaluare la baza careia se afla un
studiu electronic. Pacientul este plasat pe un suport care este atasat la un calculator. Pe ecran apar
amprentele plantare care sunt colorate in diferite culori in dependenta de greutatea corporala, pe care
o suporta fiecare segment al talpii.
Avantaje: ortopedul poate indica un tratament corespunzator diagnozei stabilite foarte precis,
recomadna incaltaminte ortopedica sau supinatoare confectionate pentru fiecare individual.
1. Se ia o foaie alba
2. Piciorul pacientului(talpa) va fi colorata cu o vopsea inofensiva, cum ar fi acuarela, goas,
KMnO4, coler sau alte substante colorate
3. Din poz. Asezat a pacientului vom lasa amprenta piciorului pe foaia alba, pentru aceasta
pacientul va apasa cu piciorul pe foaie fara a misca piciorul.
4. aceeasi cu ambele picioare
5. amprenta se lasa sa se usuce
6. se vor petrece urmatoarele masurari:
o se alege mijlocul calciiului si se noteaza cu litera”a”
o se gaseste baza celui de-al doilea metatarsian si se noteaza cu „b”
o se gasesc ounctele de amprenta interna a talpii, care proiemina maximum la
nivelul calciiului si o notam cu litera „g” si la nivelul metatarsianului cu
litera”v”
o prin punctele „a_b” se traseaza o dreapta
o prin”v-g” se traseaza o dreapta
o aceste drepte se impart in jumatate, iar prin mijlocul lor se mai traseaza o
dreapta perpendiculara pe celelate doua
o punctele de insertie a acestei drepte se noteaza astfel, marginea externa a
talpii cu „d”, marginea interna a amprentei cu „e” si linia de insertie cu
dreapta”v-g” cu „i”.
7. Plantograma se va calcula dupa formula:
I(indecele talpii)=de/ei, se masoara in cm.
In norma indicele talpii poate fi:
0,1-1 talpa normala
1-2 picior aplatizat
2< picior plat
Caracteristici-se pot utiliza diferite activitati care sa implice grupe mari si mici musculare cit si si
combinatii de activitati statice si dinamice.
Acest tip creste forta musculara si anduranta si utilizeaza ambele sisteme metabolice anaerob si
aerob.
Forta musculara se poate examina obiectiv prin:- examen clinico-functional - inspectie, palpare,
testare musculara manuala, testarea miscarii functionale pentru screening si ADL-uri;- aprecierea cu
ajutorul dinamometrului;- aprecierea cantitativa.
Pe parcursul celei de-a treia perioade sunt utilizate toate formele disponibile ale kinetoterapiei
Posturari,mobilizari,transferuri in AVC
Programul Wiliams etapa 3-exercitii1. Decubit dorsal, genunchii flectati: se impinge lomba spre
pat, se basculeaza in sus sacrul, lomba ramanand mereu in contact cu patul, si se contracta peretele
abdominal. Treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot mai
putin flectati, pana ce ajung sa fie complet intinsi.2. In ortostatism, cu spatele la perete, calcaiele la
25-30 cm distanta: se aplica sacrul si lomba (aplatizate) de perete; treptat se apropie calcaiele de
perete, mentinand contactul lombei cu acesta.3. Decubit dorsal: se executa bicicleta cu pelvisul mult
basculat inainte.
Trebuie mentionat faptul ca aceste exercitii nu constituie un standard pentru fiecare pacient. Se
recomanda a se varia exercitiile, in functie de varsta si profesia pacietului. Asadar, in cazul celor a
caror activitate profesionala consta in utilizarea mainilor si aplecarea trunchiului inspre inainte,
programul trebuie sa se axeze pe consolidarea sistemului vertebral si a ischiogambierilor. Pentru cei
care stau mult in picioare, programul se orienteaza pe tonifierea musculaturii de sustinere pe
verticala a coloanei vertebrale.
Programul Wiliams 1 etapa-scopuri in prima faza subacuta programul cuprinde 6 exercitii din
care primele 5 sunt effectuate din decubit dorsal,iar ultimul din din asezat.In aceasta faza exercitiile
urmareasc:asuplizarea trunchiului inferior,tonifierea musculaturii abdominale si intinderea
structurilor posterioare ale coapselor si coloanei lombo-sacrale.Fiecare exercitiu al acestei fze se
executa de 2-3 ori pe zi .
Programul Wiliams 2 etapa-scopuri aceasta faza incepe dupa aproximativ 2 saptamini in partea a
doua a stadiului subacut,exercitiile devin mai complexe,adauginduse cele din faza a doua.Acestea
cuprind 5 exercitii din situatii libere la care se adauga exercitii din atirnat la scara fixa,exercitii de
ridicare plus rasucire si pendulare a membrului inferior si au ca scop:reducerea durerilor,dezvoltarea
muschilor fesier mare si ischiogambier,intinderea pasiva a flexorilor saoldului si a muschiului sacro-
spinal
Programul Wiliams etapa 3-scopuri in faza cronica se instituie faza a treia a programului in care
se pune accent pe bascularea bazinului,intinderea flexorului soldului si tonifierea musculaturii
trunchiului respective a musculaturii abdominale fesiere si extensoare lombare cu scopul mentinerii
unei situatii neuter a pelvisului si de creare a unei presiuni abdominale care sa fie capabila sa preia o
parte din presiunea la care sint supuse discurile intervertebrale.
Exerciţiile statice se vor realiza din poziţiile stând, culcat dorsal, culcat ventral, atârnat, şezând,
însoţite de poziţii asimetrice ale membrelor superioare şi/ori inferioare cu rol corectiv asupra
asimetriei toracelui.
Exerciţiile de respiraţie sunt obligatorii şi necesare însoţind fiecare exerciţiu executat, iar exerciţiile
din metoda Schroth sunt poate cu rezultatele cele mai notabile în recuperarea scoliozei.
-pentru decubit ventral, pacientul este asezat pe un suport cu plan inclinat de 15 grade-20 grade, partea
inferioara sa permita atingerea solului cu degetele de la picoare, iar cea superioara sa fie cat lungimea
bratului si jumatate a antebratului, pe laterale sunt fixate curele la nivelul axilelor si a bazinului, la
nivelul umerilor si pubisului sunt plasate sprijinitoare pentru a evita alunecarea, ceea ce permite
mentinerea aliniamentului corporal. Acest suport este captusit pentru a preveni starile de disconfort ale
pacientilor.
-pentru decubit lateral pacientul este asezat pe un pat cu placa laterala (formand cu patul un unghi de 90
grade) cu o inaltime de 40-50 cm care asigura o pozitionare corecta a corpului, cu sprijin pe perna a
membrelor supeioare si inferioare.
-pentru pozitia asezat cu picioarele intinse (postura papusi joase, inalte) se realizeaza cu ajutorul patului
articulat.
3)metode de facilitare a posturii: Flexia capului si a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit dorsal in
decubit ventral a pacientului.- Extensia capului si a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit ventral
in decubit dorsal a pacientului.- Incrucisarea bilaterala a membrelor superioare produce o miscare
pendulara atunci cand trece din decubit dorsal in decubit ventral.- Incrucisarea gleznelor faciliteaza
rostogolirea.
4)exer pn drenaj bronsic: Exercitiul 1: Din sezand 5 pozitii fiecare, mentinandu-se 10-15 sec:
1. Se sta drept;
2. Se apleaca trunchiul lateral dreapta la 45 grade;
3. Se apleaca trunchiul lateral stanga la 45 grade;
4. Se apleaca trunchiul pe spate la 30 grade;
5. Se apleaca trunchiul in fata la 45 grade.
Exercitiul 2: Din decubit 2 pozitii cate 10-15 sec:
1. Decubit dorsal fara perna;
2. Decubit ventral.Exercitiul 3: Din decubit ventral, o perna sub abdomenul superior, capul se
sprijina pe antebratele incrucisate inainte, se mentine 10-15 sec. Exercitiul 4: 2 pozitii a cate 10-15
sec, patul la fel ca la exercitiul 5:
1. Decubit lateral stang cu o perna sub sold si baza toracelui;
2. Decubit lateral drept.
Transferul pasiv de pe pat in fotoliu rulant; Transferul activo-pasiv de pe pat in fotoliu rulant ;
Transferul pasiv din fotoliul rulant pe pat 6)Exerciti pentru ortostatism si mers : Din decubit
dorsal, cu un baston sau un cordon elastic pacientul executa miscari ale membrelor superioare.
