FIZIOTERAPIA

Conferențiar Dr. Elena Rezuș

 defini ie,ăistoric,ăcategorii
 utilizareaăfactorilorăfizici,ănaturaliăşiăartificialiăînă
scop terapeutic:
• apa (hidroterapia)
• apaămineral ă(balneoterapia,ăcrenoterapia)ă
• namolul (peloidoterapia)
• curentul electric (electroterapia),
• c lduraă(termoterapia)
• climatul (climatoterapia)
• masajulă(masoterapia)ă,ălaăcareăseăadaug ăcuădat ămaiă
recent :
• kinetoterapiaă(terapiaăprinămişcare)
• câmpurile magnetice (magnetoterapia)
• luminaăpolarizat ăşiălaseră(laserterapia).
 Conceptul de recuperare

 1973 Wood a prezentat un concept nou (prin

careăaăatrasăaten iaăOMS)ădemonstrândăc ănumai
caracterizarea din punct de vedere clinic a unei
boliăesteăinsuficient ăpentruăaăconturaă
dimensiunileărealeăaleăacesteiaăşiăesteăobligatoriuă
aăseădefiniăconcomitentăaspectulăclinicăşiăimpactulă
func ionalăşiăsocial.ă

 Problemaăaăfostăpeălargădezb tut ăşiăîn1980

OMS a propus completarea CIM (Clasificarea
Interna ional ăaăMaladiilor) cu CIH (Clasificarea
Interna ional ăaăHandicapului).
 Deficitulăfunc ională

 Deficien a corespunde unei pierderiădeăsubstan ,ă

uneiăalter riăaăfunc ieiăceăinduceăoăstareăpatologic .

 Incapacitatea (rezultatulădeficien ei)ăcorespundeă

reduceriiăpar ialeăsauătotaleăaăresurselorădeăprestareă
aăuneiăactivit i,ădeălocomo ie,ădeăcomunicare,ă
comportamental ,ăetc.

 Handicapul (dezavantajul social) corespunde

prejudiciuluiăpeăcareădeficien aăsauăincapacitateaăîlă
creaz ăsubiectului.ăElăreflect ăconsecin eleăsociale,ă
economice,ăculturale,ăetc,ăpeăcareăleăsuport ă
bolnavul.
Denumiri folosite

 Medicinaăfizic ăşiărecuperareaămedical , sau

Rehabilitation, sau Reeducation functionelle,
sau Fizioterapia, sau pe scurt Rehab
are ca scop aplicareaădeăm suriămeniteăs ă
previn ,ăs ăreduc ,ăsauăs ăelimineă
consecin eleăfunc ionale,ăfizice,ăpsihice,ă
socialeăşiăeconomiceăaleădeficien eiăsauă
incapacit ii.
 conceptul actual promovat
OMS
 maladiaăşiădeficien a necesit ăîngrijiriămedicaleă
şi/sauăchirurgicaleăcuăviz ăetiologic ,ăpatogenic ă
sauăsimptomatic ăutilizândăfactoriăchimici,ăfizici,ă
psihologici;
 incapacitatea sau dizabilitatea generate de
boal ăimpunăm suriădeărecuperareămedical ,ă
 iar handicapul m suriădeărecuperareămedical ăşiă
socio- profesional
Def.: Acad Rom de Știin e
Med, 1978
 RECUPERAREA MEDICAL = oă”activitateă
complex ,ămedical ,ăeduca ional ăşiăsocio-
profesional ămenit ăs ărestabilesc ăcâtămaiă
deplinăfunc iileăpierduteădeăunăindividăşiăs ă
dezvolteămecanismeăcompensatorii,ăcareăs -i
asigureăposibilitateaădeămunc ăşiăautoservire,ă
respectivăoăvia ăactiv ,ăcuăindependen ă
economic ăşiăsocial ”.ă

 aşadar,ăreabilitareaămedical ăasist ăpopula iaă

cuădizabilit iăs ăcâştigeăindependen ăşiăself
determinare.
 Mijloace de recuperare
medical
 Factoriiăfiziciănaturaliăşiăartificialiăsuntăutiliza iăcuă
eficien ăînăreeducareaăfunc ional ăa:
- aparatului locomotor (limitatăpar ialăsauătotal,ă
posttraumaticăsauădeăboliăreumaticeăinflamatoriiăşiă
degenerative),
- sistemului nervos centralăşiăperiferic,ă
- sistemuluiăcardiovascularăşiăpulmonar,
- arşilor înăperiodaădeăconvalescen ,ă
- suferin elorăplanşeuluiăpelvin,
- vârstnicului
Cineăpresteaz ă?

