Fiziologie cursul 1 Contractia musculara, bazele fiziologice si biochimice

Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 400 muschi care contin in jur de 250 milioane de fibre muscualare striate. Aceste fibre musculare au forma de cordoane cilindrice sau poligonale cu lungime de la 3 la 10 12 cm. Diametrul fibrei este variabil de la 10 microni pa la la 100 microni. Grosimea fibrelor musculare depinde de sex, (barbatii au fibre mai groase) varsta (copii, adolescenti, adulti , batrani ) Inactiviatea si imobilizarea ducand la subtierea fibrelor musculare La nivelul muschiului, mai multe fibre musculare formeaza un fascicul. Un fascicul contine aproximativ 1000 fibre legate intre ele printr-un tesut conjunctiv. Fibra musculara striata este formata din: I membrana celulara = sarcolema II citoplasma = sarcoplasma III nclei Sarcolema are rol de a receptiona excitatia si prezinta o serie de invaginatii (adancituri) profunde care poarta denumirea de sistem tubular transvers cu rol in transmiterea excitatiei in profunzime spre miofibrile. (celula de contractie) Sarcoplasma are pe langa organitele comune oricarei citoplasme are si anumite particularitati: - in partea centrala un numar de miofibrile (elementele specifice contractiei), ele ocupand cea mai mare parte din volum 60 70 % - exisitenta unui sistem reticular sarcoplasmatic care moduleaza procesul de excitatie, contractie, relaxare, eliberarea si recaptarea ionilor de calciu (ionul de calciu reprezinta baza contractiilor , ei ies prin acest sistem tubular cand muschiul se incordeaza si reintra cand se relaxeaza) - sistemul se afla in directa legatura cu sarcolema prin sistemul tubular transvers Fibra musculara contine cateva mii de miofibrile dispuse paralel pe toata lungimea sa. Diametrul acestora este in mod obisnuit de 1, 2 microni (poate ajunge si al 0.2 microni) Lungimea miofibrilei este egala cu cea a fibrei musculare Structura miofibrilei la microscopul electronic este alcatuita dintr-o alternatade benzi intunecate A cu benzile clare. Fiecare banda A are in mijloc o banda transparenta subtinre mai clara numita banda H Banda H la randule ei contine in centru o dunga inchisa numita dunga M.

Banda clara este impartita in 2 de striul (dunga) intunecata , discul zet care adera la sarcolema pentru a oferi stabilitate structurii musculare. Discurile sunt situate la acelasi nivel pentu toate miofibrilele fibrei musculare de unde rezulta si aspectul striat al acestuia. Sebmentul de miofibrila cuprins intre 2 discuri zet succesive se numeste sarcomer si reprezinta unitatea morfofuncionala a fibrei striate. In repaus sarcomerul are o lungime de 2, 3 microni In contractei scade cu 20 50 % Iar la intindere se poate alungi cu 120 % Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de acina si miozina care sunt proteine contractile. Ele se intrepatrund intr-o retea si reprezinta 85 % din complexul miofibrilelor. Filamentele de actina se mai numesc filamente subtiri ele pornesc de pe fetele discului zet si se intind pe de o parte si de alta a acetuia pe toata lungimea benzii clare. Filamentele ce miozina se numesc filamente groase ele ocupa toata banda A. Au niste prelungiri laterale care asigura unirea cu filamentele actinice in cursul contractiei musculare. In alcatuirea miofilamentelor intra 2 proteine cu o functie structurala foarte importanta : troponina Tropomniozina proteine reglatorii, ele intervin in mecanismul initial si final al contractiei (tropomniozina inhiba interactiunea dintre actina si miozina, iar troponina atrage ioni de calciu) Reticulul endoplasmatic de la vinelul fibrei musculare striate este un rezervor de ioni de calciu si este alcatuit dintr-o retea de canalicule longitudinale si transversale care inconjoara miofibrilele. Filamentele subtiri de actina aluneca peste filamentele groase de miozina catre centrul sarcolemei apropiind discurile zet unul de celalalt. Aceasta alunecare se datoreaza formarii si desfaceirii succesive de punti actomiozinice. Declansarea contractiei musculare se face prin influx nervos care ajung la nivelul plasii motorii (sinapsa) si elibereaza acetil colina , se creeaza un potential. Sinapsa face legarura dintre caile eferente si muschi Elasticitatea care se propaga pe suprafata fibrei musculare si transmite miofibrilelor prin sistemul tubular transvers (T)

Fiziologie cursul 2
Energia necesara contractieimusculare se face pr 3 cai :
Anaerob alactacida, in lipsa oxigenului, fara acumulare de acid lactic Aerob lactacid, in prezenta oxigenului Aeroba
2

Capacitatea muschiului striat este reprezentata de cantitatae totala de ATP eliberata de 1 gram de tesut muscular Puterea fibrei musculare striate este reprezentata de cantiatea maxima de ATP eliberata intr-o secunde de un gram de tesut muscular. Dupa criteriul functional fibrele musculare se clasifica in fibre : Rapide, de tip 2 sau albe Lente, de tip 1 sau culoare rosie

Caracretistici ale fibrei lente :

- nivel scazut al ATP- azei - posibilitati scazute de a folosi calciu - glicoliza redusa - numar mare de mitocondrii - cantitate crescuta de mioglobina (le da culoarea rosie) Acest tip de fibre sunt rezistente la oboseala si sunt folosite mai ales in sporturile de anduranta. Ele dezvolta (fac) contarctii lungi si continue. Fibrele rapide , de tip 2 sau albe (sunt opusul celor rosii) - activitatea ATP- azei este ridicata ca nivel - calciu este folosit de reticulul endoplasmatic foarte rapid iar sistemele glicolice sunt foarte bine dezvoltate - aceste fibre au ca caracteristica viteaza mare de scurtare a muschiului cu o tensiune intermusculara de 3 5 ori mia mare decat fibrele lente - aceste fibre sunt caracterisitce efortului anaerob. Dupa criteriul metabolic: 1) Fibra cu metabolism prtedominant glicolitic care sunt mari producatorare de acid lactic, ele generaza contractii cu forta maxima a muschiului 2) Fibre cu metabolism mixt glycolic-oxidativ acestea folosesc calea aeroba sau calea anaeroba in functie de durata si intensitatea efortului 3) Fibre cu metabolism predominant oxidative sunt dependente aproape exclusive de aparatul de sange si de oferta (cantitatea) de oxigen si sunt cele care dezvolta o contractie musculara mai slaba dar pe durata foarte mare.

