29.

Daţi noţiunea de boala Parkinson;

Boala Parkinson descrisă în 1817 de James Parkinson, este o boală degenerativă ce survine în urma
distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul
mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală.

30. Caracterizaţi aspectele globale ale bolii Parkinson;

Aceasta afectiune neurologica este destul de frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste
4 milioane de persoane din intreaga lume. Vîrsta de debut este după 40 ani, aproximativ 75% din cazuri apar
între 50 şi 65 ani. Sexul s-a semnalat o preponderenţă masculină. Boala are o frecvenţă mai mare
comparativ cu sindroamele parkinsoniene. Rolul factorial eredo – familiali este mai puţin evident. Debutul
este lent progresiv adesea asimetric cu tremurări sau în mişcări. Boala Parkinson se manifestă prin 3
simptome importante:

1. Tremor;
2. Rigiditatea musculară;
3. Akineza.
1. Tremorul
1. Tremorul - Este primul şi cel mai frecvent simptom, are o frecvenţă regulată cu ritm de 4-7 c/s este de
repaos. Se atenuează sau dispare în timpul mişcărilor şi în somn. Este accentuată de oboseală şi emoţie.
Are localizare distală la nivelul membrelor, fiind mai frecventă la membrul superior. Are caracter
pseudogestual, astfel la membrul superior are aspect de “numărare a banilor”, iar la membrul inferior
aspect de “bătut tactul”. De remarcat faptul că la cap tremorul este rar. Tremorul parkinsonian are drept
caracteristici fiziologici contracţia alternativă ritmică a agoniştilor şi antagoniştilor. Aceasta a fost
denumită de Kleist „tremor antagonist”.

2. Rigiditatea musculară- Interesează toate grupele musculare, atît agoniste, cît şi antagoniste. Se însoţeşte
de semnul “roţii dinţate”, semnul Noica şi reflexul de postură exagerat.

3. Akinezia - Este definită ca o dificultate în iniţierea şi efectuarea unei activităţi motorii spontane care
apare în lipsa unui deficit de forţă sementară. Bolnavul are o activitate gestuală săracă, este imobil.
Akineza paradoxală, descrisă de Barbeau, este un fenomen caracteristic al acestei afecţiuni şi se
manifestă printr-o oprire bruscă în timpul mersului, mai frecventă la întâmpinarea unor obstacole.
Aspectul general al parkinsonianului are un caracter particular. Faciesul este imobil, inexpresiv, clipit rar,
atitudinea caracteristică este aspectul de semn de întrebare. Mersul este rigid, lent, cu paşi mici.
Vorbirea este lentă, monotonă, fără modulaţii, neinteligibilă, cu disfonie pînă la afonie. Scrisul este
micrografic. Tulburările vegetative sunt frecvente şi constau în cianoza extremităţilor, edeme, tulburări
vasomotorii. Tulburările trofice constau în artroze degenerative la nivelul pumnului, retracţii tendinoase,
deformării ale degetelor. Tulburările psihice sunt: absenţe, bradipsihie, stări depresive, tulburări de
afectivitate, insomnie.

31. Elaboraţi un program de terapie ocupaţională în boala Parkinson;

32. Argumentaţi regulile şi principiile de tratament a Bolii Parkinson;

33. Elaboraţi un program kinetoterapeutic pentru întreţinerea respiraţiei în boala Parkinson.

Întreţinerea respiraţiei - Esenţială în menţinerea unei bune ventilaţii este prevenirea afecţiunilor
respiratorii.

Controlul ventilaţiei:

•Poziţia de plecare: decubit dorsal, trunchi uşor ridicat, membrele inferioare relaxate în flexie. Se pune o
mînă pe abdomen şi una pe torace.

Execuţie: se inspiră calm şi profund, destinzînd abdomenul, iar o mînă controlează mişcarea abdominală.
Expir complet, coborînd abdomenul, apoi se inspiră calm şi profund detinzînd toracele, mîna controlînd
mişcarea toracică. Expir compleţ. Apoi se inspira calm şi profund, destinzînd şi abdomenul şi toracele, în
timp ce ambele mîni controlează mişcarea abdominală şi toracică. Expir complet.