 Tratamentul,ăînătotdeaunaăindividualizatăareălaăbaz ă
interac iuneaă:
– medic- pacient,
– darăşiămedic-familie,
– medic – kinetoterapeut, fizioterapeut,
specialistăînăterapieăocupa ional ;

 poate fi efectuat numai de persoane calificate care

trebuieăs ăseăadaptezeăşiăpersonalit iiă
bolnavului,ăniveluluiăculturalăşiădeăîn elegere.
 Contraindica ii

 Terapiaăcuăfactoriăfizicaliăareăşiăcontraindica iiă
generaleăşiăspeciale.
• Contraindica iileădeăordinăgeneral sunt:ăst rileă
febrile,ăcaşectice,ăhemoragice,ăafec iunileăacuteă
sau etapele de acutizare a celor cronice,
infectiile, tumorile maligne, bolile de sânge,
bolile psihice, sarcina.
• Contraindica iileăspeciale vor fi prezentate la
fiecare capitol
 ELECTROTERAPIA
 Electrologia este ştiin a careăseăocup ăcuă
studiulăac iuniiăurm torilorăagen iăfizici:
– curentul electric (constant sau variabil)
– radia iileăelectromagneticeă(undeăscurte,ă
radar)
– undele sonore (ultrasunete).

 Electroterapia: aplicarea curentului electric

asupra unei regiuni a organismului în scopul
ob ineriiădeăefecte terapeutice. Pentru acest tip
deăactivitateăseăfolosescăşiătermeniiădeă
electrostimulare sau terapieăelectric .ă
 Aspecte de biologie

 Celula, unitateaădeăbaz ăaăorganismelorăviiă

esteăconsiderat ăunăsistem electric
 Membrana celular :
• Fosfolipide, glicolipide, colesterol
• Proteine (transmembranare, periferice)
• Canale membranare-gradient chimic
• Receptori
• Comunicareăintercelular
• Molecule adeziune
• Endocitoz ,ăexocitoz ă
 Aspecte de biologie
 Poten ialădeămembran : La nivelul membranei celulare se
înregistreaz ăînărepaus,ăunăechilibruăîntreăfor eleăelectriceă
dispuseăpeăfa aăintern ăşiăextern ăaăcelulei,ăfenomenănumităă
poten ialădeărepaus careăpentruăcelulaănervoas ăesteăde 70mV.

 Rolulăhot ratorăînăgenerareaăluiăîlăauăioniiădeăNa+ăşiădeăț+,ăafla iă
înăconcetra iiădiferiteăînămediulăintraăşiăextracelular;
- ionii de Na+ seăafl ălaăexteriorul celuleiăînăconcetra ieădeă142-
145 mEq/l iar în interior de 10-12mEq/l;
- cei de K+ auăoăconcentra ieăextracelular de 4mEq/l şiădeă140-
155mEq/l intracelular.

 Aceast ădiferen ăesteămen inut ădeăunămecanismăconsumatoră

de energie, numit pomp ăionic subven ionatădeămitocondrie.
Pompa de sodiu esteămaiăputernic ădeşiăpermeabilitateaă
membranei pentru K+ este de 50-100 de ori mai mare.
Aspecte de biologie