Din decubit dorsal, cu sprijin pe coate pacientul isi ridica fesele de pe pat si mentine cateva secunde,
relaxeaza apoi reia exercitiul.
Din decubit dorsal, kinetoterapeutul sta in genunchi peste pacient cu genunchii de o parte si de alta a
soldurilor pacientului. Kinetoterapeutul prinde antebratele supinate ale pacientului la nivelul
pumnului, pacientul trage pentru a se ridica in sezand, apoi se lasa pe saltea. Acest exercitiu este
indicat pentru pacientii cu tetraplegie.
Din decubit dorsal genunchii flectati sustinuti de catre kinetoterapeut, mainile pe coapse, pacientul
ridica capul si omoplatii de pe pat alunecand cu mainile pe coapse. Genunchii flectati sustinuti de
catre kinetoterapeut, bratele pe langa corp, mainile pe pat, pacientul aluneca cu trunchiul pe pat
(flexie laterala), ducand mainile spre calcaie. Pacientul in decubit ventral cu srijin pe coate isi trece
greutatea de pe un antebrat pe celalalt, la inceput antebratul liber ramane pe pat, apoi il ridica.
Pe un scaun cu fata la spalier, pacientul executa ridicari si asezari pe scaun cu ajutorul mainilor
care prind o sipca. Pe un scaun intre barele paralele, pacientul se ridica si se aseaza pe scaun cu
sprijin pe barele paralele. Pe un scaun in fata oglinzi, pacientul executa la comanda
kinetoterapeutului miscari ale membrelor superioare la inceput cu ochii deschisi, apoi cu ochii
inchisi.
Cu spatele sprijinit de spatarul scaunului cu doua gantere in maini cu antebratele lipite de torace,
pacientul executa flexii si extensii ale coatelor. Cu spatele sprijinit pe spatarul scaunului cu doua
gantere in maini executa flexii ale bratelor.
Din asezat pe pat, cu antebratul sprijinit pe masa plana cu degetele rasfirate, executa presarea
fiecarui deget pe masa. Acest exercitiu este indicat pentru pacientii cu tetraplegie.
Din asezat pe scaun, pacientul muta pe masa obiecte de diferite marimi si grosimi. Din asezat cu
genunchii extinsi pacientul executa flexia trunchiului incercand sa ajunga cu degetele mainilor la
degetele picoarelor, pentru tetraplegici mana partial afectata prinde mana afectata.
Din patrupedie, pacientul ridica alternativ cate un membru superior, transferand greutatea pe
cealalta jumatate a corpului.Kinetoterapeutul sta in spatele pacientului cu prize pe soldurile
pacientului, pacientul incearca sa-si treaca greutatea pe hemicorpul opus iar kinetoterapeutul opune
rezistenta.Din patrupedie, pacientul executa miscari de balansare inainte-inapoi in lateral si in
diagonala, amplitudinea va creste progresiv. Kinetoterapeutul in spatele pacientului imprima miscari
de dezechilibrare in sens anteroposterior si lateral.Din patrupedie pacientul executa mersul inainte,
inapoi, in lateral.
7)exercitii de mers la paralele
8)exercitii de mers cu orteze pn membrele inferioare
9)exer de mers fara spriginul miinilor
-cu ajutorul knt si cu participarea acriva a.pacientului.Ajutorul dqt de knt poate fi:total-
maxim,mare ,moderat,mic. sau transferul se poate face fara anutorul knt el fiind doar asistat
-cu ajutorul knt care poate folosi diferite dispozirive ajutatoare.Transferul pacientului din fotoliu
rulant la un aparat,daca pacientul lucreaza la mai multe aparate,transferul se face va face de citeva
ori in timpul unui program.Transferul pacientuluo de la un aparat in fotoliu rulant.Transferul din
fotoliu rulant pe masa de verticalizare si invers.Transferul din sezind in fotoliu rulant pe pat de catre
knt.
-din p.i d.d pe pat ,transferul pacientului de catre 1-2knt,pe targa si de pe targa pe pat.
-din sezind transfer pe masa basculanta de verticalizare.mobilizarea fiind progresiva pina la 90grade.
Posturile:se fac de la celea cu o baza de sjstinere la.mare la posturi xu o baza de sustinere mica.Se
realizeaza posruri de tipul :papusii joase,papusii inalte,postura.asezat,,stind pe genunchi etc.
Modificarile morfofunctionale a le org matern in timpul sarcinii apar in consecinta adaptarii acestuia la
cerintele create de prezenta si necesitatile fatului,determinind o stare fiziologica speciala.
Sist. Ostio-artrio-mio-kinetic.- in timpul sarcinii scade continutul de Ca din oase dar in acelasi timp creste
elasticitatea lor.Articulatiile devin mai laxe. Cu cresterea in greutate a uterului explica si modificarea staticii
gravidei. Cu accentuarea lordozei lombare pozitionarea inadecvata a umerilor precum si instabilitatea
echilibrului.
Sist. Nervos- in primul trimestru al sarcinii este caracteristica agitatia, iritabilitatea, fluctuatiile de
indispozitie. Pot interveni rareori si stari de depresie, care ajung deja la limitele psihozei. In al doilea
trimestru survine un echilibru in activitatea s.n. precum ca in trimestru 3 sa apara iarasi modificari.
Sist. Cardiovascular- cordul prezinta modificari privind pozitia si dimensiunile lui ca o consecinta directa a
ascensiunii diafragmului. Apar unele modificari ale electrocardiogramei datorita schimbarilor de pozitie si
asupra solicitarii. Debitul cardiac creste incepind cu a 10-a saptamina, si revine la normal dupa 6 saptamini
de la nastere.
Aparatul digestiv- in primele saptamini de sarcina gravida prezinta inapetenta, greata, varsaturi din cauza
s.n. vegetativ. O problema destul de fregventa este pirozisul.
Aparatul excretor- in timpul sarcinii filtrarea renala creste aprox. 40%. In primele si ultimile saptamini de
sarcina se poate constata o dilatare a vezicii urinare. Cresterea uterului ii v-a accentua deformatia vezicala.
Aparatul genital- uterul sufera cele mai mari modificari in dimensiune, vascularizare, masa musculara,
greutate. Masa musculara uterina creste fibrele musculare in lungime de 10-40 ori, in diametru aprox. de 3
ori
indreptat spre tavan. Ridicam încet piciorul întins cât putem de sus, încercând sa ținem incordat
Stand cu spatele drept pe un scaun, ridicam un picior perfect întins cu laba îndreptată spre tavan,
apoi îl indoim cât putem de mult. Îl ținem în aer 5 secunde, apoi îl coboram încet. Repetam cu
celălalt picior.
genunchi, celalalt picior rămânand în urma întins și cu calcaiul pe pământ. Mentinem aceasta poziție
Pe varfuri.
Și pentru acest exercițiu ne putem folosi de un scaun ca punct de sprijin. Cu corpul perfect drept, ne
ridicam pe varfuri și ne mentinem în aceasta poziție 5 secunde. Facem pauza 10 secunde, dupa care
Obiectivul acestui exercițiu este să-l realizam fără sprijin, dar se poate realiza și cu ajutorul unui
scaun ca să ne fie mai ușor. Ne lasam cu toată greutatea pe un picior întins, în vreme ce pe celălalt îl
ridicam, flexionandu-l de la genunchi. Il mentinem in aer 10 secunde, dupa care schimbam piciorul.
cauzele şi mecanismele de producere a traumatismelor înactivitatea s
p o r t i v ă s u n t d e p e n d e n t e d e t i p u l d e s p o r t , d e antrenor, de greşeli de
organizare a competiţiei, de carenţele alimentare ale sportivului sau de defectele de
echipament.
