Masajul transversal profund

Masajul transversal profund este o metod aplicata tuturor persoanelor , exceptand spasticii. Doar daca manevrele sunt foarte usor aplicate si nu in profunzime. Masajul transversal profund este o metod codificat de ctre J. Cyriax, care se caracterizeaz prin forma foarte bine localizat a procedeului folosit i are ca scop mobilizarea pielii, esuturilor subcutanate i a straturilor musculare superficiale, pe elementele anatomice profunde de obicei mobile!. "ceast particularitate a fcut s fie numit i mobilizare transversal profund sau friciune transversal profund. Metoda se adreseaz cu predilecie durerilor posttraumatice la nivelul aparatelor musculo#tendinos i capsulo#li$amentar. %fectele masajului transversal profund &i justific utilitatea pentru specialitii care preiau &n &n$rijire persoane cu diferite afeciuni, &n le$tur cu care, direct sau indirect, sunt afectate i urmtoarele elemente anatomice' muc(i, tendoane, li$amente, capsule articulare. "ceste efecte sunt ' # )timularea circulaiei san$uine,manifestat prin apariia (iperemiei # Diminuarea durerii, prin creterea aportului san$uin # *revenirea i+sau combaterea aderenelor care apar &n timpul procesului de cicatrizare, prin mobilizarea fibrelor elementului anatomic afectat

# *revenirea i+sau combaterea apariiei fibrozelor # Meninerea i+sau ameliorarea elasticitii elementelor anatomice tratate ,inetoterapeuii, lucr-nd cu un numr mare de pacieni cu diverse $rade de afectare a aparatului musculo#sc(eletal, vor constata din practic eficiena acestei te(nici te(nica Cyriax! Cunoaterea anatomiei topo$rafice, a biomecanicii i a unor elemente de fiziopatolo$ie cu referire la prile constitutive ale aparatului musculo#sc(eletal, se constituie &n condiii fr respectarea crora eficiena aplicrii masajului transversal profund nu poate fi asi$urat. Efecte Cyriax explic efectul calmant al masajului transversal profund asupra structurilor tendinoase tratate, prin obinerea unui proces (iperemiant' &mbuntirea circulaiei locale,crete eliminarea *) pain substance = substana durerii!, care este rspunztoare de permanentizarea durerii locale. .. )ebba$ amintete aceleai mecanisme de producere i &nlturare a substanelor al$o$ene Cyriax, J./., 0120!, la nivelul zonelor dermatomerice,ceea ce face metoda sa de masaj foarte diferit de cea a lui Cyriax.

Masajul transversal profund contribuie la ruperea aderenelor, care nu se mai refac dac tratamentul este completat cu executarea de ctre subiect a unui pro$ram de exerciii active. "tunci c-nd se refer la efectele metodei sale, Cyriax 0120! subliniaz dou aspecte principale, astfel' a! 3n timpul edinei, durerea provocat de friciune scade, &n $eneral4 b! Dup edina de masaj, punerea &n tensiune a tendonului, muc(iului sau li$amentului devine mai puin dureroas, uneori c(iar indolor.

Mecanismele pe care se bazeaz obinerea acestor efecte sunt urmtoarele' I. Hiperemia: 5riciunea care se aplic produce creterea temperaturii locale apr-nd o (iperemie localizat exact la locul leziunii!, fapt care are un efect anal$ezic. II. Mobilizarea: "ceasta se poate realiza la dou nivele' mobilizarea &n &ntre$ime a unui li$ament sau a unui tendon pe planurile vecine de exemplu mobilizarea li$amentului lateral intern al $enunc(iului pe planurile capsulare!, sau mobilizarea tecii pe tendonul &ntins &n prealabil4 &n acest ultim caz, masajul transversal trebuie s uureze alunecarea tendonului &n teaca sa, &ndeprt-nd ru$ozitile4 mobilizarea fibrelor li$amentare sau musculare, unele pe celelalte fibrele musculare contract-ndu#se, &i mresc diametrul i se mobilizeaz unele pe celelalte!. 3n procesul de reparare a unui traumatism muscular, se formeaz aderene &ntre fibrele rupte i apare riscul de a se constitui un esut cicatriceal de proast calitate, proces care poate fi prevenit sau &nlturat prin aplicarea masajului transversal profund. Masajul transversal profund ,trateaza' - .i$amente - 5ibre musculare - 6endoane - %lemente ale capsulei articulare - "nsamblu alcatuit din teaca sinoviala si tendon Mobilitatea articulara poate fi limitata datorita unor cauze diverse' inflamatii traumatice, instalarea aderentelor, tensionari anormale. 6ratarea este posibila prin mobilizari.