Na
 Aspecte de biologie
Na+/K+-ATPase
(Na+/K+-pump)
 1 ATP export 3 Na+
ioni şi import 2 K+
ioni.
 Element crucial pt
men inereaă poten ialuluiă
de repaus.
 Alte pompe: Ca2+
pump
 Aspecte de biologie
 Un stimul ceăagreseaz ămembranaăcelular ăproduceă
modific riăimportanteălaănivelulăacesteiaă(înămiimiădeăsecund )
=> proces de excita ie;
 Membranaăstimulat ădevineăpermeabil ăionilorădeăNa+ ceea
ceădeclanşaz ăunăfluxăionic,ădeăconducereăaăacestoraăc treă
interiorul celulei, proces prin care fa aăextern ăa celulei
devine negativ => depolarizare
 Prinăfenomenulădeădepolarizareănivelulăpoten ialuluiăcreşteă
brusc, devine pozitiv => poten ialădeăac iune => celula
esteăapt ăs ătransmit ăunăsemnal.ă
 Aşadar,ăfazaădeădepolarizareăcoincideăcuăprocesulădeă
deschidere a canalelor sodice voltaj - dependente ceea ce
creşteăconsiderabilăconductivitateaămembraneiă(deă
aproximativă500ăori)ăpentruăsodiuăşiăseăob ineăpoten ialulă
prag sau critic.
COMPONENTELE CELULARE ALE
SISTEMULUI NERVOS

 NEURONII
– celuleleăînaltădiferen iate,ăexcitabile
– nu au capacitate de diviziune
– rol în: - recep ionarea
- generarea impulsului nervos
- transmiterea

 CELULELE GLIALE
– rol: - trofic
- deăsus inereăăăăăăăpentruăneuroni
- deăprotec ie
 NEURONUL

 DEFINI IEă
- este unitateaăcelular ăstructural ăşiăfunc ional ăaăsistemuluiănervos

 STRUCTUR
- corpul celular - nucleul cu un nucleol
- citoplasma: - citosolă(organiteăcel.ăcomuneăşiă
specif.)
- citoschelet
- prelungirile:
dendritele: - prelungirile scurte
- rolăînărecep ionareaăimpulsurilorănervoaseă
- conducereăcelulipet
axonul: - prelungireaăunic ăaăneuronului
- conul axonal iaănaştereăPAăă
- conducereaăimpulsuluiăesteăcelulifug
- transportul materialului citosolic anterograd
sau retrograd
 NEURONUL
 POTEN IALULăDEăREPAUSă(PR)
– reprezint ădiferen aădeăpoten ialăîntreăsuprafa aăintern ă(electrică
negativ )ăşiăsuprafa aăextern ă(electricăpozitiv )ăaămembraneiă
neuronaleăînăcondi iiădeărepausăfunc ional
– valoarea - 60 mV → - 90 mV
– cauza reparti iaăneuniform ăaăionilorădeăoăparteăşiădeăaltaăaămembr.
− permeabilitateaăselectiv ăaămembr.ă(ăK+ > Na+ )
− prezen aăATP-azei Na+ / K+

POTEN IALUL DE REPAUS

extracelular + + + + + + Na+ +
+ + +
membrana înregistrarea
poten ialului
celulară
– de repaus
– – –
intracelular
K+ –
+ – +
– – – – – –
 NEURONUL

 POTEN IALULăLOCALă
– seărealizeaz ăprinăstimulareaăuneiăzoneălimitateăaămembraneiăcelulareă
– seămanifest ăprin:
depolarizare - influx de ioni de Na+ sau Ca2+
hiperpolarizare - creştereaăefluxuluiădeăK+
- influx de Cl-
– caracteristici:
− sunt gradate - stimuliămaiăputerniciădetermin ăoădepol.ămaiămare
− seăînsumeaz ătemporo-spa ială
− dac ăprinăînsumareăatingăunănivelăcritică(prag)ă la nivelul
conuluiăaxonalăvaăfiăgeneratăunăpoten ialădeăac iuneăpropagat
 POTEN IALUL LOCAL

-65 mV

Stimul slab Stimul puternic

axon

Poten ialulădeăac iune: seăpropag ălaădistan ăprinăaxon,ă

f r ădecrementăşiărespect ălegeaă“totulăsauănimic”.

