Masajul toracelui anterior

Topografie:
Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de ultimele
perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).
Anatomie:
Oase:
-osul stern;
- 10 perechi de coaste;
- 2 clavicule
Sternul are 3 portiuni: manubriul, corpul sternului si varful (apendice xifoid); claviculele
se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului.
Muschii:
- intercostali;
- la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral.
Pozitia pacientului: decubit dorsal (cu fata in sus)
Pozitia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste.
Executia masajului toracelui anterior
Neteziri:
2 neteziri principale:
- parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul varfului sternal
si alunecam spre manubriu, dupa care mainile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub
clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sani, ridicand partile laterale
ale mainilor in forma de fluture;
- netezirea latero-laterala: punem mainile lateral, de la ultimele coaste cu degetele
indreptate inainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra sanilor si pe
sub clavicule pana cand mainile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu
sanii mari aceasta netezire pleaca doar de deasupra sanilor, pe muschiul care sustine sanul;
Neteziri secundare
- netezirea cu 2 degete pe stern, de la capatul sternului la manubliu;
- netezirea intercostala: schimbam pozitia si ne intoarcem la 180 o in dreptul umerilor si
netezim cu degetele rasfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea departata
de noi si apoi pe cealalta; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral, pana la nivelul
mamelonului..
Incheiem cu cele doua neteziri principale.

Framantari:
 Se executa la barbati hemitoracal (pe jumatate de torace), pe 2 sau pe 3 linii, avand grija
sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra sanului, pe o linie sau 2, in
functie de marimea sanului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si frictiunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muschilor pectorali.
Vibratia:
Se va realiza pe aceleasi trasee, mai ales pe muschiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltati se
face si baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muschiul marele pectoral.
Miscari:
Usoare apasari pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exercitii active de respiratie ampla: inspiratie si expiratie ajutate de miscari ale bratelor.

Masajul tesuturilor si organelor toracice

(Masajul continutului thoracic)

Pentru a influenta organele din cavitatea toracica si anume, organele centrale ale aparatului
cardiovascular (cordul si vasele mari) si ale aparatului respirator (plamanii, pleurele si caile
respiratorii), este nevoie sa modificam procedeele folosite in masajul
peretelui toracic si sa le adaptam la noile necesitati.
In vederea actionarii asupra functiunii circulatorii, se aplica o forma
speciala de masaj a regiunii precordiale.
Pozitia cea mai buna pentru executarea acestui masaj este culcat pe spate, cu capul si trunchiul
usor ridicate, rezemate pe un oblic; membrele superioare si inferioare sunt usor indoite.

Executantul se pozitioneaza in dreapta celui masat.

Masajul regiunii precordiale se poate face in scop calmant sau relaxator, care reuseste sa reduca
ritmul cardiac, si in scop excitant sau accelerator, care reuseste sa creasca ritmul cardiac.
Pentru a obtine efecte linistitoare, se aplica netezirea, frictiunea, tocatul, batatoritul cu palma si
presiunile vibrate. Masajul se incepe prin alunecari usoare si lente, care pornesc din regiunea de
la virful sternului (epigastru), urca in sus pe fata anterioara a sternului si, arcuindu-se usor pe
partea costala stanga, se termina spre virful cordului. Netezirea se face cu palma dreapta, cu
degetele intinse, care, condusa din cot si umar, aluneca pe piele, apasand uniform cu greutatea
proprie si fara a schita vreo alta miscare acti. Uneori aceasta miscare se face foarte superficial,
abia atingand pielea.
In acelasi fel se aplica si frictiunea, care misca lent, usor si uniform, pielea si tesuturile moi
subcutane de deasupra sternului si a coastelor din aceasta regiune.
Urmeaza un tocat lent si rar, executat cu degetele departate mult intre ele. care cad ritmic, lovind
suprafata usor si elastic si continuand dupa lovitura sa alunece lin pe piele. In locul acestui tocat
se poate aplica un batatorit cu palma stransa in caus sau ventuza, care cade scurt si elastic pe
aceeasi regiune.
Vibratiile se fac apasand usor pe stern si coaste si deplasand palma din aproape in aproape, in
sens circular.
Important este ca aceste manevre sa se execute cu calm, in ritm uniform si cu frecventa rara.
Pentru stimularea contractiilor cardiace sunt indicate procedee mai energice de netezire,
frictiune, tocat si batatorit.
Netezirea se efectueaza prin miscari scurte si vii, urmate sau combinate cu frictiuni circulare,
executate energic. Tocatul se executa rapid, dar mana si degetele cad elastic si uneori tangential
pe regiune; batatoritul se face cu pumnul deschis sau inchis, cazand in ritmul de 70 - 80 de batai
pe minut.
Masajul precordial influenteaza functiunea cardiaca prin intermediul sistemului nervos. Forma
calmanta tinde sa scada si sa regleze ritmul contractiilor cardiace; forma excitanta accelereaza
ritmul incetinit si ridica tensiunea arteriala coborata, Prima forma se aplica in starile excitative,
insotite de tahicardie, palpitatii, neliniste; a doua forma este indicata in caz de brahicardie si
scadere a tensiunii arteriale. Aceste forme nu se aplica decat de catre specialisti, cu avizul
medicului.
In vederea influentarii functiunii respiratorii, vom cauta sa actionam asupra plamanilor si cailor
respiratorii, prin intermediul masajului aplicat pe intrega suprafata a toracelui. Vom proceda la un
masaj al spatelui, al partilor laterale si apoi al partii anterioare a toracelui, folosind procedee mai
patrunzatoare. Masajul se aplica in legatura cu miscarile de respiratie.

Din pozitia culcat pe spate - rezemat, cel masat inspira si expira activ, profund si ritmic, dar fara
efort.
Executantul, stand in dreapta lui, patrunde cu ambele maini sub torace, cu degetele indreptate
spre coloana vertebrala. Spre sfarsitul inspiratiei ridica toracele asociind manevra cu usoare
trepidatii. in timpul expiratiei, toracele revine la pozitia initiala, iar palmele aluneca incet spre
partea anterioara si inferioara a coastelor, iar la sfarsitul expiratiei, precum si in pauza care
urmeaza, exercita usoare presiuni, insotite de vibratii sau trepidatii.
Masajul toracelui este folosit in general cu scop stimulator pentru imbunatatirea schimburilor
gazoase, pentru actirea circulatiei functionale si degajarea cailor respiratorii. Este indicat deci in
tratamentul insuficentelor respiratorii si al urmarilor unor boli ale plamanilor si pleurelor.