*rincipalele indicatii ale metodei Cyriax sunt' *atolo$ie capsulo# li$amentara' - entorse beni$ne recente4 - sec(ele ale entorselor - sec(ele ale capsulei in afara stadiului acut. *atolo$ii tendinoase' - tendinite de surmenaj sau posttraumatice4 - tendinoze - teno# sinovite *atolo$ie musculara' - sec(ele ale rupturilor musculare

Contraindicatii # # # # calcificari periarticulare, afectiuni cutanate, artrite, bursite.

Ligamentul interspinos cervical )emne' Durerea, in $eneral fara limitarea extensiei si, mai rar, a altor miscarii, leziunea este localizata, in $eneral, la mai multe nivele. *ozitia pacientului' 7bisnuita# decubit ventral, fruntea pe antebrat si cu o perna sub stern coloana cervicala trebuie pusa in usoara cifoza!, )peciala# decubit dorsal, cu capul in afara mesei sustinut de o c(in$a relaxeaza spinalii dar oboseste mana terapeutului!. 8epere' De$etele palpeaxa elementele adiacente varful apofizelor spinoase supra# si subiacente!4 li$amentul se afla intre doua varfuri, pe o suprafata de apox. 0 cm. *ozitia terapeutului' .ateral fata de pacient4 "sezat lateral fata de capul pacientului, pentru pozitia speciala4 *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit pe medius4 pentru pozitia speciala, se sc(imba des mana de lucru, mana cealalta sustinand capul, din lateral. 6e(nica' )e actioneaza pe 9 zone' #mediana, pe toata lun$imea li$amentului4 # laterala dreapta sau stan$a!. )e executa presiunea postero# anterioara, pentru prima zona si din interior spre exterior pentru celelalte. 6e(nici asociate' %ventual posturi, pentru mentinerea sau cresterea amplitudiniilor miscarilor de inclinare laterala, rotatie si flexie a coloanei cervicale. Ligamentul interspinos dorsal )emne pasive!' durere, in $eneral fara limitarea extensiei si,mai rar,a altor miscari4leziunea este localizata, in $eneral, la mai multe nivele.

*ozitia pacientului' decubit ventral, cu capul rotat intr#o parte, membrele superioare pe lan$a corp, o perna sub torace4 "sezat calare pe un scaun, cu antebratele incrucisate pe spatar. 8eperare' De$etele palpeaza elementele adiacente varful apofizelor spinoase supra# si subiacente!4 li$amentul se afla intre doua varfuri, pe o suprafata de aprox. 0 cm. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient4 *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius. 6e(nica' )e actioneaza pe : zone'# mediana, la distanta de apofizele spinoase4 # la unirea cu varful apofizei spinoase supra#si subiacente # pe mar$inile laterale dreapta sau stan$a! )e executa frictiune, din interior spre exterior, pentru primele trei zone si dinainte spre inapoi, pentru mar$inile laterale. 6e(nici asociate'Cautarea pozitiei intermediare. Ligamentul interspinos lombar )emne pasive!' Durerea, mai ales la extensia fortata4 *ozitia pacientului' Decubit ventral, cu o perna sub re$iunea abdominala pentru a departa spatiile interspinoase!. 8eperare' De$etele palpeaza elementele adiacente varful apofizelor spinoase supra# si subiacente!4 li$amentul se afla intre doua varfuri, pe o suprafata de aprox. 0 cm. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de re$iunea lombara a pacientului4 *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius4 6e(nica' )e mentioneaza pe 9 zone' # mediana, pe toata lun$imea li$amentului4