•Precauţie: în caz de apariţie a ameţelilor se face pauză în timpul derulării exerciţiului.

Expiraţie profundă ajutată

•Poziţia de plecare: aşezat, braţele depărtate, trunchi drept.

•Execuţie: se inspiră profund, destinzînd cutia toracică şi depărtînd braţele lateral. Se expiră profund
strîngînd părţile laterale ale cutiei toracice cu mîinile şi rotungind spatele.

•Precauţie: a nu se strînge buzele pentru a nu îngreuna respiraţia.

Creşterea volumului de aer expirat

•Poziţia de plecare; aşezat în faţa unei mese pe care se află un pahar cu apă cu un pai.

•Execuţie: după un inspir profund, se suflă în pai cu scopul de a produce bule în apă. Nu se expiră puternic,
ci cît mai mult posibil.

•Precauţie: se aşteaptă revenirea la normal înainte de repetarea exerciţiului.

Participarea muşchilor abdominali la expiraţie

•în patrupedie se execută inspiraţii şi expiraţii profunde. Inspiraţia se face pe nas, destinzînd abdomenul,
iar expiraţia se face pe gură, retrăgînd abdomenul.

•Precauţie: îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră pentru a permite executarea liberă a mişcărilor.

•Sfaturi pentru viaţa cotidiană: cîntatul şi fluieratul sunt benefice; în timpul plimbărilor, este recomandată
respiraţia profundă; a se evita locurile în care se fumează.

Motricitatea membrelor superioare

Păstrarea mobilităţii şi a agilităţii membrelor superioare garantează independenţa în gesturi cotidiene.

34. Elaboraţi un program kinetoterapeutic în Boala Parkinson.

35. Enumeraţi şi descrieţi metode de evaluare și recuperare utilizate în Boala Parkinson;

36. Elaboraţi un program recuperator al bolii Parkinson pentru asuplizarea coloanei vertebrale.
76. Definiţi noţiunea de traumă vertebro-medulară;

Traumatismele vertebro-medulare (TVM) - traumatism col vertebrale care se soldeaza cu lezarea

maduvei spinarii. Leziunea medulara reprezinta rezultatul unei agresiuni asupra maduvei spinarii, care
compromite total sau partial functiile acesteia (motorie, senzitiva, vegetativa, reflexa) .

77. Descrieţi etiologia şi clinica neuropatiei faciale;

78. Propuneţi un program kinetic de recuperarea a pacientului cu traume vertebro-medulare în

perioada precoce.

Obiective
1. Evitarea si corectarea aparitiei
deformaюiilor, redorilor articulare єi
atitudinilor vicioase, deposturгrilor.
2. Evitarea atrofiei musculaturii
paralizate.
3. Recuperarea sindromului
vasculo-trofic.
4. Creєterea funcюiilor fibrelor
musculare restante sгnгtoase.
5. Mentinerea/imbunгtatirea
mobilitatii si fortei segmentelor
neafectate de paralizie.
Mijloace
Posturari in pozitie functionala prin folosirea de
atele simple, mulaje plastice, usoare, elastice sau cu
arcuri, benzi adezive corectoare, orteze fixe și mobile,
оntinderi pasive prelungite (stretching) pe
musculatura antagonistг celei paralizate.
Оn stadiul iniюial, flasc se indicг masaj tonifiant,
masaj trofic muscular și vascular. Elemente de
facilitare (atвt extero- cвt și proprioceptive) tehnici
FNP оn special оntinderile rapide, mobilizгri articulare
pasive pe toatг amplitudinea pentru
menюinerea imaginii kinestezice, biofeedback.
Posturare elevata, ortezare, manusi, bandaje, ciorapi
elastici.
Mobilizari pasive, pasivo-active cu оntinderi scurte la
capгtul miєcгrii, folosind elementele de facilitare
exteroceptivг (atingerea uєoarг, contactul manual),
tehnici FNP, IL, ILO, CR, SI, IA, scheme de facilitare
din metode Kabat (diagonalele de flexie și extensie
pentru membrele superioare aplicate оn funcюie de tipul
leziunii), mobilizгri active și active cu rezistenюг,
electrostimulare, biofeedback.
Exercitii active pe toata amplitudinea miscarii,
exercitii izometrice, exercitii active cu rezistenta.
 6. Reeducarea reacțiilor posturale
și echilibrului in posturile de baza.
Exercitii s a echilibrului, a coordonгrii єi a patternelor
corecte оn acюiunile motrice; exerciюii de reeducare a
balansului оn posturile de baza; exercitii de
reeducare a controlului єi echilibrului static în
posturile de bază.