in timpul de vindecare în cazul traumatismelor survenite la sportivi trebuie să fie mult mai scurt
decât în cazul nesportivilor
deoareceo r i c e î n t r e r u p e r e m a i l u n g ă a p r e g ă t i r i i s p o r t i v e d e t e r m i n ă s c ă
d e r e a c a p a c i t ă ţ i i d e e f o r t c u i m p a c t n e g a t i v a s u p r a performan
ţei;
în cazul sportivilor scopul final este obligatorie vinde-careacompletă anatomo-funcţională,
spred e o s e b i r e d e n e s p o r t i v i , l a c a r e p o t r ă m â n e m i c i s e c h e l e posttraumatic
e, corectabile sau nu în timp;
în cazul sportivilor repausul general pe durata tratamentului
r e b u i e r e c o m a n d a t n u m a i î n c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e s a u n u m a pentru un interval
de timp cât mai scurt, mult mai frecvent fiindrepausul segmentar;
Frecvenţa accidentelor traumatice a crescut semnificativ în ultima sută deani paralel cu dezvoltarea
activităţilor sportive. În S.U.A., de exemplu, mai multde 10 milioane de sportivi sunt trataţi anual
pentru leziuni traumatice produse în timpul activităţilor sportive.Recuperarea medicală în sport
este reprezentată de folosirea dirijată a unui complex de factori naturali sau artificiali, cât mai
precoce şi intensiv posibil, în scopul restabilirii anatomo-
funcţionale a unui organ sau a unei funcţiiperturbate de efortul sportiv, în vederea reinserţiei cât mai
rapide a sportivului înactivitatea de antrenament şi a obţinerii unei capacităţi de efort
S t a b i l i r e a p r o g r a m u l u i d e r e c u p e r a r e î n g e n e r a l ş i a a f e c ţ i u n i l o r traum
atice ale sportivului în special este direct determinată de diagnosticul cliniccu care pacientul se
prezintă la kinetoterapeut, dar şi de diagnosticul
funcţionalp e c a r e a c e s t a î l s t a b i l e ş t e . D e a l t f e l , p e p a r c u r s u l î n t r e g u l u i
p r o c e s d e recuperare, evaluările iniţială şi intermediare pe care kinetoterape
u t u l e s t e obligat să le facă, vor sta la baza structurării programului kinetic, ca urmare
afaptului că acesta este caracterizat prin dinamică, prin adaptare permanentă ladisponibilităţile
funcţionale ale organismului.
Ptoza; -este coborirea organului in urma scaderii tonicitatii acestuia.Etiologie.Ptoza se poate dezvolta in
urma unui efort fizic marit,atrofia muschilor abdominali in cazul patologiilor innascute.Slabire
brusca;dereglari ale tinutei;nasteri complicate si des repetate;viata sedentara.Tabloul clinic.-Senzatia de
plenitudine;senzatia de greutate in abdomen;constipatie;dureri abdominal in reg.lombara in special dupa
efort.;ameteli;greata;balonari.Tratament:-profilactic;curativ;balnear.Obiectivele k-piei:-tonifierea
musculat.peretelui abdominal cu precadere a musch.tranversal abdominal.-reeducarea coordonarii miscarii
voluntare de respiratie cu cele ale abdomenului.-tonifierea musch.difragmei ameliorind parametrii
respiratorii.-reglarea tranzitului intestinal.-imbunatatir.circulatiei sangvine.-crearea unei stari psihice
optime.Indicatii.K-pia se incepe doar cu avizul medicului.Se evita munca si poz.stind care agraveaza si
favorizeaza ptoza viscerala.P.i recomandate:d d cu picioarele ridicate la 90 grade,stind pe
omoplati.Contraindicatii-ex.indeplinite din poz.suspendate,ex.ce produc trepitatii la nivel
abdomenului.Sarituri,alergari,transportarea greutatilor.K-pia in ptozaI-perioada-Mijloacele k-pieiMobilizarea
globala ale segmentelor mari care se executa din p.i d.d,stind pe omoplati.Aceasta etapa incepe in prima
sapt.de tratament cind bolnavul se afla in regim locomotor la pat.Sedinta de k.dureaza 15-20 min si se
executa o data in zi.Tempoul e mediu iar amplitude completa.Durata etapei a II este de 4 sapt.Forme de
lucru:gim matinala si medicala care include ex.active-pasive;ex .pt muschii diafragmei.ex.respiratorice.Se
executa din p.i:d.d;sezind;stind pe omoplati;patrupedie.Sedinta tine 15-30 min.Program kinetic se repeta de 2
ori /zi.Prima sedinta se executa dimineata ,iar urmatoarea peste 2-3 ore dupa luarea mesei.Tempoul executarii
este lent.III –perioada Formele de lucru:Gim.matinala care cuprinde elemente globale ale
gimnasticii.Gim.medicala care cuprinde ex.active ,pasive,cu rezistenta,respiratorice.Se fac ex.din
dd;dl;dv;patrupedie;sezind;stind.Tempoul este mediu iar durata sedintei de 30-35 min.
T1- flexia plantara a piciorului stang cu mentinere cu mentinere 3 secunde, varfurile piciorului
ramanand pe podea iar calcaiul se ridica
T2 – revenire
T4- revenire
T1- aplicarea talpii piciorului stang pe fata dorsala a piciorului drept, cu alunecarea ei pe gamba
si pe genunchiul piciorului drept
5. Culcat dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol. Tararea pe spate prin impingerea corpului
cu varfurile picioarelor.
- Culcat ventral cu mainile sub barbie, gambele flectate pe coapsa la 90 0. Ducerea varfurilor
picioarelor spre regiunea fesiera, prin flexia plantara a acestora. Mentinerea pozitiei 5-10
secunde.
- Pe genunchi, cu sprijin pe palme, dosul picioarelor sprijinit pe podea, cu varfurile bine
intinse.
T1- ridicarea picioarelor spre fese, cu accentuarea activa a boltii plantare prin flexia plantara a
piciorului. Mentinerea pozitiei 5-10 secunde.
T2- revenire
10. Sezand pe un scaun cu talpile pe podea si avand sub talpi un cearsaf. Prin flexia degetelor se
trage cearceaful sub corp.
Exercitiul poate fi ingreuiat prin asezarea unei greutati pe celalalt capat al cearceafului.
11. Sezand pe un scaun se prinde o minge de marime si greutate potrivita intre talpi. Se
deplaseaza mingea in toate directiile, ea ramanand pe sol.
13. Pe perechi, pacientii in decubit dorsal, cu picioarele talpa in talpa. Un pacient executa flexia
plantara a picioarelor, in timp ce celalalt se opune miscarii, dupa care se inverseaza rolurile14.
Doi pacienti, in picioare, stand fata in fata, sprijinindu-se reciproc cu palmele pe umeri. Ambii
realizeaza cumpana cu accentuarea flexiei plantare a piciorului intins inapoi.
Se repeta de 2-3 ori pe acelasi picior, dupa care se schimba piciorul de sprijin
Dupa cum stim,Se deosebesc 3 perioade in aplicarea Kinetoterapiei pentru pacientii cu boli
traumatice:perioada de imobilizare,p.functionala si p.de antrenare
Tehnici pentru promovarea mobilitatii controlate :in cadrul acestei etape se urmaresc
urmatoarele obiective:tonifierea muscular ape parcursul miscarii disponibile,obisnuirea pacientului
cu amplitudine functionala de miscare,antrenarea pacientului de asi lu singur diferite
posturi.TEHNICILE CE SE UTILIZEZA PENTRU MOBILITATEA CONTROLATA
SINT:Inversarea lenta reprezinta contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si
antagonistilor dintro schema de miscare ,pe toata amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta
aplicata miscarilor este maximal,cel mai mare nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata
executa).Prima miscare se face in sensul actiunii musculaturii puternice(contractia concentrica a
antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in acest fel un efect facilitator pe agonistii
slabi.Inversarea lenta cu opunere in care se introduce contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii
fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e antagonist.Inversarea agonistilor se executa contractia
concentric ape toata amplitudinea apoi progresiv se introduce contractia excentrica.Secventialitatea
pentru intarire se realizeaza cind un component dintro schema de miscare este slab,se executa o
contractie izometrica maxima in punctual optim al musculaturii puternice normale.Aceasta
musculature se allege din grupa muschilor care intra in lantul kinetic cu muschiul vizat de preferinta
de allege un grup muscular mare situate mai proximal ori este acelasi muschi de pe partea colaterala
odata ce aceasta contractie izometrica sa maximalizat,se mentine aceasta izometrie adauginduse
contractia izotona impotriva unei rezistente maximale a musculaturii slabe.Punctul optim pentru
crearea superimpulsului variaza pentru:muschii flexori este in zona medie iar pentru extensori in
zona scurtata.Contractiile repetate se aplica in 3 situatii diferite cind muschii schemei de miscare au
forta 0 sau 1.Segmentul se situationeaza in situatie de eliminare a actiunii gravitatiei,iar musculature
s afie in zona alungita si se fac intinderi rapide scurte ale agonistului,ultima intindere este insotita de
o comanda verbal ferma de contractie a muschiului respectiv,miscari voluntare I se opune o
rezistenta maximal,este foarte importanta sincronizarea comenzii care trebuie facuta inainte de a
efectua ultima intindere,astfel incit contractia voluntara sa se sumeze cu efectul reflexului
miotatic.Cind muschii sint de forta 2 sau 3 –contractia izotonica pe toata amplitudinea de miscare
iar din lok in lok se aplica intinderi rapide,scurte.Cind muschiul are forta 4-5 dar fara sa aiba o forta
egala peste tot,se face contractia izotonica pina la nivelul golului de forta undse face izometrie
urmata de relaxare ,se fac apoi intinderi scurte rapide ale agonistului,apoi se reia contractia izotonika
cu rezistenta maxima trecinduse de zona golului de forta.