Def: Contractia musculara este un proce scomplex care cuprinde :

-

transmiterea excitatiei cuplarea excitatiei cu contractia contractia musculara propriuzisa Cu cat excitantul este mai puternic cu atat nr de unitati motorii care raspund acestuia este mai mare si contractia este mai puternica. Forta de contractie a muschiului depinde de suprafata de sectiune transversala. Contractia muschiului poate fi crescuta prin antrenament de tip izometric
3

Amplitudinea contractiei musculare depinde de alunecarea muschiului, cu cat muschiului este mai lung cu atat amplitudinea contractiei este mai mare. Durata contractiei depinde de structura interna a muschiului respective de tipul fibrei musculare. Contractia musculara izometrica (statica) = muschiul isi mentine aceeasi lungime (izos= la fel). Este contractia care lungimea fibrei musculare este constanta dar creste tensiunea interna. Pot fi mentinute pe perioade scurte si au ca efect important solicitarea aparatului cardio vascular si produce cresterea tensiunea arteriale sistenice. Contractia izotonica (dinamica) muschiul se scurteaza prin apropierea capetelor de insertie cu mentinerea constanta a tensiunii din interiorul muschiului. Permite ca fluxul sangvin sa se desfasoare normal si sa asigure un aport suficient de oxigen si substante nutritive (aportul de oxygen si aportul sangvin daca e foarte bun muschiul se spala de acid lactic si alte reziduuri) (contractia izotonica este contractia care face deplasarea segmetelor corpului) Contractia izocinetica este o contractie in care viteza de contractie este constanta si miscarea se desfasoara pe toata amplitudinea articulara libera indiferent de incarcatura (bicicleate speciale, dinamometre) Contractile dinamice izotonice : 1 concentrice, in care muschiul se scurteaza 2 excentrice, in care muschiul se alungeste fortat 1) Contractia concentrica caracterizeaza activitatea de invingere 2) Contracita excentrica caracterizeaza activitatea de cedare ( la sportivi cand efortul e prea mare, un fel de supraincordare)

Compozitia biochimica a muschilor 80% apa 20% substante organice si anorganice Substantele organice sunt reprezentate de proteine proteine contractile reprezentate de actina si miozina proteine reglatoare reprezentate de troponina si tropomiozina Pe langa proteine mai avem si substante energetice: glucide lipide substante macroergice sau fosfatmacroergice : ATP-ul si CP-ul Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri minerale: calciu potasiu

cloruri magneziu fosfor 1) Contractibilitatea este capacitatea muschiului de a dezvolta o tensiune intre capetele sale si de a se scurta. Unitatea morfofunctionala a contractibilitatii este datorata SARCOMERULUI 2) Excitabilitatea se datoreaza permeabilitatii selective a membranei calulei musculare striate, muschiul raspunzand la un stimul printr-un potential de actiune urmat de contractia musculara. La nivelul membranei fibrei musculare avem un fenomen electric iar la sarcomer un fenomen mecanic. 3) Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea fortei exterioare. Substratul anatomic pentru aceasta proprietate ???????????????????? 4) Elasticitatea este proprietatea speciala a muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus cand forta a incetat sa actioneze ( este important atunci cand efectueaza un lucru mecanic de invingere) 5) Tonusul muscular este reprezentat de o stare de tensiune permanenta caracteristica muschiulor care au atat inervatia motorie cat si cea senzitiva intacta.

Propretatile muschilor:

Fiziolgie seminar 1
Ultrastructura miofibrilelor:
Ele sunt constituite din unitati mai mici denumite miofibrile, contractile, de nature proteica (actina si miozina). Discul clar este alcatuit din miofibrile de actin, lungi si subtiri acestea se insera la un capat pe membrane Z, iar cu cel de al doilea capat liber patrunde printre miofilamentele de miozina, care sunt scurte si groase. Unui miofilament de miozina ii corespund sase miofilamente de actina. Spatiu din discul intunecat delimitat de capetele miofibrilelor de actina poarta denumirea de banda H, latimea ei depinde de starea fiziologica a fibrei musculare relaxata sau contractata. Portiunea de sarcomer situata de o parte si de alata a benzi H, care contine miofilamentele de miozina si de actina, constituie discul intunecat. Mecanismele biochimice ale contractiei musculare:

Sunt initiate de cresterea concentratiei ionilor de calciu in sarcoplasma (elect al fluxului din reticului edoplasmatic). Ca2+ (calciu divalent) favorizeaza formarea coplexului anatomic, care determina cresterea activitatii miozin- ATP-azei si implicit hidroliza ATP-ului generatoare de energie. 1)

CP-ul , mic rezervor de energie tisulara, refacere in repaus ATP care va fi utilizat in timpul contractiei 2)

Prin metabolizarea anaeroba a unei molecule de glucoza se elibereaza energie necesara sintezei de ATP, conform reactiei : 3) Glucoza+ADP+2HPO4 adid lactic + energie O cincime din acidul lactic este metabolizat pana la produsi finali, in prenetza oxigenului. Oxigenul suplimentar consumat de muschii striati scheletici, in timpul repausului, se numeste datorie de oxigen

Fiziologie cursul 3
Manifestarile contractiei musculare: 1) Manifestarile electrice ale fibrei musculare:
Sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare. In repaus sarcolema este polarizata cu sarcini positive la exterior si negative la interior avand o diferenta de potential de 90 mili volti Cauzele acestei depolarizari (diferenta de potential) sunt aceleasi ca si la neuroni Excitarea fibrei muscualre pe cale naturala se face cu ajutorul placii motorii. Iar cea artificiala cu acjutorul curentului electric si provoaca aparitia unui potential de actiune
6

care sa propaga de-a lungul fibrei musculare striate cu o viteza de 30m/sec. Potentialul de actiune care se aduna la nivelul unei placi motorii sumeaza/formeaza potentialul de placa. Activiatatea electrica a muschului se poate masura cu electromiograful iar diagrama obtinuta se numeste electromiograma. Se inregistreaza/studiaza cu ajutorul miografului Aplicarea unui stimul unic cu volum prag (volum care produce depolarizare) determina o contractie musculara unica numita secusa musculara. Secusa este formata din : - o faza de latenta, dureaza 0.01 sec din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei - faza de contractie 0.04 sec - faza de relaxare 0.05 sec Secusa poate fi izometrica si izotinica Amplitudiena secusei variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat. De aceea cu cat intensitatea stimulului creste se antreneaza mai multe fibre in contractie, pana in momentul in care toate fibrele se contracta simultan. In functie de frecventa de stimulare secusele toate adunate (suma secuselor)duce la formarea asa numitului tetanus care poate fi : complet sau incomplete. Tetanosul complet in graphic are un platou neregulat obtinut prin sumatia totala a secuselor datorita aplicarii unor stimuli cu frecventa mai mare de 50 100 stimuli/sec. Tetanosul incoplet in grafica are un platou dintat si se obtine prin stimularea cu o frecventa joasa 10 20 stimuli/sec Marea majoritate a contractiilor sunt tetanosuri (nu secuse) Forta pe care o dezvota muschiul in timpul unui tetanus este de 4 ori mai puternica decat in timpul unei secuse. 3) Manifestale termice( ale contractiei) : Se datoreaza fenomenelor bio-chimice care au loc la nivelul fibrei musculare. Nu toata energia biochimica eliberata in timpul contractiei este transformata in lucru mecanic, o parte se pierde sub forma de caldura. Exita o caldura muscualra de repaus degajata tot timpul de muschi si o caldura de activitate care se elibereaza cand muschiul este in contractie. Acest tip de caldura fiind o componenta importanta a termogenezei bazale a organismului, muschii fiind principalii generatori de caldura in organism. Este o reducere temporara a capacitatii de contractie a muschulor si este proportionala cu cantitatea de glicogen pierdut la nivelul muschiului.

2) Manifestari mecanice:

Oboseala muscualra:

Uneori oboseala duce la contracturi dureroase (crampe musculare) ( ex: dupa practicarea unui efort intens dupa perioada unei inactivitati, dupa 24 48 ore apar dureri la nivelul grupelor muscualre, care este fera musculara)

Hipertrofia muscualra consta in cresterea masei totale a unui muschi iar scaderea masei totale a unui muschi se numeste atrofie In cazul hoipertrofiei muschulare creste numarul de miofibrile care duce la cresterea numarului de sisteme enzimatice care nu fac decat sa furinizeze mai multa energie.

