1) Asezat in decubit dorsal cu perne aplicate sub cap si genunchi

pentru a spori relaxarea

2) Asezat in decubit ventral cu perne aplicate sub pelvis si genunchi

pentru a spori relaxarea
3) Aici manevra este de a te trage inapoi odata cu corpul. Terapeutul isi
concentreaza greutatea in piciorul din fata (stang ) si isi creeaza miscarea
flexand genunchiul piciorului din spate (drept).

4) Tinandu-si bratele, spatele si piciorul din urma drepte, terapeutul

poate aplica tehnici lungi mutandu-si greutatea corporala inainte pe
piciorul din fata permitand flexia genunchiului
5) Atunci cand lucrezi spatele este necesar sa te apleci peste masa de
masaj pentru a-ti transfera central greutatea corpului deasupra
pacientului.

6) Presiune profunda aplicata printr-o forta si o greutate considerabila

cu ajutorul mainii dominante ( apasati alternativ cu cealalta mana
ca sa reveniti ).
7) Plasand un genunchi pe masa de masaj iti muti punctul de greutate
mult mai aproape de pacient, in acest fel terapeutul nu este nevoit
sa se intinda atat de mult cand lucreaza pe o zona centrala precum
gatul.

8) Avand mainile si spatele drept, manevrele de presiune profunda

pot fi aplicate transversal lasandu-ti treptat greutatea corpului
asupra pacientului.
9) Este indicat sa stai asezat pe un scaun atunci cand lucrezi o regiune
precum gatul.

10)Pozitia de stat in genunchi poate fi uneori extrem de utila.

Tehnicile de presiune pot fi aplicate cu ambele brate drepte si
mutandu-ti corpul inainte pe piciorul din fata.
11)Presiunile pot fi aplicate mutand inainte corpul si flexand
genunchiul din fata.

12)Asezat cu picioarele incrucisate la nivelul capului pacientului

este o pozitie ideala pentru a lucra muschii gatului si regiunii
cervicale. Tehnicile sunt aplicate cu pacientul pozitionat in decubit
dorsal ( fiind o postura extrem de comoda ).
13)Sustinand treimea distala a membrului inferior pe coapsa
terapeutului indeparteaza nevoia de aplecare pentru efectuarea
manevrelor pe regiunea respectiva. Presiunea este aplicata
dealungul muschiului mutand greutatea corpului inainte si profund.
14) Varful palpabil al indexului este sustinut de celelalte
falange.Presiunea pasiva este aplicata in tesuturi,iar apoi miscarile
de alunecare sunt effectuate pentru a identifica orice eventuala
schimbare texturala a tesutului.

Palparea efectuata de catre degetul mediu este sustinuta si

amplificata cu ajutorul celorlalte degete.
15) Articulatiile policelui in timp ce palpeaza trebuie sa fie
protejate. Asa ca urmatoarea imagine ne arata acest lucru ca fiind
aplicat cu degetele de la cealalta mana, iar pentru o forta sporita ne
putem folosi de podul palmei care acopera policele,insa in aceasta
pozitie acesta nu poate fi observat.

16) Folosim palmele si degetele de la ambele maini pentru a

stimula muschii paravertebrali.
17) Folosim palmele si degetele de la ambele maini pentru a
stimula cvadricepsul.
18) O presiune mai profunda poate fi aplicata plasand o mana peste
cealalta.

Folosind palmele si degetele de la ambele maini, stimulam muschii

gambieri.
19) Folosim o presiune aplicata transversal, incepand de la spina
scapulei si continuand cu muschiul marele dorsal si muschii
intercostali.

O miscare bilaterala folosita transversal pe regiunea lombara si

sold.
20) O tehnica de presopunctura aplicata direct cu podul palmei
impingand cu acesta in fata cu ajutorul degetelor.
21) Podul palmelor pot presa muschii gambieri printr-o tehnica de
alunecare, iar miscarea incepe de la calcaneu si continua in jos spre
zona poplitee a genunchiului. Segmentul distal al membrului
inferior este relaxat si tinut intr-o pozitie elevata, sprijinand
piciorul pe umarul terapeutului.