# laterala dreapta sau stan$a!. )e executa presiune postero# anterioara, pentru prima zona si din interior spre exterior pentru celelalte. 6e(nici asociate'Cautarea pozitiei intermediare pentru reeducare. Ligamentul ilio- lombar )emne pasive!' Durerea la indoirea laterala pe partea opusa. *ozitia pacientului' Decubit ventral, cu o perna sub re$iunea abdominala, pentru a de$aja crestele iliace4 se urmareste relaxarea spinalilor, absolut necesara pentru a patrunde pana la li$ament. 8eperare' 8eperul esential este mar$inea interna a crestei iliace. )e repereaza spina iliaca postero# superioara, urmand mar$inea verticala a crestei iliace4 acolo unde aceasta se curbeaza in afara, incepe insertia iliaca a li$amentului, pe o suprafata de aprox. : cm., in sus si in jos. *ozitia terapeutului' )tand pe partea opusa leziunii. *ozitia mainilor' Cu mana in pronatie, se aseaza indezul intarit de cealalta mana. Directia presiunii are 9 componente' # una verticala, postero# anterioara, atin$and mar$inea interna4 # alta cranio# caudala, presand perpendicular pe element. 6e(nica' 6rebuie introdusa mar$inea laterala a de$etului deasupra crestei iliace, mentinandu#se contactul cu mar$inea sa interna. 6e(nici asociate'Cautarea pozitiei intermediare pentru reeducare. Ligamentul sacro-iliac

)emne pasive!' ;n mod exceptional, semne lombare. 8ar, dureri la apropierea aripilor iliace. 5recvent, dureri provocate prin adductia din articulatia soldului. *ozitia pacientului' Decubit ventral, usor rasucit, cu o perna sub re$iunea abdominala. 8eperare' )pina iliaca postero# superioara corespunde partii inferioare a crestei iliace' # deasupra este partea medie si superioara, care corespunde se$mentului vertical al crestei iliace4 - dedesubt, intre cele doua spine iliace posterioare, este partea inferioara, care este subacuta. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient4 *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius sau de cealalta mana. 6e(nica' )acro# iliaca superior' se preseaza profund, spre inainte si usor spre in afara, pe creastailaca4 frictiunea se realizeaza pe suprafata mare si este mult usurata daca se sc(imba, din cand in cand, punctul de contact. )acro# iliac inferior' se excuta presiunea mai usoara, posterio# atenterioara4 frictiunea este de intensitate mica, dirijata de sus in jos, de la spina iliaca postero# superioara, la marea scobitura asiatica. 6e(nici asociate' *ofilaxia tensiuonarii li$amentelor posterioare, prin reeducare. La nivelul membrului superior Ligamentul sterno-clavicular (izolat sau impreuna cu articulatia acromio- claviculara) )emne active!' ;nconstante' durerea la ridicarea, omoplatilor sau la contractia izometrica a adductorilor. adductia sau abductia

)emne pasive!' Durerea la miscarile fortate de ridicare, rotatie interna si rotatie externa ale umarului. *ozitia pacientului' "sezat sau culcat# rezemat, antebratele pe masa, umarul relaxat. 8eperare' )e urmareste mar$inea anterioara a claviculei, din afara spre interior, pana la interlinia articulara4 de asemenea, se urmareste mar$inea superioara a furculitei sternale, din interior spre exterior, pana la protuberanta extremitatii interne a claviculei, care marc(eaza interlinia articulara. *ozitia terapeutului' "sezat, in fata si lateral fata de pacient, de partea umarului dureros. *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius, contrasprijin cu police. 6e(nica' .eziunea este superficiale, subcutanata. *resiunea se exercita dinainte spre inapoi4 frictiunea se executa de sus in jos invers, pe toata partea accesibila a capsulei acestei articulatii, De altfel, partea inferioara a articulatiei prezinta un li$ament sterno# clavicular! care trebuie frictionat transversal fata de directia precedenta, adica de#a lun$ul mar$ini inferioare a extermitatii interne a claviculei. 6e(nici asociate' <u se realizeaza mbilizari.

Ligamentul acromio-clavicular )emne active!' Durerea la contractia izometrica si la cel putin una dintre urmatoarele miscari ale scapulei' ridicarea, abductiei, adductiei. )emne pasive!' Durerea la ridicare , rotatia interna si externa a umarului.