Hipertrofia si atrofia musculara

Fiziologia aparatului respirator

a) functia respiratore a plamanilor are loc prin: - arboreal bronsic - membrane alveolo-capialra `Arborele bronsic este un sitem de conducte prin care se realizeaza transportul si distributia gazelor respiratorii(O2,CO2) Prin membrane alveolo-capilara se realizeaza schimbul gazos

Functiile plamanilor (generalitati)

Functriile nerespiratorii ale plamailor:

Realizeaza o bariera intre mediul extern si mediul intern Are o vascularizatei specifica si are un numar foarte mare de celule de tipuri diferite, peste 30 tipuri de celule Venele transporta sange cu O2 si arterele sange cu CO2 Plamanul are rolul de aparare nespecifica: 1) curatarea aerului ( ex: reflexul de tuse ) 2) elaborarea secretiilor si existenta unor secretii ( mucusul traheo-bronsic, surfactantul alveolar) 3) are rol de aparare celulara - macrofagele alveolar are functie facofirata - cu celulele nefagocitare epitelul respirator 4) apararea biochimica reprezentata de antioxidanti

Apararea imunologica specifica a aparatului respirator este reprezentata de :

apararea mediata prin anticorpi (AC) apararea celulara mediata prin linfocitele T

apararea realizata prin macrofage si monocite, are rol in metabolismul glucidic (glicoliza aeroba), are rol in metabolismul lipidic prin lipoliza, are rol in metabolismul proteic prin sinteza de proteine are rol de control al presiunii/tensiunii arteriale sistenica si pulmonara. Are rol in mentinerea echilibrului hidro-electrolitic Are rol in mentinerea echilibrului acido-bazic Are rol in mentinera echilibrului termic

Fiziologie curs 4
Frecventa respiratiei normala la om este de : - 18 respiratii/min la femei - si de 16 respiratii/min la barbate Cresterea frecventei respiratorii peste valuare normala se numeste polipnee sau tahipnee Scaderea frecventei respiratorii sub valuarea normala se numeste brodipnee Oprirea respiratiei se numeste apnee Polipneea termoreglatoare ( apare termoliza la nivelul aparatului respirator intr-un procent mic ) pierderi insesizabile de apa datorata evacuarii prin caile respiratorii. Sistemul respirator este alcatuit din cei 2 plamani si caile repsiratorii extrapulmonare. Plamanul este alcaturi din cai respiratorii intrapulmonare respectiv arboreale bronsic si tesut pulmonar numit parechim pulmonar si numeroase vase si nervi. Plamanul drept are 3 lobi mari si plamanul stang are 2 lobi mari. Lobulul pulmonar este unitatea structurala si functionala a plamanului el rezultand din ramificarea bronhiolei pulmonare. Acimul pulmonar se termina cu alveolele pulmonare Alveolele pulmonare au in jurul lor numeroase capilare sangvine formand astfel membrane alveolo-capilara. Prin membrane alveolo-capilara are loc un schimb permanent de gaze respiratorii. Respiratia este un proces continuu intre organism si mediul exterior prin care se face schimbul de gaze (O2 si CO2) intre mediul extern si plamani si caile respiratorii. Numarul de alveole pulmonare la nivelul celor 2 plamani sunt aproximativ 3 milioane. Ventilatia pulmonara alveolara are 2 procese fundamentale : 1) Inspiratia process prin care aerul patrunde prin caile respiratorii in plamani , ajunge la alveolele pulmonare unde se produce schimbul gazos. Este un process activ ce se desfasoara cu participarea muschilor intercostali, muschuil diafragmei ( cel mai important muschi respirator). Muschuil diafragmei in timpul inspiratiei coboara presand
9

pe organelle din abdomen. Datoria insiratiei are loc cresterea volumului cavitatii toracale prin cele 3 diametre (transversal longitudinal sagital ) si prin contractia muschilor intercostali externi ai perechilor 1 10 (coaste) si muschuil diaframei. Dupa relaxrea muschilor respiratori si revenirea cavitatii toracice are lox expiratia 2) Expiratia este un proces pasiv. In conditiile unui efort fizic inspiratia devine fortata si expiratia devine acitva si in inspiratie intervin muschii inspiratori auxiliari. Expiratia fortata favorizeaza contractia si a muschiulor abdominali.

Volumele respiratorii:
Volumul curent VC are valuare de 500 mll si reprezinta volumul de aer ventilat care intra si iese din plaman intr-o respiratie normala Volumul inspirator de rezerva VIR are valuare de 1500 mll si reprezinta valuarea de aer care patrunde in plaman dupa inspiratia fortata. Volumul espirator de rezerva VER are val 1500 mll si reprezinta volumul de aer eliminate din plamani dupa o expiratie fortata Volumul residual VR este volumul ramas in plaman dupa ce sa efectuat o expiratie fortata si are valuare de 1500 mll Capacitatea vitala CP este egala cu suma VC, VIR, VER adica CP=VC+VIR+VER = 3500 (aproximativ) Capacitatea vitala totala CPT=CV+VR=5000 mll In conditii de repaus debitul ventilator este de 6-8 litri/ min In timpul unui efort este de 30 40 litri/min Debitul ventilator este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie. Frecventa respiratorie creste si ea in timpul efortului.

Fiziologie seminar 2 (Continuare la plamani)

Plamanii sunt inveliti in 2 pleure numite pleura viscerala Pleura parietala Pleura viscerala inveleste intim plamanul Pleura parietala captuseste interiorul cutiei toracice. Intre cele 2 se afla un lichid numit surfactant, care asigura alunecarea celor 2 pelicule intre ele. Transportul de gaze pulmonara Capilara
10

 Tisulara

Se realizeaza pe baza diferentei presiunilor partiale ale gazelor respiratorii care trec de o parte sau de alta a membranei alveolo-capilare in functie de gradientul de presiune adica de la o presiune mai mare la o presiune mai mica. Datorita acestui gradient presional oxigenul de la o presiune partiala de 100 mm coloana de mercur trece la nivelul unei presiuni de 40 mm col de mercur astfel echilibrandu-se presiunea din alveola. Dioxidul de carbon (Co2-ul) trece din sangele venos continut de catre artera capilara de la o presiune de 47 mm col de mercur in aerul alveolar unde avem 40 mm col de mercur. 2)Etapa capialra: Transportul sangvin al vaselor respiratorii se realizeaza in 2 sensuri: Oxigenulde la plamani la tesuturi Dioxidul de carbon in sens invers Transportul oxigenului are loc dupa difuziunea lui prin membrane alveolo pulomnara. Oxigenul ajuns la capatul venos al capilarului pulmonary, o cantitate foarte mica se dizolva in plasma iar restul ( o cantitate mai mare) difuzeaza prin membrane eritrocitleor si intra intr-o combinatie labila cu hemoglobina care poarta denumirea de oxihemoglobina (HBO2) Sangele oxigenat ajunge la inima prin venele pulmonare si pleaca prin artera aorta care se ramifica in vase de calibru din ce in ce mai mic pana la nivel de capilare tisualre. Ajuns in capatul arterial tisular oxihemoglobina se desface in hemoglobina si oxygen Transportul de dioxid de carbon se face sub forma de : - ?????? 7% - Bicarbonate 70 % - ????????? 23 % 2) Etapa tisulara Se desfasoara in toate celulele organismului si consta in cedarea oxigenului tesuturilor si legarea dioxidului de carbon produs in urma reactiilor de oxireducere. Oxigenul difuzeaza din capilarul arterial de la o presiune de 97 mm col de mercur la o presiune de 40 mm col de mercur. Dioxidul de carbon care rezulta din metabolismul tuturor celulelor dup ace se formeaza trece de la o presiune de 47 mm col de mercur difuzand in capilarul tisular venos unde presiunea partiala a dioxidului de carbon este de 40 mm col de mercur. (CO2 combina cu hemoglobina = carboxihemoglobina) Foarte important dioxidul de carbon combinat cu hemoglobina mentine exilibrul acido-bazic al organismului deoarece formeaza bicarbonate de sodium si potasiu.