Tehnici FNP pentru ridicareaa tonusului muscular: Inversarea lenta reprezinta contractii
concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintro schema de miscare ,pe toata
amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta aplicata miscarilor este maximal,cel mai mare
nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata executa).Prima miscare se face in sensul actiunii
musculaturii puternice(contractia concentrica a antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in
acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi.Inversarea lenta cu opunere in care se introduce
contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e
antagonist.Inversarea agonistilor se executa contractia concentric ape toata amplitudinea apoi
progresiv se introduce contractia excentrica.Secventialitatea pentru intarire se realizeaza cind un
component dintro schema de miscare este slab,se executa o contractie izometrica maxima in
punctual optim al musculaturii puternice normale.Aceasta musculature se allege din grupa muschilor
care intra in lantul kinetic cu muschiul vizat de preferinta de allege un grup muscular mare situate
mai proximal ori este acelasi muschi de pe partea colaterala odata ce aceasta contractie izometrica sa
maximalizat,se mentine aceasta izometrie adauginduse contractia izotona impotriva unei rezistente
maximale a musculaturii slabe.Punctul optim pentru crearea superimpulsului variaza pentru:muschii
flexori este in zona medie iar pentru extensori in zona scurtata.Contractiile repetate se aplica in 3
situatii diferite cind muschii schemei de miscare au forta 0 sau 1.Segmentul se situationeaza in
situatie de eliminare a actiunii gravitatiei,iar musculature s afie in zona alungita si se fac intinderi
rapide scurte ale agonistului,ultima intindere este insotita de o comanda verbal ferma de contractie a
muschiului respectiv,miscari voluntare I se opune o rezistenta maximal,este foarte importanta
sincronizarea comenzii care trebuie facuta inainte de a efectua ultima intindere,astfel incit contractia
voluntara sa se sumeze cu efectul reflexului miotatic.Cind muschii sint de forta 2 sau 3 –contractia
izotonica pe toata amplitudinea de miscare iar din lok in lok se aplica intinderi rapide,scurte.Cind
muschiul are forta 4-5 dar fara sa aiba o forta egala peste tot,se face contractia izotonica pina la
nivelul golului de forta undse face izometrie urmata de relaxare ,se fac apoi intinderi scurte rapide
ale agonistului,apoi se reia contractia izotonika cu rezistenta maxima trecinduse de zona golului de
forta.
Traumele compresionale ale C.V.Recuperarea kinetica (probele functionale).evaluarea
coloanei lombare.traumele compresionale apar in urma caderii de la inaltime,pe picioraele
extinse,caderii pe bazin sau trauma compresionala capatata din cauza osteoporozei si a unui effort
fizic mare,in toate cazurile pacientul va fi plasat pe un pat functional.Tratamentul poate fi efectuat
prin 2 modalitati:1.tratament kirurgical-cind are loc repunerea capetelor fragmentate printr-o singura
miscare,apoi pacientul este imobilizat la pat.2.Tratamentul conservativ.-care consta din extinderea
scheletara pe o perioada mai indelungata.in toate cazurile K.va incepe a 2-a zi dupa repozitie in caz
de extindere scheletara care se face cu ajutorul nor curele de extindere care sunt fixate prin fosele
axilare ale pacientului si de marginea patului.Patul de la capul pacientului va fi ridicat cu
aprox.40cmpt.extinderea scheletara sub greutatea proprie a pacientului.Obiectivele K:restabilirea
psihoemotionala a pacientului,imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice in segmentul
afectat,micsorarea durerii,restabilirea functionala organelor interne.Kinetoterapia consta
din:mobilizari active pt.grupele mici de muschi,flexia-extensia ,adducerea-abducerea a
extrimitatilor.In cadrul acestor traume vom indeplini mai multe miscari cu
memeb.sup.,ex.respiratorice ,ex.resp.diafragmale,ex.active speciale care sunt reprezentate de
ex.pt.memb.inf.cum ar fi:flexia-extensia in art.talocrurala,in art.genunchiului, initial fara ridicarea
talpii de din ziua la asternut,iar ziua a 7-a cu ridicarea talpii de la asternut.Fiecare ex.se va repeta de
4-6ori,iar complexul de 8-10ori in zi.Tempoul indeplinirii este incet,pacientul va lucra numai cu
KT.in mod individual iar mai apoi va deveni de sine statator aceste exercitii.I perioada se va
incheia atunci cind pacientul va putea indeplini urmatorul test functional:1.pacientul ridica
ambele picioare de la sternut sub un unghi de 45grade si le poate mentine in aceasta pozitie1-
1,5min.Perioada functionala –incepe din momentul cind pacientul poate mentine ambele picioare
sub un unghi,in acest moment pacientul I se permite sa se intoarca pe abdomen pt.aceasta pt.aceasta
el se deplaseaza catre o margine a patului scote mina din curea se apuca cu aceiasi mina de curea
minii opuse si prin incrucisare piciorului de ceiasi parte ,executa o miscare de intorcere pe
abdomen.Obiectivele in aceasta perioada:intarirea musculaturii zonei afectate,restabilirea fortei
musculare si a amplitudinei de miscare in aceasta zona.Ex.se vor indeplini din pozitia
initiala:D.D,L.,V si partupiedie in limitile patului.Perioda functionala se vafinisa atunci cind
pacientul va putea indeplini urmatorul test motric din p.dv el va face o extensie a intregului corp iar
kt.isi fixseaza o mina pe omoplatii pacientului si alta mina pe osul sacru balasind pacientul daca o
fost fracurat o singura vertbra atunci pacientul trebuie sa mentina pozitia data1-2min ,iar daca a
fost fracturate 2 sau mai multe vertebre atunci pozitia trebuie mentinuta 2-3 min. Din acest moment
pacientului I se permite sa se ridice din pat din pozitia partupedie el se va deplasa spre marginea
patului inaintind cu spatele .Va cobori mai intii picioarele apoi isi va dezdoi spatele .Perioada de
atrenare incepe din momentul cind pacientul se ridica in picioare si dureaza pina cind pacientul I se
permite sa se aseze in toate cazurile de fracturi in perioada de 12-18 luni sint contra indicate sarituri
peste obstacole sarituri in lungime sau de la inaltime. evaluarea coloanei lombare. Vom masura
distanta intre degete miinii si sol.Din ortostatism pacientul apleaca trunchiul in anterior mentinind
genunchii extinsi aatingem cu degetele de sol. CU ajutorul manevrei SHOBER reperam apofiza
spinoasa a vertebrei S1 masuram proximal (sus)10cm apoi se comanda flexia in mod normal
distanta in repere creste cu 5cm ,(de la 10 ajunge 15)invers extensia se micsoreaza cu 3cm .
Conform clasificarii lui Chirossel si colab. (1995) leziunile medulare se clasifica astfel :
a) Dislocatii pure:- unilaterale;- bilaterale;- ruptura disco-ligamentara se poate petrece fara subluxatia
articularelor. b) Fractura apofizelor articulare sau fractura - dislocatie: - fractura apofizelor articulare
superioare sau inferioare asociata cu leziune disco - ligamentara; - fractura blocului articular.
2. Grupul leziunilor disco – corporale: - fracturi tasate- fracturi cominutive 3. Grupul leziunilor mixte -
fractura tear - drop ( asocierea fracturilor de corp si dico-ligamentara )
Evoluţia unui traumatism vertebro-medular este variabilă. În cazuri grave poate duce la moarte, fie direct prin
lezarea bulbului sau prin edem medular ascendent (în traumatismele coloanei cervicale), fie secundar prin
complicaţii, în special de ordin septic (meningite, mielite, bronhopneumonii, etc.). În caz de supravieţuire pot să
apară tulburări neurologice sechelare cu constituirea unor infirmităţi şi/sau invalidităţi.