1. Legea “totul sau nimic”: dacă stimulul depolarizant atinge intensitatea

prag se declanşază poten ialul de ac iune

Stimul prag = intensitatea

minim ăaăunuiăstimulăcareă
produceăunăpoten ialădeă
ac iune
* Toate poten ialele de ac iune au
amplitudine constant dependent de Poten ialulăprag
propriet ile membranei celulare Vm
 NEURONUL

 POTEN IALULăDEăAC IUNEăNEURONALă(PA)

– reprezint inversareaărapid ăşiăcompletăreversibil ăaă

polarit iiămembraneiăneuronale,ăcareădevineăelectrică
pozitiv ălaăinteriorăşiăelectricănegativ ălaăexterior
– fazele:
perioadaădeălaten = 0,1 ms
depolarizarea - pân ălaă+30ămV
- influx de Na+ canale rapide voltaj depend.
repolarizarea - revenireălaăvaloareaăpoten ialuluiădeărepaus
- sistarea influxului ionilor de Na+
- efluxul ionilor de K+
post-poten ialulăpozitivăă- ATP - aza Na+/K+
- restabilirea echilibrului ionic
 POTEN IALULăDEăAC IUNE
Intensitateaăstimululuiăesteăcodificat ăînăfunc ieădeăfrecven aăpoten ialelorădeăac iune

0
Vm
-65

moderat puternic
slab Difer ădeăpoten ialeleălocale

Generareaăpoten ialuluiădeăac iune:

Poten ialălocal
Stimul
depolarizant
Deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente depolarizareălocalizat ă(prepoten ialul)
chimic
electric Atingereaăpoten ialuluiăpragădeschiderea mai multor can. de Na+  influx de Na+(depolariz

Canalele de Na+ sunt rapid inactivate oprind influxul de Na+

Canalele de K+ voltaj dependente se deschid, eflux de K+ (repolarizare)

Canalele de K+ seăînchid,ăpoten ialulărevenindălaăvaloareaădeărepaus Vm

Restabilirea echilibrului ionic → pompa Na+ /K+

POTEN IALULăDEăAC IUNE
1 PREPOTEN IALUL
+60 ENa
3
4
2 DEPOLARIZAREA

3 SPIKE
2
T
4 REPOLARIZAREA
1 5
+65 Vm
s
6 POSTPOTEN IALăPOZITIV
-85 EK 5

T POTEN IALULăPRAG
6 POTEN IALULăDEăREPAUS
s STIMULUL

PERIOADAăREFRACTAR
ABSOLUT

PERIOADAăREFRACTAR ă
RELATIV
 NEURONUL
 CONDUCEREAăPOTEN IALULUIăăDEăAC IUNEăÎNăFIBRELEă
NERVOASE

 În fibrele nervoase amielinice

− depolarizarea unei zone membranare produce activarea canalelor de
Na+ adiacente
− PAăseăpropag - secven ial
- din aproape în aproape
- cuăvitez ămic

 În fibrele nervoase mielinice

− conducerea este saltatorie de la un nod Ranvier la altul
− explica ia:ă- densitatea foarte mare a canalelor de Na+ la nivelul
nodurilor Ranvier
- teacaădeămielin  permeab. a membr. internodale
− viteza de conducere depinde de:
− grosimea fibrei nervoase
− distan aădintreănodurileăRanvieră
Poten ialădeăac iune
 Aspecte de biologie

 Propagareaăpoten ialuluiădeăac iuneăse face din

aproapeăînăaproapeăşiăcuprindeăîntreagaămembran ;

 Proprietatea membranei de a conduce unda de

excita ieăseănumeşteăconductibilitate.

 In fibrele nervoase nemielinizate - undaăseăpropag ă

din aproape în aproape,ădeămanier ă
bidirec ional ădup ă„legeaătotuluiăsauănimic.”

 In fibrele mielinice excita iaăesteătransmis ă

saltator.
 Stimulareaăcelular

 Numeroase substan eăchimiceă(acizi,ăbaze,ăs ruri)ă

sau stimuli mecanici pot provoca difuziunea ionilor
de sodiu spre interiorul celulei deschizând canalele,
cuăăgenerareaăunuiăpoten ialădeăac iune.