1) Etapa pulmonara

11

Fiziologie cursul V Sangele

Sangele face parte din lichidele care circula prin corp. Sangele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta fundamentala lichida care se mai numeste si plasma. Plasma este de culoare galbuie si contine 3 tipuri de elemente figurate sau celule sangvine. Acestea se mai numesc: - eritrocite sau globule rosii - leucocite sau globule albe - trombocite sau plachete sangvine Compozitia chimica a plasmei: - 90% apa -10% rezidu uscat care contine substante organice si electroliti (sodiu potasiu calciu magneziu) O parte din apa si din electrolitii continuti in sange trec in spatiu intercelular formand asa numitul lichid interstitial. Volumul sangvin total reprezinta 8 % din greutatea corpului. Hematocritul este procentul volumului ocupat de elementele figurate raportat la (impartit la ) volumul total de sange. Voluoarea normala la barbati este de 45% iar la femei de 38 40% Homeostazia este proprietatea organismului de a-si pastra constanta (in limite fiziologice) proprietatile fizice si chimice.

-au forama unor discuri diconcave -numarul lor este aproximativ 5 milioane / mm cub la barbati, si 4.5 mil/mm cub la femei -sunt celule anucleate (nu au nucelu) -citoplasma contine hemoglobina -nu au mitocondrii Hemoglobina este raspunzatoare de transportul oxigenului si a dioxidului de carbon. Oxigenul in combinatie cu hemoglobina un compus stabil numit oxihemoglobina. Hemoglobina +CO2 o combinatie stabila numita carboxihemoglobina Hemoglobina+CO (monoxid de carbon) o combinatie stabila care nu se mai desface si se numeste methemoglobina si duce la liza (distrugerea) eritrocitelor (intoxicatia cu gaz metan) Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de poliglobulie (de altitudine) (pers care traiesc la altitudine de peste 3000 m)

Eritrocitele

12

Citoplasma eritrocitelor contine hemoglobina care este o heteroproteina formata dintr-o parte proteica numita globina si una neproteica numita hem Hemul prezinta in centru structurii sale fier divanelt care se leaga de oxygen formand astfel produsul numit HBO@ hexihemoglobina

Leucocitele polinucleare sunt de 3 feluri :

neurtofine bazofile euzinofile sau acidofile

Au forme diferite Emit pseudopode ( euzinofilele nu au pseudopode ) Pseudopodele contin niste granulatii ( granule mici ) Nucleul este polilobat, sub forma de lobi (ca o floare cu mai multe petale) Ca valuare este de 4000 8000 / mm cub Daca numarul lor cresete se numeste leucocitoza si inseamna ca organismul nostru a fost atacat de un organism strain lui (microb, bacterie, parazit, etc. ) Daca numarul lor scade sub 4000 fenomenul se numeste leucopenie si ne denota o scadere a imunitatii organismului si puterii lui de aparare. Neutrofilele au afinitate catre colorantii neutri Neutrofilele au rol de diapepeza (se deplaseaza) Intervin neutrofilele in imunitatea organismului si in apararea nespecifica prin procesul de fagocitoza ( a manca, a ingloba ) a agentilor patogeni (virusi, bacterii, etc. ) Acidofilele ( euzinofilele ) se coloreaza intr-un roz, au o afinitate pentru colorantii acizi si au granulatii mari in citoplasma Crestera lor = ??????

Bazofilele au o afinitate crescuta pentru colorantii bazici si se coloreaza in albastru sau bleo Secreta substante active vazodilatatoare: - histamiona - seotonina - heparina

Leucocitele mononucleare: - monocitele

Monocitul reprezinta forma circulanta a macrofagului Roluri: 1 fagociteaza resturi celulare
13

2 are rol de diapeteza (se poate deplasa) - Linfocitul b este implicat in procesul de aparare al organismului in prezenta unui agent infetios, se transorma in plasmocit, plasmocit care secrta anticorpi specifici. -Linfocitul t sunt implicati in imunitatea mediata celular (fac acelasi lucru ca linfocitul b). La contactul cu antigelu se sintetizea proteinele receptor cu care se recunosc antigeli si se distrug Antigelu= tot ce vine si agreseaza organismul

Fiziologie curs 6
Trombocitele sunt plachete sangvine Trombocitele sunt cele mai mici celule ale sangelui si se mai numesc si plachete sangvine. Valuare normala este de 130 000 150 000 /mm cub Sunt celule anucleate (nu au nucelu) Rolul lor : - produc coagularea sangelui - formeaza asa numitul dop plachetar alb - in acelasi timp trombocitele sunt corespunzatoare cu producerea factorilor trombocitari ai coagularii Grupele sangvine Ele se numesc : 0, A, B, AB Sau 1, 2, 3, 4 Pe membrana hematiilor exista niste aglutinogene (antigeli) A, B, 0 (0 cine nu are) Exista in plasma niste aglutinine polasmatice numite alfa si beta Aglutinogenele si aglutininele se transmit genetic si se fac pt testul de paternitate. Aglutinogenele si aglutinele nu sunt de acelasi fel: Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt 0 si aglutinina alfa si beta Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt A si aglutinina beta Aglutinogene pe suprafata plasmei sunt B si aglutinina alfa

RH-ul
Poate fi pozitiv sau negative , 85% din populatie au rh-ul pozitiv iar 15 % negative. Factorul rh apare doar la rasa alba!

Sangele are o functie de hemostaza fiziologica

Functiile sangelui

14

si o functie de aparare limiteaza/reduce sangerarea la nivelul leziunilor vasculare. Hemostaza are 2 etape : primara secundara coagularea Dupa prima si a doua etapa are loc fibrinoliza adica distrugerea chiagului. Hemostaza primara se declanseaza de de leziunea unor vase sangvine de calibru mic. Fibrele vegetative care se gasesc in peretele arteriorelor sau capilalelor determina vazoconstrictia locala. Trombocitele adera/se lipesc de peretele vascular lezat si formeaza dopul plachetar alb. Ca si process enzimatic complex formarea unui chiag de samge rosu se formeaza in 3 5 min de la lezarea vasului cu ajutorul factorilor trombocitari si plasmatici ai coagularii. Formarea unei retele de fibrina (ca niste fibre) in ochiurile careia se prind eritrocitele (aici se formeaza chiagul rosu) Formarea chiagului are 3 faze : - 1 se foreamza tromba plastinei - 2 se formeaza trombina activa - 3 se formeaza fibrina Dupa formarea chiagului avem o a 4 etapa fibrinoliza. Fibrinoliza este un process enzimatic prin care plasminogenul de la nivelul chiagului sub actiunea unor factori activatori se transforma in plasmina ( plasmina e o enzima). Aceasta enzima proteolitica distruge fibirina (chiagul rosu) si astfel se reia circulatia la nivelul vasului.