Torticolisul congenital este foarte frecvent intilnit si constituie pina la 12% din nr.total de afectiuni
innascute ale ALM. Mai frecvent apare pe dreapta, decit pe stinga; mai frecvent la fete decit la
baieti, dar se intilneste si bilateral.
Etiopatogenia
Daca torticolisul este unilateral, atunci capul va fi inclinat spre partea bolnava, fata intoarsa spre
partea sanatoasa si putin inclinata in posterior, centura scapulara si scapula de partea afectata sunt
putin ridicate, este prezenta asimetria fetei, care se manifesta prin urmatoarele: urechile sunt de
dimensiuni diferite si pozitionate asimetric, sprincenele sunt asimetrice, sprinceana si calciiul de
partea afectata sunt putin coborite.In caz de torticolis mediu sau grav se constata intirzieri in
dezvoltarea psiho-motrica, capul este putin turtit la ceafa, iar din partea afectata este putin aplatizat.
Daca nu s-au luat masuri pentru recuperare, toate eceste asimetrii devin deosebit de pronuntate la
virsta de 3-6ani.
In caz de torticolis bilateral-capul este inclinat in posterior, iar fata este orientata in sus, miscarile de
rotatie a capului sunt limitate puternic. In partea superioara a toracelui se formeaza o cifoza, iar
lordoza lombara se adinceste compensatoric.
Reumatismul nu se refera la o singura afectiune - exista peste 100 de afectiuni care se regasesc sub
termenul de reumatism. Adesea, oamenii asociaza reumatismul cu artritele sau febra reumatica
(complicatie astreptococului de grup A) care pot afecta functia inimii.Reumatismul sau bolile
reumatice sunt boli inflamatorii cronice si dureroase, care afecteaza oasele, articulatiile, muschii,
tendoanele si ligamentele. De asemenea, reumatismul poate afecta si organele interne, inclusiv
inima,rinichii, plamanii sau pielea. Umflarea, roseata, rigiditatea, caldura si durerea sunt simptome
de inflamatie specifice bolilor reumatice.
Etiopatogeneza
Factori care favorizeaza aparitia afectiunilor reumatice: - prezenta in sange a unor toxine din cauza
functionarii necorespunzatoare a metabolismului,digestiei sau excretiei; - ereditatea; - infectii la
nivelul dintilor, amigdalelor si a veziculei biliare; - expunerea la frig sau umiditate.
Clinica
Semnele si simptomele bolilor reumatice includ: - febra; - inflamatie; - durere; - rigiditate
musculara.
Exercitiul 1
Stand departat, inclinati lent capul pe umarul stang, pana atingeti umarul, apoi reveniti. Repetati si
pentru partea dreapta.Se repeta de 10 ori. exercitiul 2
Stand departat, cu mainile pe solduri, se roteste capul spre stanga si spre dreapta. Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 3
Stand departat, se intind mainile in lateral, la nivelul umerilor si se fac miscari circulare cu miinile.
Se repeta de 10 ori. Exercitiul 4 Stand in fata unei mese( la 20-30 cm), se pun mainile pe masa si ne
aplecam inainte in flotare. Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 5
Stand departat, fara a indoi genunchii, incercati sa atingeti virful piciorului drept si apoi al celui
stang cu mainile de aceeasi parte. Se repeta de 10 ori. Exercitiul 6
Culcat pe spate, se flexeaza genunchii si se ridica mainiile deasupra capului. Se aduc mainile spre
stanga, iar genunchii spre dreapta, dupa care repetati miscarea invers. Se repeta de 10 ori. Exercitiul
7 Sezand ghemuit, ne ridicam pe varfuri, sprijinindu-ne cu mainile de sol. Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 8 Stand pe sol, ne asezam cu picioarele stranse sub noi, la inceput spre stanga, apoi spre
dreapta. Se repeta de 10 ori. Exercitiul 9
Culcat inainte, se ridica trunchiul si incercam sa prindem picioarele cu mainile. Se repeta de 6 ori.
Exercitiul 10 Stand, se executa genuflexiuni cu ridicare pe varfuri, bratele se ridica intinse deasupra
capului. Se repeta de 10 ori.
OBEZITATE . ARGUMENTAREA CLINICO - FIZIOLOGICĂ Metodica kpie Kpia implica efectuarea exer fiz
si antrenam fizic sub control medical.intru cit pot aparea modificari la acesti subiecti in timpul practicarii
exer fiz.La obezi gimn medic incepe cu 2 sedinte pe saptamina a cite 30-45 min fiecar,crescinduse treptat
durata sedintei si nr antrenamentelor . Ca activitati sportive se recomanda alergarea ,mersul,si unile tipuri
de sport ,Consumul energetic trb sa fie de 700 kcal /ora ceea ce permite ca intro saptamina scaderea
ponderala sa fie intre 0,5-1 kg. Consumul energetic ptr a scadea in greutate trb sa fie 1000 -1500 kcal pe zi
,pe cind la o persoana neobeza este de 2000-2500 kcal. Ptr pacientii a caror obezitate eset asociata cu
afectiuni cardiovasculare,respiratorii,sau osteoarticulare se interzic exer fiz intense indicinduse doar
miscari usoare in functie de toleranta fiecarui bolnav .In nici un caz nu se renunta complet la efort
deoarece sedentarismul agraveaza toate aceste complicatii ale sedentarismului . Pentr aceasta categorie de
pacienti se indica miscari simple de gimn.repetate pina la atingerea unui program zilnic de exer.Nu sunt
recomandate la inceput eforturile fiz mari intrucit se pot complica cu febra musculara ,astenie,cresterea
apetitului ,sete exagerata . Febra musculara limiteaza continuitatea activitatilor fizice .Cresterea apetitului
este o consecinta nedorita care solicita mult vointa fiecarui obez obisnuit sasi sadisfaca placerile
gustative.In acest sens trb distras atentia pacientilor de la aceasta preocupare . Astenia fizica contribuie si
ea la limitarea duratei programului ktic sau chiar la intreruperea acestuia .Eficienta maxima a obtinerii
deficitului ponderal se realizeaza prin antrenamente zilnice practicate toata viata .
OBEZITATII , EVALUAREA IMC. 1 .IMC sau numit Quelete-indica la pers mai mult de 18 ani-este cea
mai comuna forma de evaluare a obezitatii . IMC=G( kg)/T la patrat ( m)( inaltimea T) Aceasta formula
nu tine cont de cantitatea de tesut adipos ci doar de excesul de greutate .A easta nu este potrivita ptr copii
femei insarcinate ,virstnici si sportivi. Greutatea ideala sau GI 50+0.75(h( cm)-150)+virsta-20/4
Rezultatul ibtinut este valabil ptr barbati in cazu femeilor acest rezultat trebuie * cu 0,9. Ecuatia
deuremberc-aceasta formula estimeaza % de tesut adipos si % tesut adipos este egal ci
1,2*IMC+0,23*virsta -10,8*Sexul(0 pentru sexu feminin si 1 ptr masculin )-5,4. Valorile normale pentru
intervalul de virsta 17-65 de ani la barbati este intre 17-24%,la femei 20-27 %. Evaluarea obezitatii se
mai poate face prin apreciarea grosimii pliului cutanat in regiunea subscapulara
biciptala,suprailiaca.Grosimea normala a pliului la nuvelul regiunii tricepsului este de 15 mm la femei si
6-7 mm la barbati.La nivelul abdomenului limitile normale sunt de 30 mm la femei si 20 mm la barbati.
Circumferenta taliei-este necesara de determinarea ei ptr a aprecia distributia tesutului
adipos.Circumferenta se masoara la jumatatea distantei dintre rebordul costal si creasta iliaca.Valorile sub
80 cm arata o greutate normala si un risc cazut a bolilor cardiovasculare . Valorile intre 80-87 cm arata
obezitate de gradu 1 sau2 si cu un risc probabil a afectiunilor cardiovasculare .Parametrii m.mari de 88 cm
arata o obezitate de gradul 3 si un risc crescut a afectiunilor cardiovasculare .Valorile normale ptr barbati
sunt intre 90-100 cm .Obezitate gradu 1-2 100-107 cm si obezitate de gradu 3 m.mult de cit 107 cm.
Metoda indicile abdominal-repr raportul dintre circumferenta taliei in cm si h tot in cm.Daca indicile
abdominal este m.mare de 0.5 pacientul este obez.