 La fel, un stimul electric deăoăanumit ăintensitate,ă

poate depolariza celula şiăacestăfaptăseăvaăîntâmplaălaă
catod. La anod fibrele hiperpolarizate, prin aportul de
sarciniăpozitive,ădevinămaiăpu inăexcitabile.
 Stimulareaăcelular
 Dac ăintensitateaăcreşteălentăstimululădevineăineficace, chiar
la valori mari, supraprag.
 Proprietateaăunuiăstimulăcuăpant ălin ă
(triunghiular,ăexponen ial,ătrapezoidal)ădeăaănuădeclanşaăoă
stimulareăseănumeşte acomodare.
Inăcursulăacomod riiăfenomenulădeătransportăionicăprină
activarea pompei de sodiu nu se mai produce.

 Fibreleănevoaseăşiămusculareăseăcomport ădiferităînăprocesulă
de acomodare:
- fibrele nervoaseămotoriiăşiămuşchii stria iăperfectăinerva iă
seăacomodeaz
- în timp ce fibrele musculare denervate nu se
acomodeaz ălaăimpulsurileăcuăpant ălin , ceeaăceăfaciliteaz ă
electrostimulareaăselectiv .
 Sinapsa
 Poten ialulădeăac iuneă
determin ăeliberareăde
neurotransmi tori (Ach)
din membranaăpresinaptic

difuzeaz în spa iulăsinaptic

leag receptorii din interiorul
spa iului post-sinaptic

deschiderea canalelor ionice si
alterarea poten ialulăde
membran
 Transmiterea
neuromuscular
 înăcondi iiănormale,ămuşchiulăşiănervulă
formeaz ăoăunitateăfunc ional = unitate
motorie (Sherington)

 aplicareaăunuiăstimulăelectricădirectăpeămușchiă
(înăcazulădenerv riiăcomplete)ăpoateăini iaă
contrac ia,ăjonc iuneaăneuro - muscular ă
func ionândăcaăoăsinasps ăobişnuit .
 Impedan a

 Caracteristicile electrice ale pielii

Organismul uman, din punct de vedere

electrofiziologic, este considerat o solu ieă
electrolitic ,ăizolat ălaăexteriorădeăstratul
cutanat care este considerat o rezisten ă
electric aăc reiăvaloareăesteădependent ădeă
numeroşiăparametriiă(num rulăşiăstareaăporiloră
tegumentari,ăgradulăvasodilata iei, starea de
umiditate, etc).
Aspecte fizice

 Curentulăelectricăseăob ineăînăurmaădeplas rii

sarcinilor electrice, a electronilor, de la polul (+ )
la polul (- ) în vid sau de-a lungul unui material
numit conductor
 Se cunosc trei tipuri de conductori:
- gradul I (metalici)
- gradul II (electrolitici) trecerea curentului electric este
- gradulăIIIă(gazoşi) înso it ăşiădeămobilizareaăionilor
Cls conductorilor biologici
– Grd I – f. buni conductori de electricitate
(str cu conținut bogat în ap ): sânge, limf ,
lichid cefalorahidian;
– Grd II – buni conductori: gl sudoripare,
mușchi, viscere;
– Grd III – r u conductori: țesut nervos,
osos, adipos, gl sebacee;
– Grd IV – f. r u conductori: piele, fanere.

Corpul omenesc = conductor grd II, fiind privit

in ansamblu ca un electolit.
 Aspecte fizice
 Impuls: unăevenimentăelectricăizolat,ăseparatădeăurm torulă
printr-oăperioad ădefinit ădeătimp ;
 Tren de impulsuri (cicluri): secven eărepetitiveădeă
impulsuri ;
 Electrod terapeutic :

- materialăbunăconduc torăde electricitate care permite transferul

electricit iiăc treă esuturi;
- au form ăvariabil (dreptunghiular, oval, rotund, special-Scherbah)
- dimensiuni variabile (punctiform, mare); electrodul mic este cel
activ, iar cel mare indiferent; densitatea curentului este invers
propor ional ăcuăm rimeaăelectrodului;ă
- aplicarea electrozilor : direct / în jurul zonei dureroase pe
dermatomul , miotomul sau sclerotomul ce corespunde nervului
afectat
- orientarea poateăfiămonopolar ,ăbipolar /ăcvadrupolar .ă
 Clasificare curent electric
1.ădup ăfrecven :
 curentul galvanic, constant, sau continuu, cu frecven ăă
“0”;
 curentul variabil: - de joas ăfrecven (1- 1000Hz);
- de medieăfrecven ă(1000- 10000 Hz);
- de înalt ăfrecven ă(peste 100000 Hz);