Hemostaza fiziologica consta printr-o succesiune de procese biologice prin care se

Imunitatea
Repreazinta totalitatea mecanismelor prin care organismul se apara de ogresiunea oricaror substante recunoscute ca straine. Substantelele straine (agenti patogeni ) pot fi bacterii, virusi, paraziti sau produsi ai acestora. Cand acesti agenti vin in contact cu un organism care le recunoaste si care declanseaza un mechanism de aparare se numesc antigene. Organismul se apara cu anitcorpi.

Imunitatea poate fi specifica si nespecifica

Cea nespecifica are ca process cel mai important fagocitoza care consta in captarea si distrugerea intracelulara a agentilor patogeni (leucocitele , macrofagul ) Imunitatea specifica este un proces complex de aparare antiinfectioasa in care este obligatorie recunoasterea structurii chimice a agresorului. Imunitatea specifica este de 2 feluri - imunitate mediate cellular IMC (se face cu ajutorul celulelor)
15

imunitate mediate umoral IMU (se face cu ajutorul umorilor) IMC este realizata de linfocitele T Linfocitele T iau nastere in maduva rosie hematogena. Se elibereaza in circulatie si ajung in timus. Aici ele sunt prelucrate/instruite pentru a recunoaste antigenele. De aici se duce mai departe in organele cu structura linfatica (ganglioni linfatici). La contactul cu antigenul linfocitele T produc niste proteine specifice numite proteine receptor. Cu ajutorul proteinelor receptor linfocitele T pot sa recunoasca si sa distruga antigenul. Dupa ce linfocitul T a fost activate intra in circulatie si se duce la tesutul infestat, se fixeaza pe membrane antigenuli si elibereaza substante chimice care distrug antigenul. IMU este realizata de linnfocitu B , se gasesc cantonate la nivelul organelor linfoide. Linfocitul B cand e activate de antigen se transforma in plasmocit care la randul lui secreta niste anticorpi numiti imunglobuline. Imunglobulinele ajung din linfa in sange si in sange neutralizeaza antigenul care ia determinat aparitia. Acesti imunglobuline prezinta specificitate, ei distrug numai antigenul care i-a determinat aparitia.

Fiziologie seminarul 3 Fiziologia aparatului circulator

Proprietatile miocardului : - are o proprietate speciala , numita automatismul inimii - si 3 proprietati commune cu cele ale muschiului striat : exctitabilitatea, conductabilitatea, contractibilitatea.

Excitabilitatea reprezinta proprietatea fibrei musculare de a raspunde la

stimuli care au intensititatea programata printr-un potential de actiune. In timpul sistolei (perioada de contractie a inimii ), inima se afla in starea retractara absoluta, adica oricat de puternic ar fi stimulul, el ramane fara efect. Aceasta caracteristica este importanta pentru ca, cu ajutorul ei se poate mentine functia de pompa ritmica a inimii. Stimululii cu frecventa mare nu pot face miocardul sa execute o contractie tetanica (ptin sumatia contractiilor), raspunzand la primul stimul, inima intra in sistola sin nu mai raspunde la stimuli urmatori pana la faza de diastola (relaxarea inimii). Aceasta stare se datoreaza unui potential de actiune carea are un platon de depolarizare cu durata intre 200 300 mili sec si care coincide cu durata sistolei mecanice. Automatismul este propriu inimii de a se excita. Acest lucru este realizat de tesutul modal sau de sistemul excito-conductor cardiac. Se produce prin niste punete la nivelul inimii:
16

modulul sino-aterial (se gaseste la baza de varsare a venei cave sup. ) Descarca impulsul cu frecventa cea mai rapida de 70 80/ min (frecv normala a inimii, ritmul sinusal) - modulul atrio-ventricular, se mai numeste dupa localiare jonctiunea atrioventriculara. Frecventa 40 impulsuri / min. Daca modulul atrio-arterial e scos din functiune comanda e preluata de modulul atrio-ventricular. - Fasciculii his, frecv. 25 impulsuri/ min , se gaseste in peretele care desparte cele doua ventricule. El preia comanda daca nu functioneaza celelalte 2. Atunci automat se produce tulburarea la nivelul inimii, numita bloca atrio-ventricular de gradul III Proprietatea de automatizare e influentata de concentratia plasmaica a ionilor de sodium, potasiu, calciu. Daca ea scade (calciul) se produce tahicardia (creste nivelul cardiac cu peste 80 batai/ min ) Fasciculul his se desparte in reteaua lui Purchinije care e mai dezvoltata in VS si mai putin in VD cu 2 ramuri Sistemul nevos simpatico prin cei 2 mediatori adrenalina si nomadrenalina peoduc tahicardie. Parasimpaticul si acetil-colina produc bradicardie ( sub 60 batai / min )

toate fibrele sale cele mai mari ?(vt) ? de conducere a excitatiei. Le au fasciculul his si reteaua purchinjie (5m/s) Din momentul in care se descarca modulul sino-atrial si pana sunt cuprinse toate fibrele atriilor si ventriculelor , de sistem, trec 0.22sec. Ca urmare se produce sistolele atriala si ventriculara . Pentru ca legatura dintre A si V o face modulul atrio-ventricular si fasciculul his, orice leziune produce tulburari de conducere numite blocuri. Blocuriele pot fi : partiale ( gradul I si II ) sau totale (gradul III ). Mai este si bloc de ramura cand e blocata conducerea pe una din ramurile fasciculului his.

Conductabilitatea e proprietatea miocardului de a propaga excitatia la

Contractilitatea e proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune intre

capetele fibrelor sale. Forta de contractie e proportionala cu grosimea peretilor inimii. Contractiile inimii se numesc sistole , iar relaxarile diastole. Intre momentul in care se produce excitatia fibrei miocardului si contractia ei se produc niste procese fizio-chimice prin care se cupleaza excitatia cu contractia. Energia necesara contractiei e asigurata de moleculele de ATP, care se desfac in ADP, legate de fosfor si energie. Refacerea moleculelor de ATP se face pe baza energiei rezultate din descompunerea fosfo-creatinei PC+ADP ATP+C
17

PC se reface pe baza energiei eliberate in urma reactiilor de oxido-reducere pe care le sufera alimentele la nivelul CICLULUI CREPS si al lantului respirator cellular. Inima este organul care nu poate face datorie de oxigen ca muschii scheletici (stiati). Muschiul miocard nu functioneaza fara oxigen (necesita un aport mare de oxigen, care e asigurat de debitul coronaidian, respectiv arterele coronare ale inimii). Forta de contractie a inimii e cu atat mai mare cu cat umplerea in diastola cu sange e mai mare . eficienta pompei cordiare e proportionala cu alungirea diastolei , a fibrei sale .