Cea secundara se datoreaza in principal unor alte afectiuni, printre acestea enumerand : Bolile
tractului gastrointestinal – boala Crohn
• Bolile care afeceteaza sistemul endocrin – hipertiroidismul sau hiperparatiroidismul
• Menopauza prematura
• Afectiunile ficatului
• Deficitul de vitamina D
• Deficitul de estrogeni – amenoreea
• Alcoolismul
• Nutritie deficitara
In momentul in care s-a instalat aceasta afectiune, masa osoasa nu mai poate fi refacuta. In plus,
daca nu este complicata de o fractura (prin compresia soldului, compresie vertebrala, compresie de
bazin sau de humerus).
Fracturile prin tasare vertebrala apar de cele mai multe ori la eforturi foarte mici, cum ar fi ridicari
usoare, rotiri sau chiar aplecari, acestea fiind localizate de cele mai multe ori in zona lombara
superioara sau in zona toracica medie si inferioara. In aceste cazuri durerile sunt violente, cu iradieri
laterale si in fata, ele scazand ca intensitate in urma tratamentului. Persoanele afectate care prezinta
mai multe fracturi sunt mult mai expuse si riscului deformarii coloanei vertebrale (apar lorzodele
cervicale si cifozele dorsale), cu pierderea in inaltime.
Fracturile de sold sunt cele mai des intalnite. Ele se pot produce la simple cazaturi pe o parte, sau
chiar inaintea aceastora. Din pacate, fracturile de sold genereaza deseori o incapacitate fizica severa.
Prevenirea piciorului plat trebuie sa inceapa dupa varsta de 2,5 ani sub forma de : igiena,
incaltaminte fiziologica, sustinator plantar, mers cu picioarele goale, kinetoterapie, manipulari
corectore.
EXERCITII SI MIJLOACE DE PREVENIRE SI CORECTARE A PICIORULUI PLAT
Exercitiul nr.1
Pi. Asezat rezemat si cu palmele pe sol, cu picioarele intinse, executam :
T1-4 ducerea picioarelor in arc de cerc in ambele sensuri, descriind un semicerc cu calcaiele ,T5-
8 lent, revenire la Pi, relaxare. Executam de 3 ori acest exercitiu .
Exercitiul nr. 2.
Pi. Asezat rezemat, cu palmele pe sol si genunchii in flexie maxima ( flexia gambei pe coapsa)
T1-4 intinderea picioarelor, lent , cu calcaiele lipite de sol si maleolele interne apropiate
T5-8 revenire lenta la Pi. Executam de 3 ori acest exercitiu. O varianta a acestui exercitiu : rularea
talpilor pe un baston de gimnastica, sucitorul de bucatarie sau rollerul de presupunctura, cu
respectarea acelorasi timpi.
Exercitiul nr. 3
Pi. Asezat rezemat si cu palmele pe sol, cu picioarele intinse, executam :
T1-4 flexia genunchilor cu orientarea spre sol , spre exterior si concomitent apropierea talpilor
picioarelor pana la obtinerea prizei talpa in talpa ,
T5-6 mentinrerea prizei 10-15 sec.
T7-8 revenire la Pi. Executam cel mult de 3 ori . O varianta a acestui exercitiu este cu o minge
prisa intre talpile picioarelor :
Exercitiul nr. 4
Pi. Asezat pe sol, sprijin pe palme, pcioarele apropiate :
T1-T8 miscari de dorsi-flexie a picioarelor . Repetam de 10 ori , relaxam. O varianta a acestui
exercitiu : T1-T8 forfecari ale picioarelor cu varfurile degetelor perfect intinse.
Exercitiul nr. 5
Pi. Asezat pe scaun inalt tip „bar” , pentru sprijin mai bun apucam cu mainile marginea
scaunului, picioarele intinse si apropiate, executam :
T1 departam picioarele
T2 aducem picioarele fara deslipirea talpilor de pe sol, pana la picioarele din fata ale scaunului
T3 flexia genunchilor si alunecarea talpilor pe picioarele scaunului cat mai sus posibil
T4 mentinerea prizei talpilor in aceasta pozitie max. 10 sec.
T4 alunecarea lenta a talpilor cu priza in jos pe linia piciorului scaunului
T5 asezarea talpilor pe sol
T6 alunecarea talpilor pe sol cu mentinerea flexiei piciorului pe gamba
T7-8 apropierea picioarelor pana la atingerea malelolelor interne si cu mentinerea talpilor pe sol,
relaxam. Varianta a ex. : stand, tinem un baston de gimnastica, vertical si alunecam talpile pe
lungimea bastonului intai cu p.drept, apoi cu stangul.
Kineto terapia in fractura proximala a humerusului.evaluarea (perioade)De cele mai multe ori
se intalneste fractura colului chirurgical mai 4rar a colului anatomic.Fracturile pot fi atit
In abductie cit si in adductie.In toate cazurile minna se fixeaza in legatura lui DREVING
(autorului).Antebratul fiind efectuat sub un unghi de 90grade,si fixat in pansamentu lui Dreving
linga trunchi si legat de git.Perioada de imobilizare.K.incepe a 2-a zi dupa repozitia si dureaza pina
la formarea tesutului osos primar si scoaterea llegaturii lui DREVING(pansamemtului
gipsat)Obiectivele k:ameliorarea circ.sangv.si limfatice in segmentul afectat,preintimpinarea atrofiei
musculare si contracturii articulatiei umarului,scoaterea sindromului dureros.Lectia de k.va dura 10-
15min.exercitiile se vor indeplini dintr-o pozitie initiala.P.i-pozitia stind piciorul din fata mainii
bolnave un pas inainte,trunchiul putin flectat in anterior si inclinat spre mina bolnava,cu mina
sanatoasa scoatem mina bolnava din pansament si fixam locul traumei. se vor indeplini urmatoarele
miscari1.balansarea membrului inainte-inapoi,dreapta-stinga,miscari circulare cu bratul in directia
acelor cesorrnice si imotriva acestora,incrucisarea anterioara a membrelor si ducerea lor spre
piept(mina sanatoasa sub mina bolnava).Acelasi lucru in posterior la spate,flexia-extensia
degetelor(stringerea mainii in pumn)aducerea si abducerea degetelor ,mina se fixeaza in
pansamentul lui Dreving si se indeplinesc urmatoarele miscari:ridicarea concomitent a
umerilor(retropulsia sau lipirea omoplatilor)fiecare ex.se repeta 6-10ori,iar complexul se va repeta
de 10-12ori in zi.Perioda functionala.Dureaza de la formarea tesutului osos primar si scoaterea
legaturii lui DREVING,si dureaza pina la formarea cicatricelui tesutului osos
secundar.Obiectivele:restabilirea mobilitatii in articulatiile imobilizate,restabilirea functionalitatii
intregului organism,restabilirea amplitudinii miscarilor in toate articulatiile.In aceasta perioada k.se
petrece in diverse forme-gimn.de inviorare,inotul curtativ,in lectie se vor folosi 2pozitii de
baza1.P.I-stind aceleasi exercitii din prima perioada doar ca marim nr.de repetari stind cu diferite
obiecte in mina-bastoane de gimn.mingi medicinale,fitness bool(minge).In perioada functionala
pt.marirea amplitudinii miscarii se permite miscari pasive si autopasive.Perioada de
antrenarr.Dureaza din momentul formarii cicatricelui osos secundar si dureaza pina la restabilirea
totala a functiilor pierdute(daca e posibil)obiectivul de baza:restabilirea functionarii intregului
organism.K.se va petrece sub urmatoarele forme:1elemente din jocuri sportive,jocuri
dinamice,inotul curativ,lectia de K.In lectie se vor folosi diferite pozitii initiale ,se intrebuinteaza pe
larg mecanoterapie,ergoterapie,recuperarea de munca survine peste aprox.3luni,pt.antrenamentele
sportive4-5luni
Kinetoterapia in fracturile epifizare ale antebratului pe etape(locul tipic).evaluarea
functionala .Elaborati program de recuperare kinetica perioada II,III.Antebratul reprezinta un
schelet alcatuit din 2oase lungi:radiusul si ulna,ambele oase sunt solidarizate prin articulatiile radio-
cubitala.Evaluarea consta din:testarea bilantului articular si cel muscular,inclusiv si amplitudinea de
miscare.in testarea bilantului articular vom testa supinatia
antebratului(amplitudinea90grade)pronatia antebr.avind o amplitudine de 85-90grade,flexia
pumnului(de la0-85grade)extensia(0-70)abductia(20-30grade)adductia(40-45grade).Fracturile pot fi
atit in abductie cit si in adductie ,in toate cazurile mina se fixeaza in legatura lui
DREVING(autorului),antebratul flectat sub un unghi din 90grade si si fixat in pansamentu lui
Dreving linga trunchi si legat de git.In perioada IIfunctionala Dureaza de la formarea tesutului osos
primar si scoaterea legaturii lui DREVING,si dureaza pina la formarea cicatricelui tesutului osos
secundar.Obiectivele:restabilirea mobilitatii in articulatiile imobilizate,restabilirea functionalitatii
intregului organism,restabilirea amplitudinii miscarilor in toate articulatiile.In aceasta perioada k.se
petrece in diverse forme-gimn.de inviorare,inotul curtativ,in lectie se vor folosi 2pozitii de
baza1.P.I-stind aceleasi exercitii din prima perioada doar ca marim nr.de repetari stind cu diferite
obiecte in mina-bastoane de gimn.mingi medicinale,fitness bool(minge).In perioada functionala
pt.marirea amplitudinii miscarii se permite miscari pasive si autopasive. Perioada de
antrenarr.Dureaza din momentul formarii cicatricelui osos secundar si dureaza pina la restabilirea
totala a functiilor pierdute(daca e posibil)obiectivul de baza:restabilirea functionarii intregului
organism.K.se va petrece sub urmatoarele forme:1elemente din jocuri sportive,jocuri
dinamice,inotul curativ,lectia de K.In lectie se vor folosi diferite pozitii initiale ,se intrebuinteaza pe
larg mecanoterapie,ergoterapie,recuperarea de munca survine peste aprox.3luni,pt.antrenamentele
sportive4-5luni.