*ozitia pacientului' "sezat, cu antebratele pe masa, umarul relazat. 8eperare' )e palpeaza mar$inea interna a acromionului, spre interior fata de varful acromial4 se urmareste mar$inea anterioara a claviculei, din interior spre exterior, pana la interlinia acromio# claviculara4 de fapt, interliniara articulara se $aseste la = cm. mai in fata si in interior fata de un$(iul acromionului un$(i de aprox. 1>?!. *ozitia terapeutului' )tand, in spatele pacientului, oblic# lateral fata de umar. *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius, contrasprijin cu policele. 6e(nica' %ste o leziune superficiala. *resiunea este orientata din sus in jos4 frictiunea se excuta dinainte spre inapoi, pe aproximativ 9 cm. *artea anterioara a interliniei necesita o frictiune orientata de sus in jos, mai usoara decat pe partea posterioara. 6e(nici asociate'<u se executa mobilizari. Tendoanele supra-spinosului )emne active!' %xistenta inconstienta a unui cerc dureros, la abductia activa. Durerea la contractia izimetrica maxima a abductorilor, bratul pacientului fiind in flexie de => intr#un plan intermediar, intre planul sa$ital si cel frontal. )emne pasive!' Declansarea unei dureri locale la sfarsitul miscarii pasive de flexie4 @semnul blocajuluiA. *ozitia pacientului' "sezat , cu bratul in retropulsie si rotatie interna mana la spate!. 8eperare' )e palpeaza, din interior spre exterior, spina omoplatului, pana la un$(iul postero# extern al acromionului, apoi dinapoi spre inainte, mar$inea externa a acromionului, apoi, usor in interior, pana la interlinia acromio#

claviculara. .eziunea, ascunsa de deltoid, este situata, de obicei, la B cm.4 aceasta leziune se poate intinde si pe 0#9 cm. ;n afara si interior. *ozitia terapeutului' )tand, in spatele pacientului, oblic# lateral fata de articulatia tratata. *ozitia mainilor' )e maseaza cu indexul intarit de medius, contrasprijin cu policele. 6e(nica' .eziunea este de profunzime medie, se intinde destul de mult ina afara si in interior, de unde apare necesitatea de a o trata in mai multe reprize. 5rictiunea se realizeaza dinafara spre inauntru si invers4 presiunea este orientata de sus in jos si dinainte spre inapoi, transversal pe suprafata marii tuberozitati. 6e(nici asociate' )e poate pune problema unei tonifieri musculare ulterioare a abductorilor, in interiorul se$mentului de contractie, prin contractie statica, bratul fiind deasupra orizontalei miscarea trebuie sa fie complet indolora!.

Tendoanele sub-spinosului )emnele active!' "rc dureros incostant la flexia bratului4 durere la contractia izimetrica maximala a rotatorilor externi ai bratului, bratul fiind mentinut vertical, cu cotul flectat la 1>?, antebratul in plan sa$ital. )emne pasive!' ;ncostante' durere la adductia orizontala pasiva a bratului si ridicarea pasiva maxima. *ozitia pacientului' "sezat, cu cotul pe o masa4 bratul in flexie de 2>?C adductie si rotatie externa maximale. 8eperare' )e urmareste spina omoplatului, din interior spre exterior, pana la un$(iul postero# extern al acromului. .eziunea, ascunsa de fibrele deltoidului, este situata sub aceasta, pe o lun$ime de 9#= cm., dinainte sore inapoi.

*ozitia terapeutului' )tand, cu fata la ummarul dureros. *ozitia mainilor' )e frictioneaza cu policele, contrasprijin cu celelalte de$ete. 6e(nica' )e executa frictiunea usoara, pe proeminentele fasciculelor deltoidului, orientata de sus in jos. .eziunea fiind destul de profunda, necesita o presiune puternica, orientata oblic dinapoi spre inainte si din exterior spre interior, perpendiculara pe planul marii tuberozitati. 6ratamentul se efectueaza in mai multi timpi, in functie de inaintarea leziunii. 6e(nici asociate'*oate fi indicata tonifierea musculara, in interiorul se$mentului de contractie si static, a rotatorilor externi ai umarului, dupa disparitia fenomenelor dureroase. Tendoanele sub-scapularului )emne active!' Durerea la contractia izometrica maximala a rotatorilor interni ai bratului, bratul fiind mentinut vertical, cu cotul flectat la 1>?, antebratul in plan sa$ital. )emne pasive!' Durerea la adductie orizontala pasiva a bratului blocarea partii superioare a tendonului!. *ozitia pacientului' "sezat , cotul flectat la 1>?, bratul pe lan$a corp, in usoara rotatie externa pentru a de$aja tuberozitatea mica!. 8eperare' *e pliul delto# pectoral se repereaza varful apofizei coracoide, tendonul fiind situat dedesupt. 6ro(inul, reper important, este situat in exterior4 trebuie sa ne asi$uram de pozitia sa, imprimand bratului pacientului miscari de rotatie interna si externa. .eziunea se afla pe fata antero# inferioara a tro(inului si se poate intinde in afara si in jos, pe mar$inea interna a culisei bicipitale. *ozitia terapeutului' )tand, cu fata la umarul dureros. *ozitia mainilor')e frictioneaza cu policele, cotrasprijin cu celelalte de$ete.