Fiziologie curs 7 Revolutia cardiaca

Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. Pentru ca stimulul intarzaie la nivelul nodulului atrio-ventricular exista un asincronism intre sistola atriala si sistola ventriculara. Sistola atriala precede sistola ventriculara cu 0,1 sec, durata arpoximativ a ciclului cardiac este cam de 0,8 secunde. Revoluta cardiaca incepe cu sistola atriilor care dureaza 0,1 sec in acest moment ventriculele se afla la sfarsitul diastolei si sunt aproape pline cu sange. Sistola atriala produce umplerea totala a ventriculelor (cam 15 20 % ). In timpul sistolei atriale are loc o crestere a presiunii din atrii. Sangele nu poate reflua pe venele mari datorita contractiei fibrelor musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor. Singura cale deschisa este reprezentata de orificiile atrio-ventriculare. Sistola atriala este urmata de diastola atriala cu durata de 0,7 sec. La inceputul diastolei atriale are loc sistola ventriculara cu durata de 0,3 sec si are 2 faze 1) faza de contractie izovolumetrica (izos=la fel, isi pastreaza acelasi volum) incepe in momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare si se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare. In acest interval ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa, lucru care duce la o crestere rapida a presiunii intracavitare. Cand presiunea intracavitara o depaseste pe cea din artere se deschid valvele semilunare si sangele trece din ventricule in arterele mari ( se produce ejectia sangelui). 2 ) faza de ejectie incepe cu deschiderea valvelor semilunare si se termina cand acestea se inched. La inceput are loc o ejectie rapida cu 2/3 din debitul sistolic ventricular, se elibereaza in arterele pulmonara si aorta. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole ventriculare este de 70 75 mll cand organismul e in stare de repaus si poate creste pana la 150 200 in efort. Dupa sistola urmeaza diastola ventriculara care are 0.5 sec. datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara scade rapid. Cand presiunea din ventricul devine inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvelor semilunare care impiedica
18

scurgerea sangelui din arterele mari in ventricule . pentru ascurt timp ventriculele sunt cavitati inchise , acest moment poarta denumirea de diastola izovolumetrica. Presiunea intraventriculara continua sa scada pana la valori mai mici decat cele din atrii. In acest moment umplerea cu sange a ventriculelor. ????????????????? 0.4 sec diastola generala atriile si ventriculele sunt in stare de relaxare. ???????????????? La sfarsitul diastolei generale are loc sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe. Lucrul mecanic al inimii reprezinta travaliul efectuat de pompa ventriculara in timpul sistolei ventriculare. Se inmulteste volumul sistolic, fractia de ejectie 70 75 se inmulteste cu o presiune de valuare medie 100 mm col de mercur , 100 g Ventricul stang, 20 g ventricul drept . Circulatia arteriala Arterele sunt vase de sange care ies din inima (prin care sangele iese din inima) Avem 2 tipuri de artere : elastice musculare Arterele elastice sunt reprezentate de arterele mari respective aorta, carotidele, arterele iliace, axilare. Au in tunica medie numeroase fibre elastice care le permit sa se destinda si sa preia volumul de sange expulzat de inima. Proprietatea lor principala este elasticitatea. Elasticitatea permite destinderea lor la cresterea presiunii arteriale si revenirea la calibrul initial dupa ce presiunea a scazut. Arterele musculare sunt cele mai numeroase in organism si se caracterizeaza prin faptul ca in tunica medie au un numar mare de fibre netede. Ele servesc ca si canale de distributie a sangelui prin care sangele este dus la organele mari. Arteriolele au un strat foarte gros de celule netede care alcatuiesc tunica medie iar lumenul ( orificiul vasului este foarte ingust/ diametru foarte mic). Arteriolele isi modifica diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor. Autoreglarea presiunii sangvine la nibelul arteriolelor permite organelor sa isi ajusteze rezistenta vasculara si sa isi mentina debitul sangvin constant in ciuda variatiilor presiunii arteriale. Teoria metabolica si teoria musculara (miogenica) explica acest fenomen. Teoria metabolica daca presiunea arteriala creste determina si o crestere a debitului sangvin local la nivelul unu organ, asta inseamna ca indeparteaza si vasele vasodilatatoare locale si automat are loc si o crestere a rezistentei periferice.

19

presiunii in peretele vaselor determinand intinderea fibrelor musculare netede ca urmare are loc contractia acestor fibre si scaderea diametrului lumenului vascular (creste presiunea periferica, scade debitul de sange)

Teoria musculara ne explica ca cresterea presiunii arteriale determina si o crestere a

Fiziologie seminar 4 Marea circulatie sau circulatie sistemica

Ventricul stang artera (sange cu O2) artere mici artere mijlocii artere mici arteriole metaarteriole capilar arterial tesut muscular Tesut muscular capilar venos venule vene mici vene mijlocii vena cava (superiaora si inferioara) atriul drept scurg in vemtriculul drept prin cele 2 orificii atrioventriculare prevazute cu valvele bicuspide.

Mica circulatie sau circulatia pulmonara:

Porneste din vnetriculul drept prin artera pulmonara , sangele ajunge la plaman unde se face schimbul gazos (lasa CO2 si se incarca cu O2 ) si se reintoarce la inima prin cele 4 vene pulmonare care se deschid in atriul stang . cele 4 vene pulmonare sunt singurele vene care transporta sange cu O2. Inima este formata din 3 parti Endocardul este cea mai profunda parte
20

Miocardul inveleste endocardul Pericardul inveleste miocardul Pericardul este format din 2 foite viscerala, cea lipita de inima Parietala cea lipita de torace Cele 2 artere mari pulmonara Vd Aorta Vs

au valve tricuspide numite valve semilunare.

Zgomotul 1 este dat de inchiderea valvelor atrio-ventriculare Zgomotul 2 este dat de inchiderea valvelor semilunare de la baza arterei pulmonare si arterei aorte. Pulsul este perceput ca o unda mecanicacare se propaga pe peretii (arterelor) vaselor si se percepe in periferie. Valuarea normala a pulsului este de 60 80 batai/min. Cand pulsul este mai mare de 80 batai/min avem tagicardie Cand pulsul este mai mic de 60 batai/min avem brodicardie Tensiunea arterialaeste, presiunea cu care circula sangele. Se masoara cu tensiometru. Valorile normale sunt : sistolica 100 140 mm col de mercur ; diastolica 60 90 mm col de mercur. Cea intre 90 140 se numeste tensiune de granita (border line) Hipertensiune = peste aceste valori Hipotensiune = sub aceste valori

Manigestarile acustice ale inimii:

Fiziologie seminar 5
Microcirculatia cuprinde toate vasele cu diametrul sub 100 microni si include urmatoarele vase: metaarteriole, arteriole capilare si venule post capilare. Schimbul dintre lichidul extracelular si sistemul vascular are loc la nivelul capilarelor si venulelor post capilare. Microcirculatia este o retea fina care distribuie sangele fiecarei celule din organism. Capilarele se pot forma direct din arteriole sau metaarteriole. La locul de origine al capilarelor exista de obicei sfincterul precapilar. Nu toate capilarele sunt functionale in acelasi timp. In conditii bazale 10 % din capilare nu sunt functionale. In timpul efortului sau a unor activitati metabolice intense mai multe capilare devin functionale ceea ce mareste aportul de O2 si substante nutritive. Inchiderea si deschiderea capilarelor produce modificari a debitului sangvin si determina vazomotricitatea capilarelor.
21