Kinetoterapia in fracturile de bazin cu dezintegrarea inelului bazinului. Traumele bazinului se
considera cele mai grave afectiuni ale A.LM.fracturile bazinului pot aparea in urma compresiei a tit
in plan sagital cit si frontal.Fracturile bazinului se caracterizezaza prin Sindromul călcîilor alipite
deaorece pacientul nu poate singur ridica picioarele de la asternut.Fracturile de bazin pot fi:fracturi
izolate a unui os,fractura a2-a -3oase,fractura in forma cartii deschise,fractura cu dezintegrarea
inelului bazinului.In toate cazurile izolate ale oaselor bazinului se culca pe un pat dur
functional,picioarele sunt fixate pe un valatuc,genunchii adusi,iar calciile impreuna numite pozitia
de broscutaKinetoterapia se imparte in 3perioade:Perioada de imobilizare-dureaza din momentul
repozitiei capetelor fracturate si dureaza pina la momentul formarii cicatricelui osos primar(stadiul
de hematom,stadiul de proliferara celulara,stadiul de calusare)perioada de imob.se incheie din
momentul cind pacientul I se permite sa se intoarca pe abdomen in mediu peste10-16zile din
momentul traumei.Toate ex.din aceasta perioada se vor executa din decut dorsal cu plasarea
valatucului sub genunchii pacientului,bolnavul se intoarce pe abdomen si indeplineste urmatorul
test,ridica ambele picioare le mentine 10-15sec.din momentul cind poate realiza acest test se
considera ca pacientul poate trece la acea de a2-a perioada.perioada functionala.incepe din
momentul formarii cicatricelui osos primar si dureaza pina la formarea cicatricelui osos
secundar(stadium de calusare si consolidare)pt.traumele bazinului aceasta coincide cu momentul de
intoarcere a bolnavului pe abdomen si dureaza pina in momentul cind bolnavul I se permite sa se
ridice din pat.Exercitiile se prescriu de mai multe pozitii initiale:D.D,D.V(la intoarcerea P.pe
abdomen sub bazin se pune o perna),stind pe genunchi si maini ,pe coate si semisezind.Trecerea
Bolnavului din pozitia culcat si pozitia stind se permite peste 4-8saptamin din momentul traumei,dar
pt.aceasta pacientul trece un test:Ridica ambele picioare de la asternut le duce la verticala,flecteaza
coapsele pe abdomen,le abduce departindule si le adduce apropiindule in pozitia initiala.Ridicarea
din pat se face in felul urmator:din pozitia Culcat pe abdomen pacientul se ridica din sprijin pe miini
si genunchi si se deplaseaza apoi spre marginea patului cu spatele inainte.din acest moment poate
incepe a 3-a perioada.perioada de antrenare-incepe din momentul formarii cicatricelui osos secundar
si dureaza pina la recuperarea functiilor pierdute(stadiul de consolidare,de remodelare)in cazul
traumei date aceasta perioada coincide cu momentul de cind pacientul se ridica in picioare si
dureaza pina la momentul cind bolnavului I se permite sa se aseze.aceasta perioada se finiseaza in
momentul cind bolnavul I se permite sa se aseze.Pt.aceasta pacientul trebuie sa treaca urmatorul
test:aflarea timp de 2ore in pozitia ortostatica si lipsa de durere in locul traumei sau gravitate in
picioare.daca acesta realizeaza testul dat,I se permite sa se aseze.Durata lectiei este de 50-60min,iar
reabilitarea pt.munca are loc aprox.3luni.Obiectivele:antrenarea sau reeducarea mersului
corect,antrenarea musculaturii memb.inf,recuperarea amplitudinii miscarilor in articulatia coxo-
femurala,formarea tinutei corecte.
.Kinetoterapia in traumele ligamentelor incrucisate in articulatia genunchiului.Evaluarea
functional.Se manifesta prin durere,isi pierde configuratia ,apare edemul,si se deregleaza functia
acumularii lichidului sinovial +dereglarea circuitului sangvin in articulatie,in perioada de
imobilizare la lectia de gimn.medicala pe forme E.D.F.G cu ex.respiratorice se fac urmatoarele
ex.speciale:flexie-extensie degetelor piciorelor,ridicarea bazinului,jok de patela.Dupa scoaterea
extensiei scheletare piciorul afectat este imobilizat in pansament de gips de la treimea superioara a
degetelor pina la plica glutee inca pe un termen de 1-15 luna,spre sfirsitul perioadei bolnavul este
invatat sa mearga cu ajutorul cirjei,la inceput fara sprijin apoi cu sprijin pe piciorul afectat.Din
exercitiile speciale se fac:extensia degetelor,incordarea statica a muschiului cvadriceps,toate
miscarile posibile in art.coxofemurala.ex.se indeplinesc din D.D. D.L.Perioada functional dureaza
din momentul scoaterii imobilizarii pina cind bolnavul merge fara sa se sprijine in
cirja.Obiectivele:invatarea mersului correct,restabilirea mobilitatii in toate art.,resstabilirea
coordonarii,echilibrului si stabilitatii corpului.Se indeplinesc ex.din D.D,L.pe partea sanatoasa stind
in sprijin pe cirja ,stind fara cirja si din mers(6-8 ori se repeat,complexul 3-4ori in zi)Perioada
dureaza 1-2luni.Perioada de antrenare.Obiectivele:intrenarea functiei de suport a piciorului
fracturat,antrenarea mersului fara sprijin,antrenarea mersului,recuperarea functiei de sprijin a
piciorului afectat.Contraindicatiile:sariturile,salturile,alergatul.Piciorul se imbraca intr-un pansament
de gips de la 4-8luni,iar mai tirziu bolnavul la incarcarea statica poarta un pansament de tifon elastic
pe parcursul inca a 8luni. Evaluarea functional. Flexia gambei-este efetuata de bicepsul
femoral,semitendinos,si semimembranos.Pozitia D.V.cu membru netestat extins ,iar cel testat usor
flectat in art.genunch.si sustinut de gamba de catre testator.F1-se palpeaza tendoanele flexorilor.F2-
pozitia-D.L,membrul netestat sustinut de testator cel testat pe masa extins ,pacientul executa flexia
genunch,.F3-D.V gambele extinse,coapsa fixata ,subiectul efectueaza flexia gambei pe toata
amplitudinea.F4-F5-aceiasi insa metodistul opune rezistenta in treimea distala a vambei
(dorsal)extensia gambei-este efectuata de cvadriceps femoral,croitor.Decubit L-.genunchiul afectat
la 90grade memb.opus sustinut de testator.F1-se palpeaza tendoanele .F2-subiectul din pozitia de
testat executa extensia pe toata amplitudinii,alunecind pe planul de testare,(sezind gamba atirna la
marginea patului.F3-subectul indeplineste extensia gambei pe toata amplit.F4-F5 aceiasi insa
metodistul opune rezistenta miscarii in treimea distala a gambei.