6e(nica' 5rictiunea se excuta de sus in jos, pe o suprafata mare. *rofunzimea leziunii necesita o presiune foarte puternica, dirijata dinainte spre inapoi, dificil de realizat daca terapeutul musculor. 6e(nici asociate'8elaxarea rotatorilor interni, folosind' # ,abat Acontractie# relaxareA! # postura in rotatie externa a umarului, daca exista o limitare a mobilitatii, la sfarsitul tratamentului. Tendonul lung al bicepsului (in culisa bicipitala) )emne active!' Contractia izometrica dureroasa, variabila si inconstanta. )emne pasive!' Dsoare limitari ale miscarilor realizate d eunul din cei rotatori si uneori a miscarilor de flexie. *ozitia pacientului' "sezat sau in decubit dorsal, cu bratele pe lan$a corp,in usoara rotatie externa. 8eperare' .eziunea este localizata, de la santul intertuberozitar, pe o verticala ce trece prin varful acromionului, 9 cm. sub aceasta. )e imrima bratului miscari de rotatie interna si externa, ceea ce permite perceperea, in interior, a micii tuberozitati si, in afara, a tuberozitatii mari, mai proeminenta. .eziunea se poate intinde pe toata lun$imea culisei bicipitale, sau doar ppe =#E cm. *ozitia terapeutului'"sezat sau stand, pe partea leziunii. *ozitia mainilor' Contrasprijin cu policele, frictiune du 0,9 sau = de$ete, in functie de intinderea leziunii. 6e(nica' *unerea in tensiune a tendonului este inutila, datorita situarii sale intr# un sant. .eziunea este profunzimea medie si intinderea sa necesita un tratament in mai multi timpi, existand doua posibilitati te(nice' # de$etul aplica o presiune de

directie succesiv oblica, inapoi si in interior, apoi inainte si in afara printr#o miscare arciforma de pronosupinatie a pumnului. # posibilitatea de inversare a ordinii factorilor' de$etele terapeutului raman fixe si se imprima bratului miscari de rotatie interna si externa, presiunea fiind orientata antero# posterior. 6e(nici asociate'8ecuperarea amplitudinii reduse a miscarilor umarului. Tendonul radial al bicepsului )emne active!' Durerea la supinatie si flexia antebratului. *ozitia pacientului' "sezat sau culcat# rezemat, cotul usor flectat, antebratul in supinatie. 8eperare' )e urmareste reperarea mar$inii superioare a cupulei radiale, pe fata externa a cotului4 la = cm. dedesupt se $aseste nivelul insertiei radiale a bicepsului. Cest nivel se transpune pe fprimul reper. )e urmareste, apoi, in pliul de flexie al cotului, tendonul radial al bicepsului, de sus in jos. *ozitia terapeutului' )tand, in fata pacientului, orientat cu fata spre cotul dureros. *ozitia mainilor' )e frictioneaza cu policele, contrasprijin cu celelalte de$ete. 6e(nica' .eziunea este profunda. )e pot folosi doua te(nici' # frictiunea transversala, cu presiune perpendiculara pe axul antebratului4 # posibilitatea de inversare a ordinii factorilor' de$etele terapeutului raman fixe si se imprima antebratului miscari de prono# supinatie, de mica amplitudine.