Microcirculatia este locul unde se realizeaza schimbul intre sange si lichidele inerstitiale. Viteza de circulatie e de 0.3 0.4 mm/sec. Permeabilitatea capilara pentruca prin endoteliu capilar permeabilitatea capilarelor permite transferal de apa si substante dizolvate. Prin endoteliu capilar trec toti componenti plasmatici cu exceptia proteinelor. (asa a preadt profa ) Circulatia venoasa: Venele sunt vase prin care sangele se reintoarce la inima. Volumul venos este de 3 ori mai mare decat cel arterial, deci in teritoriu venos se afla cam 75 % din camtitatea de sange total. Presiunea sangelui in vene este de 10 mm col de mercur la origini (capilar venos) si de 0 mm col de mercur la varsarea venelor in atriul drept. Structura peretilor venosi contin cantitati mici de tesut elastic si muscular neted. Proprietatile venelor : Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub actiunea presiunii sangelui. Prin aceasta capacitate ???????? Cele mai distensibile vene din organism sunt venele hepatice, venele splenice si venele subcutanate (sub tegument) Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-si modifica in mod active calibrul prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor. Contractia venoasa duce la cresterea debitului cardiac si la mobilizarea sangelui din organele de rezzerva catre inima. Factorii care determina/au rol in circulatia venoasa: Cauza principala prin care sangele se intoarce la inima este activitatea inimii de pompa. Inima creeaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta unde avem presiune de 100 mm col de mercur si atriul drept unde avem 0 mm col de mercur Functia de pompa a inimii este aspiro-respingatoare respectiv respingerea sangelui n aorta si aspiratia sangelui din venele mari in atriul drept

(facoii care determina circulatia venoasa) I Aspiratia toracica : Aspiratia toracica se manifesta mai ales in inspiratie. Ea are rolul de a mentine valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica II presa abdominala: Reprezinta presiunea din cavitatea abdominala care impinge sangele spre nima. Iar in inspiratie datorita coborarii diafragmului efectul de presa este accentuat. III pompa musculara

22

In timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de sange iar in perioada de relaxare ele aspira sangele din venele superficiale. Rflexul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor venoase. ( la nivelul venelor de la membrele inferioare) IV Gravitatia Are un efect nefavorabil asupra intoarcerii sangelui la inima insa ea favorizeaza asupra celor care sunt desupra atriului drept V masajul pulsatil: Efectuat de catre artere la venele omoloage , ele fiind situate in acelasi pachet vascular.

Fiziologie seminar 6 Circulatia linfatica

Linfa este lichid care circula prin vasele linfatice Sensul de circulatie are loc dinspre capilarele linfatice din tesuturi spre marile ducturi/canale linfatice care varsa linfa in confluentii venosi de la baza gatului/in venele mari de la baza gatului (vena subcalviculara) Formarea linfei: La nivelul capilarelor arteriale se filtreaza in fiecare min 16 mll apa. Din acest volum 15 mll se rezorb in sange la nivelul capatului venos al capilrelor si 1 mll (volum restant) iau calea capilarelor linfatice. Debitul linfatic mediu este de 1500 mll pe zi. Linfa are compozitie asemantoare cu a plasmei, difera continutul de proteine care e mai mic. Dupa ce linfa trece prin ganglioni se imbunatateste cu proteine si elemente celulare. Compozitia ei variaza foarte mult de teritoriu care il dreneaza. Linfa care dreneaza intestinul subtire are mai multe lipide lucru care ii da un aspect laptos. Linfa din ficat este bogata in proteine si enzime. Factorii de care depinde circulatia linfatica: 1) factori intrinseci 2) factori extrinseci 1) Factorii intrinseci sunt reprezentati de contractiile ritmice ale vaselor linfatice mari. Contractiile sunt proportionale cu debitul linfatic. Vasele linfatice au valve, ca si venele. 2) Factorii extrinseci sunt reprezentati de presiunea din tesuturi -- factorii care mentin circulatia venoasa.

Rolurile sistemuli linfatic:

23

1) este o cale de intoarcere a lichidului extracelular in sistemul venos si blocarea circulatiei linfatice duce la edeme 2) dreneaza permanent proteinele exreavozate din capilare 3) transporta lipidele absorbite din intestinul subtire 4) participa la apararea antiinfetioasa a organismului prin ganglionii sa linfatici.

Circulatia sangelui :
Circulatia coronariana ( inima 2 artere mari stanga si dreapta) Debitul coronarian reprezinta aproximativ 5% din debitul cardiac de repaus. Debitul coronarian in vasele coronariene stangi este maxim in timpul peroadei de relaxare izovolimetrica. Circulatia cerebrala arterele care iriga creierul sunt cele 2 artera carotida dreapta si stanga . Intreruperea fluxului sangvin pentru 5 10 sec produce pierderea cunostintei. Oprirea circulatiei 5 10 min produce alterari ireversibile ale tesutului cerebral.

stare patologica caracterizata printr-un flux sangvin insuficient, neadegvat catre inima, creie, ficat, rinichi, etc. Cauzele sunt multiple: (cateva) - socul primar sau sincopa se produce prin dilatarea brusca a arterelor sau prin scaderea fredventei cardiace - socul hipovolemic il reprezinta un volum sangvin foarte mic - soc cardiogen apare o disfunctie majora a inimii. - Socul septic provocat de infectiibacteriene grave.

Socul:

Fiziologie curs 8 Metabolismul : termoregalrea

Este formata din 2 procese fundamentale: I Termogeneza - producerea permanenta de caldura II Termoliza - pierderea de caldura Intre aceste 2 procese este un echilibru permanent.

Mecanismele termogenezei::

La baza termogenezei stau reactii catabolice si de oxidoreducere celulara.

24

Organitele care produc caldura in organism sunt mitocondriile. Toti hormonii din organism care stimuleaza consumul de O2 cresc termogeneza. Dintre acestia glanda tiroida este cea mai importanta, activitatea ei creste iarna si scade vara. Roli termogenetici au si hormonii modulo-suprarenali si sistemul nervos simpatic, Incalzirea corpului este rezultatul termogenezei din fiecare celula. Cei mai mari producatori de caldura sunt ficatul si inima in conditii de repaus. Muschiul striat produce caldura prin frison si prin activitate voluntara/ effort fizic. Mecanismul termolizei: Pierderea de caldura se baseaza mai ales pe schimbul termic dintre organism si mediu. Acest schimb se face prin 4 mecanisme mari : 1) Iradierea reprezinta pierderea de caldura sub forma de radiatii infrarosii pe care le emite organismul. 2) Conductia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct intre suprafata corpului si obiectele din jur. 3) Convectia reprezinta pierderea de caldura prin incalzirea moleculelor de lichid care se deplaseaza pe suprafata corpului. 4) Evaporarea reprezinta pierderea de caldura prin vaporizarea sudorii, transpiratiei de la suprafata corpului. Pierderi mai putin semnificative de caldura prin urina, maretii fecale, respiratie, transpiratie. Cand aerul si obiectele din jurul nostrum sunt sub 30 grade C termoliza se realizeaza prin primele 3 mecanisme ( iradiere, conductie, convecte) Cand temperature este mai mare primele 3 sunt insuficinete si intervine cel de al IVlea proces, evaporarea.

Temperatura corpului este reglata aproape in intregime de mecanisme neroase de feed back. Centri termoreglatori se gasesc la nivelul hipotalamusului. Receptorii termici celule specializate care detecteaza variatiile de temperature si care isi descarca impulsulrile pe masura ce temperature creste si scade rata descarcarilor cand temperature scade. Marea majoritate a lor sunt neuroni care se gasesc in aria proptica din hipotalanus.. pe langa acestea mai exista si alti receptori: termoreceptorii din piele , pt rece sunt de 10 ori mai multi decat cei pentru cald mai avem receptori la nivelul maduvei spinarii si in abdomen, in general acestia transmit impulsuri pentru rece intre centri termoreglatori hipotalamici si cei alimentari (foamei sisatietatii) exista o legatura stransa. In conditii de mediu rece sunt stimulate centrii foamei lucru ce duce la o ingestie suplimentara de alimente. In mediu hipertermic (cald) foamea scade si creste setae .