Kinetoterapia in traumele de menisc.Evaluarea functionala. Meniscurile - sunt formate din
fibrocartilaj - protejeaza cartilajul articular de traumatismele repetate - joaca un rol important in
stabilitatea genunchiului, mai ales in flexie de 90 Leziunile de menisc sunt frecvente in fotbal,
handbal ,lupte, gimnastica , volei, reprezentand 50% din totalul leziunilor de genunchi in
traumatologia sportiva. Mecanismul de producere al leziunilor tip ruptura de menisc este in cele mai
multe cazuri o combinatie intre torsiune si stres de impact la nivelul genunchiului; se mai pot
produce rupturi ale capsulei meniscale cu fragmentarea cartilajului. Tabloul clinic include : dureri -
efuziune articulara - limitarea miscarilor si uneori blocaj articular la mobilizare ruptura de menisc
are indicatie operatorie,majora,caci pe deoparte nu se poate sconta pe o vindecare spontana,iar pe de
alta parte ruptuara de menisc grabeste instalarea procesului degenerativ al
genunchiului.Postoperator,timp de circa10-12zile pacientul nu se sprijina pe memb.inferior,purtind o
atela sau un bandaj compresiv care limiteaza mobilitatea genunchiului ,inca din a2-a zi se incep
exercitiile de tonifiere a musculaturii prin exercitii izometrice ale cvadricepsului si
ischiogambierilor,miscarii libere active de pompaj cu piciorul flexiei pasivo-active din sold.
(Genunchi intins)dupa scoaterea firelor se trece la remobilizarea genunchiului.Unele opinii
considera ca genun.nu trebuie flectat decit dupa vindecarea perfecta locala,cel mai mic semn de
iritatie articulara cu artroza amanind inceperea exercitiilor de flexie,o atentie deosebita se va da
exercitiilor pentru recistigarea stabilitatii si coordonarii genunchiului in lantul kinetic al
memb.inferior.Treptat se trece la programul de exercitii descrise pt.genunchi.Se merge in baston cu
sprijin partial pe membr.afectat;la 3-4saptamaini de la operatie bastonul este abandonat.Urcatul si
coboritul scarilor sint permise dupa saptamina a 4 de la operatie.Obiectivele:reducerea durerii
,obtinerea stabilitatii care este de fapt principala functie a genunch.obtinerea mobilitatii,coordonarea
miscarii memb.inferior
Kinetoterapia in traumele articulatiei cotului(pe etape)Evaluarea functional.In toate cazurile de
fracturi a art.cotului ,mina se fixeaza in longeta de gips posterioara sub un unghi 90-
140grade.contraindicatiile:miscarile passive,masajul,ex.de atirnat,sprijin in transportarea greutatilor
deoarece se pot forma oseofiti care duc la aparitia durerilor,deformarea articulatiei,mobilitatii
articulare si chiar osificarea acestuia.In perioada de imobilizare la rindul sau se imparte in
2etape:ETAPA DE IMOBILIZARE ABSOLUTAsi ETAPA DE IMO BILIZARE RELATIVA.
In prima etapa de imob.absoluta avem urmatoarele obiective:Micsorarea sindromului
dureros,ameliorarea circuit.sangv.si limfatice in segmental afectat,preintimpinarea atrofiilor
muscular si contracturii articulare.K.se indeplineste sub forma de lectie individuale,in cadrul
lectiilor se folosesc posturi antideclive sau poclive(schimbarea pozitiei a memb.afectat);miscari
active atit de ordin general pt.toate articul.libere de imobilizare precum si ex.respiratorii,ex.speciale
pt.membr.afectat,toate miscarile posibile in art.umarului,Etapa de imobilizare relativa se deosebeste
de prima etapa prin aceea ca mina pacientului este scoasa din bndaj pina la art.cotului si la toate
ex.indeplinite in prima etapa se mai adauga flexia si extensia in art.cotului in limitele pansamentului
gipsat.Perioada functional-incepe de la formarea tesutului osos primar pina la formarea tesutului
osos secdunar,mina este scoasa din gips.Obiectivele:restabilirea functionalitatii
memb.afectat,antrenarea,antrenarea musculaturii,recuperarea functionalitatii intregului
organism.Exercitiile :flexia-extensia din art.cotului,pozitia sezind bratul pe masa fixat,sezind-bratul
orizontal pe masa in mina un obiect rotund cu mina sanatoasa seplasam mina bolnava dreapta-
stinga,stind-exercitii la scripete,stind-exercitii cu obiecte,bastoane,mingi de fitness,sau alte aparate
usoare,ex.in apa calda temp-35-36grade C timp de 15min de 2ori in zi.Perioada de antrenare,incepe
dupa formarea cicatrielui osos secundar si dureaza pina la refacerea toatala a functiei
pierdute.Obiectivele:refacerea mobilitatii in art.cotului,si restabilirea functionalitatii membrului
sup.in lectie de K.vor fi incluse toate ex.din perioada functional se vor mai adauge inotul curative,si
elemente din jocuri sportive.Reabilitarea survine aprox.in 6luni,poate dura 1an in dependent de caz.
Evaluarea functional. D.D-bratul in abductie 90 grade in rotatie externa bratul fiind fixat de
testator.F1-papeaza tendonul biceps brahialF2-subiectul indeplineste flexia alunecind antebratul pe
masa pe toata amplitudinea.F3-subiectul flecteaza corpul pe toata ampltud.iar testatorul opune
rezistenta in treimea distala a antebratului.F4-F5-executa flexia .miscarea de extensie-este efectuata
de tricepsul brachial,pozitia D.D.bratul abdus 90grade in rotatie interna se va stabiliza
humerusul.F1-palpeaza tendonul triceps-brachial ,F2-subiectul executa extensia pe toata
amplit.alunecind pe masa de testare.F3-pozitia-antigravitational-.subiectul executa extensia pe toata
amplitudineaF4-f5-aceiasi miscare,testatorul opune rezistenta deasupra pumnului.
neurita de nerv median:etiol clinica programClinic deficitul motor intereseazaă: pronaţia şi flexia
pumnului, flexia policelui, abducţia acestuia şi opozabilitatea lui ceea ce dă aspectul de„ m â n ă s i m i a n ă ” .
N u s e p o a t e f a c e f l e x i a p u m n u l u i , p r e h e n s i u n e a , f l e x i a ultimelor 2 falange şi nici pensa
bidigitală police-index, police-auricular; pensa tricipitală şi cea de forţă digito-palmarăEtiol :leziuni
axilare ;luxatii ale humerusului Obiectivele programului de recuperare:
1.Evitarea,instalarii redorilor articulare;2.Prevenirea si corectarea deviatiilor;3.Mentinerea fo
rtei musculare neafectate;4.Reeducarea,musculaturii,paralizate;5.Refacerea abilitatii si coordonarii
;6 . R e f a c e r e a s e n s i b i l i t a t i i .
Pentru atingerea obiectivelor propuse vom folosi ca procedee, metodesi tehnici:orteze pentru
conservarea pozititei functionale;aplicatii de caldura;electroterapia;masajul;manevre de intindere
pasiva;mobilizari pasive analitice;diagonalele Kabath in care se promoveaza activarea
flexorilor;folosind diagonalele D1F si D2E;exercitii globale ale m.s. – se efectueaza prin tripla
flexie;hidrokinetoterapia;tehnici de facilitare neuro – musculară şi proprioceptivă (IR, CR,
IL, ILO, MARO, IzA, SI);exercitii imaginative;ex. de respiratie libera asociate cu mobilizari ale m.s.
si m.i.;ex. cu obiecte si aparate portative;ex. la aparate;ex. pentru reeducarea sensibilitatii
si stereognoziei;scripetoterapia; ex. contralaterale;terapia ocupationala.Pe masura ce apare
reinervarea se introduc exercitiile pasivo – active, apoi cele active conduse,
urmate,de.cele,cu rezistenta.V i t e z a d e r a f a c e r e a n e r v u l u i m e d i a n e s t e d e 1
, 5 m m / z i . Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit:
bolnavulsimte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibiliate sunt negative. Apoi
apar furnicaturile si durerile. Sensibilitatea la intepatura de ac apare la 6 s a p t a m a n i . L a 3 l u n i
a p a r e s e n s i b i l i t a t e a t a c t i l a s i i n f i n a l c e a t e r m i c a . Aproximativ intr-un an
sensibilitatea globala revine la normal.