La nivelul mebrului inferior Adductorii coapsei )emne active!' Durerea la contractia izometrica maximala. )emne pasive!' Durerea la punerea pasiva in tensiune. *ozitia pacientului' 7bisnuita decubit dorsal, cu coapsa in abductie si rotatie externa+ )peciala decubit ventral, cu coapsa in abductie si rotatie interna. 8eperare' *rin contractia izometrica a adductorilor, se repereaza aceasta masa musculara pe partea interna a copasei. .eziunea se situeaza, de obicei, pe adductorul mijlociu. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient, de partea leziunii. *ozitia mainilor' )e frictioneaza cu trei de$ete, intarite de cealalta mana. 6e(nica' .eziunea este profunda, putandu#se intinde de la insertiea pubiana, pana la insertia femurala de unde necesitatea de a trata aceasta afectiune in mai multi timpi!. *resiunea se exercita perpendicular pe axul tendonului, printr#o miscare arciforma, de exmplu, din interior spre exterior pentru fata interna si dinainte spre inapoi pentru fata anterioara, iar frictiunea se executa transversal pe axul membrului. Aparatul e tensor al genunc!iului (tendonul cvadricipital, mar$inile laterale ale vastiilor, tendonul rotulian) )emne active!' Durerea la contractia izometrica, pe toata amplitudinea de

extensie a $enunc(iului. *ozitia pacientului' Decubit dorsal, cu $enunc(iul intins.

8eperare' *e rotula si, mai profund, in jurul sau. *ozitia terapeutului' )tand sau asezat, lateral fata de parte aleziunii. *ozitia mainilor')e frictioneaza cu indexul intarit de medius. 6e(nica' ;n $eneral, presiunea se exercita perpendicular pe partea interesata de sus in jos pentru baza, din interior in exterior si din exterior in interior pentru mar$inile interne si externe si de jos in sus pentruinsertia tendonului torulian!, pe punctul de insertie. 5rctiunea se executa de jur imprejurul rotulei. Datorita profunzimii insertiei, trebuie sa se recur$a la unele artifcii, cum ar fi' - deplasarea pasiva a rotulei spre interior, pentru tratarea mar$inii externe si in interior, pentru tratarea mar$inii interne4 - alunecarea pasiva antero# posterioara4 - apasand pe punctul de insertie pentru a obtine o proeminare a bazei4 - apasand pe baza pentru a obtine o proeminare a punctului de insertie. 6e(nici asociate'6onifierea musculara prudenta a cvadricepsului, dupa vindecare. "usc!ii isc!iogambieri )emne active!' durerea la contractia izometrica maximala a flexorilor in rotatie externa# bicepsul4 cu $enunc(iul in rotatie

copasei cu $enunc(iul

interna# semimebranosul, semitendinosul! )emne pasive!' Durerea la punerea pasiva in tenbsiune a acestor musc(i prin punerea $ambei intinse sau flexia traunc(iului *ozitia pacientului' Decubit ventral, usor rasucit, cu $enunc(iul usor flectat prin punetera unei pernute sub $lezna. 8eperare' .eziunea este frecvent situata in partea mijlocie si , uneori, la insertia superioara si este, adesea, destul de intinsa. )e repereaza tuberozitatea isc(iatica, la

9+= din exterior si 0+= din interiorul pliului fesier si tendoanele de insertie ale acestor musc(i, la nivelul pliului de flexie al $enunc(iului bicepsul in afara, semimebranosul si tendinosul in interior, semitendinosul putin mai posterior! *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient, de partea leziunii. *ozitia mainilor' ;n functie de intinderea leziunii 6e(nica' .eziunea este profunda, se intinde pe suprafata mare si necesita tratarea in mai multi itmpi. *resiunea se exercita vi$uros, dinapoi spre inainte, iar frictiunea se executa in plan frontal. *entru fetele laterale ale maselor musculare, presiunea este oblica, iar frictiunea transversala fata de aceasta presiune. 6e(nici asociate'*entru evitarea re$idivelor, dupa vindecare, se va lucra pentru elasticizarea isc(io$ambierilor. Ligamentul lateral intern al genunc!iului )emne pasive!' .imitarea ocazionala a flexiei si+sau a extensiei prin aderenta sau artrita traumatica!. *ozitia pacientului' 7bisnuita' decubit dorsal, cu $enunc(iul flectat4 )peciala atunci cand exista o limita a flexiei sau extensiei!' - decubit dorsal, cu $enunc(iul in flexie maxima posibila limitarea flexiei! - decubit ventral, cu o penuta sub $lezna limitarea extensiei! 8eperare' )e reprezinta partea anterioara a interliniei si se preseaza pe proeminenta care constituie mar$inea platoului tibial intern4 se patrunde dinainte spre inapoi, pana ce se simte mar$inea anterioara a li$amentului4 pentru mar$inea posterioara, se pastreaza dinainte spre inapoi. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient, de partea $enunc(iului lezat. *ozitia mainilor' )e frictioneaza cu indexul intarit de medius, pe li$ament4 policele ia contrasprijin pe fata externa a $enunc(iului.