Presiuni adanci (deeptissue) aplicate cu policele ajutat de

catre degetele de la cealalta mana.
22) Se pot aplica incet miscari de presiune profunda cu ajutorul
cotului. Presiunea poate fi chiar amplificata sprijinand barbia in
palma cand se executa miscarea.

Miscare de presiune profunda tinand policele relaxat, folosindu-l

astfel ca o unealta pasiva in timp ce forta necesara este aplicata cu
podul palmei de la cealalta mana.
23) Presiune profunda aplicata cu cotul.Cealalta mana este folosita
ca un punct de sustinere in jurul cotului pentru a ghida si controla
miscarea.

Avand cotul si incheietura mainii drepte, putem folosi tehnica cu

pumnul strans pentru a aplica presiuni profunde. Cealalta mana
poate fi folosita ca un ghid pentru miscare.
24) Framantam muschii adductori. Terapeutul isi tine un genunchi
pe masa pentru a sustine piciorul pacientului pe coapsa.
25) Strangem usor cu ambele maini, tratand bicepsul si tricepsul
simultan.

Strangem muschii antebratului intre degetele si policele ambelor

mani.
26) Miscari de frictiune cu police peste police, pastrand spatiu intre
celelalte degete pentru sustinerea si controlul miscarii.
27) Frictiuni cu varful policelui avand o forta suplimentara cu
ajutorul degetelor celeilalte maini.

Miscari de frictiune cu varful policelui ajutat de restul degetelor si

de catre cealalta mana.

28) Frictiuni cu degetele incrucisate, cu ajutor de la restul manii.

Frictiune cu varful cotului, folosind cealalta mana pentru a controla
miscarea.
29) Piciorul este ridicat si tras incet, ca mai apoi sa il scuturam prin
miscari riguroase.
30) Manevra de batere cu mainile in forma de cupa. (cupping)

Manevra de batere cu partea laterala a mainilor intinse.

31) Miscari alternative de stranger si intindere cu ambele maini.

Aceste miscari sunt effectuate rapid dar nu prea tare.
 Aceste tehnici de batere pot fi extreme de stimulante si nu sunt
prea des adecvate deoarece relaxarea este mult mai importanta. Dar
acestea pot fi utilizate pentru a ajuta la “trezirea” sau “dezmeticirea”
pacientului inainte de finalul sedinteide masaj, iar pentru sportivii de
performanta angrenati in competitii specifice, o asemenea stimulare
poate fi extreme de importanta inaintea evenimentului propriu-zis, de
regula ca o incalzire.
Este de asemenea adecvata persoanelor cu afectiuni nervoase cum
ar fi scleroza multipla, poate ajuta stimularea nervoasa si a contractiilor
musculare dupa o perioada considerabila de imobilitate.
Chiar daca baterea este mai mereu considerate o tehnica
stimulatoare, atunci cand este aplicata incet si cu greutate usoara la
contact poate fi extrem de relaxanta. Uneori un muschi aflat in
spasmicitate poate fi Calmat prin aceasta tehnica.
32) Presiuni profunde cu miscari usoare aplicate prin haine pe regiunea
toracala a spatelui.

33) Presiuni profunde si miscari scurte aplicate prin haine in regiuna

sacrata sip e solduri.(articulatia coxofemurala)
34) Miscari bilaterale profunde aplicate transversal incepand din zona
spatelui pana la ombilic, folosind o miscare de drenaj.

Framantarile profunde sunt o tehnica excelanta pentru a lucra adanc

zona abdominala.
35) Miscari circulare superficiale in sensul acelor de ceasornic folosind
varful degetelor sustinute de catre cealalta mana.