2.ădup ăădirec ie:

 unidirec ională(polarizat) - lipsaădeăoscila iiăaăparticulelorăă
şiăexisten aăunorăefecteăpolare (curentul galvanic, curentul cu
impulsăcuăpant ăbrusc ăşiăprogresiv )
 bidirec ională(nepolarizat) - oscila ii ale particulelor în
raportăcuăpozi iaăini ial ;ăseăremarc ăabsen aăefectelorăpolare,ă
ceeaăceăseătraduceăprinăabsen aărisculuiădeăarsur ăchimic ălaă
contactul cu metalele.
 Clasificare curent electric
3.ădup ăorganizareaă
temporal ăaăundeloră
electrice:

 curent alternativ, când undele

electriceăseăsuccedăf r ăintervaleă
libere;
 curent cu impulsuri (pulsa i),ă
când undele sunt separate de
intervale libere;

4.ădup ăformaăundei:
 impulsuri mono- sau bifazice
simetrice, asimetrice, rectangulare,
sinusoidale,ăexponen iale,ă
triunghiulare, etc.
 Modularea

 este un fenomen fizic prin care se

variaz ăparametrii (amplitudine,
frecven ,ădurata impulsului) pe timpul
duratei unui tren de impulsuri, cu scopul
de a îndep rtaăfenomenulădeă
acomodare care apare pe parcursul
ședin eiădeăterapieăşiăcareăscadeă
randamentul terapeutic.
 Efectele biologice ale
curentului electric
 antalgice (blocarea transmiterii durerii);

 ionizante (penetrareaătranscutan ăaăunoră

substan eăchimiceăcuărolăterapeutic);

 excitomotorii (inducereaăuneiăcontrac iiă

musculareăindependenteădeăvoin aăpersoanei);

 vasodilatatorii, nutritive;

 antiedematoase, rezorbtive;
 Efectul antalgic
 Curentul electric este utilizat în tratamentul durerii
acuteăşiăcronice de mai bine de 100 ani
Mecanisme:
 blocarea conducerii prin fibrele nervoase senzitive a
impulsului nevos
 ac iuneaăionizant
 neurostimulareăperiferic ,ăcontrolulădeăpoart
 vasodilata ie
 diminuareaăactivit iiăcelulareălaănivelulăcornuluiădorsală
alăm duvei;
 stimulareaăproduc ieiădeăpeptideăopioide (GABAăşiă
serotonin ă)
  Efectul ionizant

 aplicarea unui curent continuu

(galvanic, constant ) creşteă
permeabilitateaăcutanat ăşiăînăconsecin ă
penetrareaăunorăsubstan e, precum ioni
(dielectroliz )ăsauăalteămoleculeă
(dielectroforez );
 pentru a facilita acest fenomen durata de
aplicare a procedurii trebuieăs ăfieă20-30
min
  Efectul excitomotor

 Capacitatea curentului electric de a stimula nervul

(producândădepolarizareămembranar ), cu
apari iaăunuiăinfluxănervosăşiătotodat ămuşchiul
(depolarizareămembranar )ă

 Seăinduceăcontrac iaămuscular ăinvoluntar excitând

nervulămotorăsauămuşchiulădirect

 R spunsulăesteăcondi ionatădeăstareaăanatomofiziologic ă
aămuşchiuluiă
 Tipuri de curent electric
folosite înăpractic
 Electroterapia cu curentul galvanic (constant
sau continuu)
 Electroterapia cu curentădeăjoas ăfrecven ă
(cu impulsuri)
 Electroterapia cu curentădeăînalt ăfrecven
 Radia iileăluminoase
 Terapia cu laser
 Câmpuriămagneticeădeăjoasaăfrecven
 Vibra iileămecanice