6e(nica' .i$amentul fiind situat superficial, preciunea va fi usoara, pe directia antero# posterioara, urmand interlinia. 5rictiunea se va executa cu amplitudine medie, insistand, mai ales, asupra miscarii dianinte spre inapoi pentru mar$inea anterioara si dinapoi spre inainte pentru mar$inea posterioara. 6e(nici asociate'*osturi pro$resive de flexie in timpul executarii frictiunii dinainte spre inapoi!, apoi de extensie in timpul executarii frictiunii dinapoi spre inainte!. #lanul capsulo-ligamentar al genunc!iului )emne pasive!' *entru li$amentul lateral intern# durere la miscarea de val$us a $enunc(iului. *entru capsula interna# durere la miscarea de rotatie a $enunc(iului flectat la 1>?4 .imitarea ocazitionala a flexiei# extensiei $enunc(iului. *ozitia pacientului' 7bisnuita'decubit dorsal, cu $enunc(iul in flexie sau extensie, dupa caz4 )peciala' decubit ventral, mai ales pentru recuperarea extensiei 8eperare' Farful rotulei este situat deasupra interliniei femuro# tibiale. )e palpeaza spre interior aceasta interlinie si se trece, obli$atoriu, peste li$amentul lateral intern4 se percepe clar proeminenta anterioara a platoului tibial intern, .eziunea poate fi localizata inainte sau inapoia li$amentului lateral intern capsula interna! sau c(iar pe li$ament, deasupra interliniei. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient, de partea leziunii. *ozitia mainilor' )e frictioneaza in indexul intarit de medius, contrasprijin cu policele. 6e(nica' *entru li$amentul lateral intern, fasciculul superficial, presiunea se executa din interior spre exterior, iar frictiunea antero# posterior, insistandu#se pe apasarea spre inapoi a li$amentului, atunci cand flexia limitata si spre inainte, pentru extensie. *entru capsula interna li$amentele menisco# tibial si menisco#

femural!, presiunea este ooblica spre exterior si in jos, pentru a atin$e mar$inea platoului tibial, iar frictiunea ermeaza interlinia. 6e(nici asociate' Metode de refacere a amplitudinii flexie# extensie, mai ales active4 tonifierea musculara a cvatricepsului. Capsula articulatiei peroneo-tibiale superioare )emne active!' Durerea la contractia izometrica in flexie a $enunc(iului )emne pasive!' Durerea la flexia pasiva a $enunc(iului incostant!4 durerea la mobilizarea antero# posterioara a capului peroneului, cu $enunc(iul flectat. *ozitia pacientului' Decubit dorsal, cu $enunc(iul flectat. 8eperare' Capul peroneului este la doua latimi de de$et deasupra interliniei, care se afla deasupra colului peroneului si este usor de palpat4 ea prelun$este spre in jos tendonul bicepsului. )e repereaza interlinia anterioara, superioara si posterioara. *ozitia terapeutului' )tand, lateral fata de pacient, de partea leziunii. *ozitia mainilor')e frictioneaza cu policele sau cu indecul intarit de medius. 6e(nica' *resiune usoara, pentru fata anterioara si mai puternica, pentru fata posterioara care este mai profunda, directionata de sus in jos pentru fata anterioara, dinainte spre inapoi pentru partea superioara si in jos si inapoi pentru partea posterioara. 5rictiunea se executa cu amplitudine mica, rea$a suprafata a articulatiei. 6e(nici asociate' Contentie supla, elastica, sub interlinia $enunc(iului, in timpul efortului.