Presiuni alternative cu mainile incepand din lateralul abdomenului

traversand in sensul acelor de ceasornic pana la ombilic.
36) Tehnica de frictiune poate fi aplicata usor dea-lungul colonului
folosind pumnii. Miscarile de rotatie sunt effectuate din incheietura in
sensul acelor de ceasornic.

37) Frictiune aplicata cu varful degetelor (prin apasare) pe fibrele

laterale ale muschilor paravertebrali.
Folosind o miscare de strangere a degetelor (prehensiune) frictiunea
poate fi aplicata profund, prin apasari, pe fibrele laterale ale muschilor
paravertebrali.
Frictiunea poate fi aplicata cu policele in zona profunda a muschilor si
ligamentelor de langa omoplat.
38) Apasarile lungi pot fi effectuate in jos dea-lungul muschilor
paravertebrali pentru a ajuta la stimularea curburii toarcice.

39) Frictiuni profunde cu policele pe creasta iliaca.

Presiuni perpendicular profunde cu policele pe muschii paravertebrali si
creasta iliaca.
Frictiuni efectuate cu policele in jurul jonctiunii sacroiliace.
40) Frictiunea profunda poate fi aplicata cu cotul pe muschii si
ligamentele din jurul scapulei.

41) Cu pacientul in decubit ventral inclinat usor in lateral si cu bratul

orientat in abductee, se pot lucre fibrele laterale din zona lombara.
Frictiunea poate fi aplicata cu varful degetelor unele peste altele cu
apasari mediale pe musculatura.
Cu pacientul in decubit lateral, terapeutul poate lucra profund in fibrele
laterale aplicand frictiune intre marginea regiunii lombare si muschii
paravertebrali.
42) Cu degetele stranse, in prehensiune, terapeutul poate actiona adanc
in fibrele laterale.

In pozitia de decubit lateral, pot fi efectuate apasari bilaterale pentru a

obtine un stretching in musculatura lombara.
43) Apasarile lungi pot fi efectuate in sus si in jos (in dute-vino) dea-
lungul musculaturii gatului.

Se fac frictiuni profunde cu varful degetelor in regiunea sub-occipitala.

44) Frictiuni adanci cu varful policelor in muschii si ligamentele din
zona vertebrei cervicale ( profund in muschiul trapez ).

Tehnici de presiuni si frictiuni aplicate cu pacientul in decubit dorsal.

Terapeutul isi curbeaza degetele in fibre iar presiunea este sporita de
greutatea capului pacientului.
45) Cu capul rotat usor in lateral, terapeutul isi poate folosi policele
pentru a lucra prin frictiune muschii sternocleidomastoidieni.

46) Frictiune cu degetele incrucisate pe originile muschiului din jurul

procesului mastoidian.
Pacientul este in decubit dorsal, cu capul rotat lateral astfel incat poate fi
tratat sternocleidomastoidianul. Tehnicile de presiuni sau frictiuni pot fi
aplicate prin “ciupituri” ale policelui cu celelalte degete. Aceasta
manevra este de preventie a posibilelor patologii vasculare.

47) Pentru a lucra profund muschii abdominali, ei trebuie sa fie usor

contractati, asa ca pacientul isi ridica activ capul. Frictiunea poate fi
efectuata cu degetele unele peste altele oriunde este necesar.

Frictiunea poate fi aplicata adanc in fibrele laterale abdominale folosind

policele si restul degetelor.
48) Fibrele anterioare ale diafragmului pot fi lucrate incet cu policele sau
celelalte degete sub coastele inferioare.
49) O tehnica de apasare cu mainile una peste cealalta si degetele
despartite in regiunea anterioara si laterala a muschilor intercostali.

Frictiuni profunde aplicate cu varful degetelor pe muschii pectorali.

50) Frictiunea adanca poate fi aplicata prin haine in spatiul sternocostal,
care poate avea un efect pe termen lung in muschiul intercostal in cazul
unor probleme in regiunea anterioara a cutiei toracice.

51) Apasari profunde cu policele asupra muschiului trapez superior.