79. Enumeraţi şi descrieţi cauzele și stadiile TVM.

Atît paraplegia cît si tetraplegia prezintă 3 stadii de evoluţie:

Stadiul I(faza de debut)- cuprinde 2 sindroame reprezentate de şocul medular şi durează de la 1-3
săptămîni la 2-3 luni de la debutul traumatismului.

Şocul medular (şoc spinal, comoţie medulară) apre imediat după leziunea medulară, tetraplegia sau
paraplegia este de tip flasc şi se caracterizează prin:

- Tulburări motorii- variază în funcţie de nivelul leziuni, ex: leziunile de la nivel dub D2, determină
apariţia unei paraplegii pure, iar leziunile de la nivelul C5 determina apariţia unei tetraplegii. În
paraplegia flască aspectul pacientului este următorul: MI imobile pe planul patului, în extensie şi
uşoară rotaţie externă, dispariţia relefului muscular, posibilitatea unor miscări pasive ample,
datorită hiperlaxităţii articulare, abolirea reflexelor osteotendinoase(rotulian, ahilian),
cutanate(abdominal, cutanat plantar), uneori cel anal şi cremasterian.
- Tulburările de sensibilitate- sint determinate de dispariţia sensibilităţii superficiale şi profunde sub
nivelul leziunii.
- Tulburări sfincteriene- sint reprezentate de incontinenţă sau retenţie urinală şi anală.
- Tulburări vegetative- sint reprezentate de tulburări vaso-motorii, de termoreglare(incapacitatea de
menţinere constatntă a temperaturii corpului), trofice- cutanate(escarele de decubitus) şi
pulmonare(pneumonia).
- Tulburări la nivelul aparatului locomotor- atrofia musculara, retracţiile tendinoase, procese
inflamatorii, redoare articulară, poziţii vicioase.

Stadiul II (faza de reapariție)- mai poartă denumirea de stadiul automatismului medular, 3-8 săptămîni de la
debut şi se caracterizează prin reapariţia activităţii reflexe medulare. Mai intii reapar reflexele vegetative
sfincteriene, reflexul de automatism medular de tripla flexie, dupa care reflexele ritmice de mers, reflexe
osteotendinoase si reflexe de extensie incrucisata.

In cazul leziunilor mai usoare poate sa reapara motilitatea si sensiilitatea, pacientul avînd o parapareză sau
tetrapareză spastică cu:

- Hiperreflectivitate osteotendinoasă;

- Clonus;

- Areflexie cutanată abdominala și cremasteriană;

- Prezenta semnelor Babainski, Rossolimo, reflexul de automatism medular. In cazul în care

predomina reflexul de automatism medular de triplă flexie, paralizia membrelor inferioare va fi in tripla
flexie.
Stadiul III (faza terminală)– în acest stadiu dispare orice ativitate reflexă a măduvei sublezionale. Acets
lucru se datorează apariției septicemiei de infecțiile urinare, bronhopulmonare și a escarelor. In aceast
stadiu(fază) se instalează atrofii musculare, tulburări trofice majore, caşexie (pacientul se opreşte în
evoluţie, apoi moare).

80. Elaboraţi un program de recuperarea a mersului în TVM.