Stretching efectuat pe muschiul trapez superior
52) Folosind degetele flexate unele peste altele, varful degetelor poate
pune presiune in fibrele trapezului anterior, fiind aplicate tehnici de
apasare si frictiune.

53) Cu mana aflata in supinatie, capul pacientului poate fi sustinut intr-o

usoara flexie si rotatie externa, iar cu cealalta mana putem efectua
tehnici de presiune dea-lungul claviculei si muschiului ridicator al
scapulei.
54) Cu mana aflata in pronatie, se poate fixa capul pacientului pentru a
preveni o scurtare a muschiului in timpul tehnicilor, iar o miscare de
stretching poate fi aplicata adanc pe traiectul scapulei.

55) Presiuni profunde efectuate cu antebratul asupra trapezului inferior

si a muschilor romboizi.
56) Miscari de presiune adanca cu policele unul peste celalalt asupra
muschilor romboizi.

De asemenea se efectueaza cu policele suprapuse, tehnici de frictiune pe

originile muschilor romboizi si trapez inferior si pe ligamentele
vertebrelor.
57) Cu mana primitorului sustinuta in abductie, tehnica de presiune se
poate aplica in muschiul serratus anterior cu podul palmei.

Cu pacientul aflat in decubit lateral si mana abdusa, terapeutul poate

presa muschiul serratus anterior folosind policele si podul palmei.
58) Apucand partea din fata a umarului, terapeutul poate impinge zona
pentru a ridica scapula. Cealalta mana poate fi folosita pentru presiuni si
frictiuni pe linia subscapulara.

In pozitia ridicata a scapulei, cu o mana se apuca jonctiunea umarului si

cu cealalta tinem prize in jurul unghiului superior al scapulei. Linia
subscapulara poate fi apucata in lateral spre toate directiile pentru a
intinde majoritatea regiunii toracice.
59) Cu varful degetelor se efectueaza frictiuni asupra muschiului
serratus anterior in jurul coastelor si a fibrelor scapulei.

60) Cu pacientul in decubit lateral, terapeutul apuca scapula in jurul

liniei mediale subscapulare si o ridica in exteriorul corpului fiind
evidentiata, pentru a efectua stretching-ul muschilor romboizi stramti.
61) Se aplica o presiune lunga cu palma lucrand muschiul marele dorsal.
62) Se apuca cu degetele fibrele laterale ale marelui dorsal pentru a
aplica frictiuni si totodata stretching facandu-se ridicari si impingeri
mediale pe regiunea respectiva, acestea numindu-se si “framantari”.
Cu pacientul in decubit lateral si mana abdusa, o mana poate aplica
presiuni pe muschii abductori, iar cealalta amplifica miscarea de
abductie a membrului superior printr-un stretching profund. ( intinzand
si mai bine mana pacientului ).

63) Presiuni profunde si frictiuni cu policele pe insertiile posterioare ale

muschiului deltoid.
64) Frictiune cu policele pe insertiile posterioare ale muschiului deltoid.

In decubit lateral si bratul abdus, se efectueaza frictiuni profunde ale

insertiilor deltoidului in jurul jonctiunii capsulare.
65) Cu mana tinuta in abductie se aplica presiuni cu policele pe insertia
deltoidului.

66) Muschiul subclavicular poate fi lucrat prin frictiuni si presiuni sub

linia claviculara.
67) Efectuam miscari de presiune cu podul palmei asupra insertiilor
muschilor pectorali mari.

Aplicam si ciupituri sau strangeri pe muschiul marele pectoral.

68) Punem priza cu o mana deasupra jonctiunii umarului pentru a
preveni miscarea, iar cu cealalta mana aplicam manevre de stranger si
presiune pe muschiul deltoid.

Efectuam tehnici de frictiuni pe deltoid cu varful degetelor.

69) Tehnici de ciupituri si framantat ale muschiului deltoid.

Bursa subdeltoidiana este localizata chiar sub tuberculul mare al

humerusului, in lateralul deltoidului. Aceasta se poate inflama in urma
unor traumatisme, dar simptomele vor parea sa indice o problema
musculara. (contractura, intindere etc.).
70) Presiuni adanci ale muschiului coracobrahial cu policele.

‘Umarul fixat’
71) Tehnici de presiune pe traiectul bicepsului brachial cu podul palmei.

Cu o mana ridicam muschiul biceps, iar cu cealalta aplicam frictiuni cu

policele in fibrele profunde aproape de linia interosoasa.
72) Cu cotul primitorului usor flexat radicand antebratul, putem folosi
manevre de presiune si frictiune asupra muschiului biceps-brahial.

73) Cu membrul superior extins deasupra capului , lucram muschiul

triceps cu ajutorul policelui.
74) Metodele de frictiune se aplica cu policele adanc in fibre aproape de
linia interosoasa.

Frictiunile profunde cu policele pe tendonul tricepsului.

75) Frictiuni in jurul plicii cotului osciland mana primitorului in pronatie
si supinatie.

76) Presam cu policele pe muschii antebratului de pe partea radiala.

77) Presam cu policele pe muschii antenratului de pe partea palmara.

78) Tehnici de frictiune cu policele pe tunelul carpian.

79) Presiuni cu policele pe dea-lungul muschilor antebratului de pe
partea dorsala.

Frictiuni pe dosul incheieturii cu policele.

80) Frictiuni cu policele pe muschii palmei.
81) Presiuni adanci cu degetele suprapuse asupra muschiului gluteal, de
la creasta iliaca pana la marele trohanter.

Cu degetele usor flexate, aplicam miscari foarte profunde de apasare si

frictiune pe muschiul gluteal tragand inapoi dea-lungul soldului.
82) Se pot aplica presiuni profunde in pozitii variate asupra muschilor
fesieri, cu miscari de apasare rotind si flexand inapoi partea inferioara a
piciorului.
83) Cu o mana deasupra creastei iliace, podul palmei de la cealalta mana
poate apasa asupra crestei pentru a creea o presiune amplificata in
muschiul gluteal.

84) Frictiuni profunde pe muschii piriformi efectuate cu varful cotului.

Apasari adanci si frictiuni cu degetele pe zona inferioara a fesierilor.
85) In pozitia de decubit lateral, cu soldul flexat, aplicam o frictiune
profunda cu policele pe originea muschilor piriformi, adanc sub linia
sacrala.
86) Presiuni adanci cu antebratul pe partea dorsala a piciorului
(m.cvadriceps)

Tehnici de frictiune cu degetele suprapuse asupra tendonului bicepsului

femural.
87) Frictiuni cu policele lucrand pe linia mediala adanc in fibrele
muschiului biceps femural aproape de linia interosoasa.

Cu partea inferioara a corpului orientata lateral, o mana poate ridica

bicepsul femural, iar cu degetele de la cealalta mana aplicam frictiuni de
pe linia laterala adanc in fibre aproape de linia interosoasa.
88) In decubit lateral, cu soldul flexat in lateral, putem lucre muschii
rotatori ai soldului prin manevre de frictiune folosind varful degetelor.

89) Cu jumatatea inferioara rotita in lateral si soldul flexat, putem

efectua frictiuni cu degetele pe originea tuberozitatii ischiale a
membrului inferior posterior.
90) Cu partea inferioara a piciorului ridicata si sustinuta pe soldul
terapeutului ( pentru a flexa genunchiul primitorului ) ne putem folosi de
police pentru tehnici de presiune si frictiune asupra zonei poplitee a
genunchiului.
91) in pozitie de decubit lateral, putem folosi manevre de apasare si
frictiune adanc in fibrele muschilor solear si gastrocnemial.

Cu partea inferioara a piciorului ridicata si piciorul fixat intr-o flexie

dorsala contra soldului terapeutului, aplicam presiuni profunde cu
policele pentru a intinde musculatura soleara.
92)

93)