Mecanismele termoreglarii

25

Vitaminele Vitaminle sunt indispensabile organismului nostrum, nu pot fi sintetizate de organismul uman. Ele au rol foarte important in reglarea unor procese metabloice din organism si sunt de 2 feluri : 1) hidrosolubile se dizolva in apa 2) liposolubile nu se dizolva in apa, se dizolva in grasimi

Vit B1 tiomina surse : din tarate, oua, ficat boli care apar datorita lipsei: paralizii, spasme musculare. Vit B2 roboflavina surse: oua, ficat, tarate, drojdie rol fiziologic oxidoreducere celulara. Boli care apar datorita lipsei: predispusi la leziuni musculare si a epidermului Vit B6 piridoxina surse: aceleasi ca la B1 si B2 rol fiziologic: este o enzima care catabolizeaza activitatea transominazelor ( apartin ficatului sub forma PGO, PGP , probe inflamatorii ale ficatului) boli: daca lipseste B6 apar tulburari cutanate la maini si picioare. Vit PP nicotinamina surse: oua, carne , ficat, lapte rol fiziologic: oxidarea biologica boli cauzate de carenta tulburari digestive si nervoase. Vit B12 cobolamina (este vit antianemica) surse: ficat, rinichi rol fiziologic: stimuleaza hematopoeza si sinteza de proteine

Vit hidrosolubile:

26

boli proocate de carenta, anemie megaloblasitca Vit C- acid ascordic surse: legume fructe citrice rol fiziologic: - stimuleaza procesele de oxidoreducere;- creste rezistenta la infectii o organismului; - creste capacitatea de efort; - protejeaza peretele vascular Vit P surse fructe legume oua lapte ficat rol fiziologic: mentine permeabilitatea si integritatea capilarelor boli : anemii, hemoragii cutanate.

Fiziolofie curs 9 Metabolismul intermediar glucidic

Glucidele = hidrati de carbon Sunt alcatuite din carbon , oxygen si hydrogen In natura se gasesc glucide cu molecula simpla sau molecula complexa (polizaharide) (monizaharide si dizaharide) Glucide simple: pentoze riboza , 5 atomi de carbon Hexoze glucoza, fructoza, 6 atomi de carbon. Polizaharidele polimeri ai glucozei, ex : celuloza si amidonul care provin din plante, iar glicogenul care are origine animala. Rolul fiziologic al glucidelor: 1) Rolul energetic, prin oxidare pana la CO2 si H2O a unui gram de glucoza ( ciclul creps) obtinem 4.1k calorii. 2) Rol plastic glucoza participa la formarea unor structuri celulare. 3) Rol functional se refera la moleculele de ATP contin riboza ( anticoagulant natural) . heparina contine glucoza. Glucidele se absorb sub forma de monozaharide in special glucoza. Aceasta ajunge in circulatia hepatica si de aici in ficat, din ficat ajunge in circulatia generala de unde este preluat de toate celulele organismului nostrum. Valuarea medie a glucozei in sange (glicemie) este de 100mlgr la 100 mll plasma.
27

Dupa masa(dupa ce mancam,) nivelul glicemic creste/ hiperglicemie postbrandiala Glucoza este utilizata in primul rand ca sursa energetica . catabolismul glucozei prezinta avantajul ca in etapa metabolizarii incomplete dintr-o molecula de glucoza se poate forma o molecula de acid citric, substanta cheie in cadrul ciclului creps. Primul process: I Glicoliza anaeroba pentru ca se desfasoara in lipsa O2-ului glucoza este metabolizata incomplete si la sfarsit ajungem sa obtinem din fiecare molecula de glucoza 2 molecule de acid piruvic, din acidul piruvic el este hidrogenat si se obtine acidul lactic care este produsul final al glicolizei anaerobe. Daca asupra acidului piruvic intervne O2-ul atunci acesta se va transorma in acetil coenzima II Glicoliza aeroba se desfasoara in prezenta O2-ului, este reprezentata de ciclul creps. Ciclul creps incepe cu formarea acidului citric, el se formeaza cu ajutorul acetil coenzimei A dupa care in urma decarboxilarii rezultand CO2 si H2O. apa este produsul final al proceselor de oxidoreducere celulara. In timpul acestor reactii oxidative se elibereaza cantitati mari de energie sub forma de ATP proces numit fosforilare oxidativa. Sediul glicolizei anaerobe este citoplasma Sediul glicolizei aerobe sunt mitocondrii. Prin degradarea complata pana la CO2 si H2O a unui mol gram de glucoza (180 grame) se elibereaza 680 kcalorii Gliconeogeneza reactii de degradare ale glucozei. Din faza anaeroba se pot desfasura se in sens invers, dinspre metabolitii intermediari ai glicolizei inapoi la glucoza. Acesti metabolite intermediari provin din precursori neglucidici, lipide sau proteine. Gluconeogeneza este foarte importanta pentru sistemul nervos care este mare consummator de glucoza si nu are reserve proprii. Principalele organe in care are loc gluconeogeneza: ficatul, rinichiul Hormonii care stiumuleaza procesul gliconeogenezei : - glucocorticoizi - tiroidinei - glucagons Procesul este stimult de insulina. Glicogenogeneza (formarea de glicogen) Toate celulele organismului pot sintetiza glicogenul prin polimelizarea glucozei. Organele specialiste sunt ficatulsi muschiul striat. Ficatul poate produce glicogen si din fructoza si din galactoza. Sinteza de glicogen la nivel hepatic creste in timpul absorbtiei glucozei din intestinal subtire sau/si in timpul hiperglicemiei postbrandiala.
28

Gluiconeogeneza este stimulata de insulina si sistemul nervos vegetative parasimpatic. Lipogeneza (producerea/sinteza de lipide din glucoza) Glucidele pot fi transformate in grasimi si depuse sub forma de resurse lipidice in tesuturi. Cand aportul de glucide este foarte mare capacitatea celulelor de a se incarca cu glcogen este depasita. Surplusul de glucoza este transformat in lipide si duce la aparitia obezitatii. Lipogeneza din glucide se intensifica sub actiunea insulinei care favorizeaza patrunderea glucozei in celule. Tulburari ale metabolismului glucidic: Utilizarea glucozei la nivel celular depinde de insulina, daca secretia de insulina dispare sau scade apare diabetul zaharat si este caracterizata prin hiperglicemie si glicozurie (prezenta glucozei in urina) Hipoglicemia afecteaza sistemul nervos, tulburari vegetative.

Seminar (continuare curs 9)

Tulburarile metabolismului glucidic Utilizarea glucozei la nivel celular depinde foarte mult de insulina. Diminuarea sau absnta secretiei de insulina provoaca boala diabet zaharat care se caracterizeaza prin scaderea depozitelor celulare de glicogen si lipide hiperglicemie si glicozurie. Hipersecretia de insulina creste depozitul de glucide celulare si astfel este insotita de o scadere marcata a concentratiei de glucoza in sange --: hipoglicemie.

Metabolismul intermediary al lipidelor

Lipidele sunt substante organice alcatuite din carbon, oxygen si hidrogen dar contin hidrogen mai mult si oxigen mai putin. Unele dintre lipide contin fosfor (P) Din punct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi in combinatie cu acool superior. Acizii grasi (esterii) acidul palmitic cu 16 atomi de carbon -- acidul oleic cu 18 atomi de carbon Alcoolul cel mai frecvent este glicerolul. Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici (grasimi) Principalele lipide din organism sunt : - trigliceride
29

- colesterolul - fosfolipide Sursele de lipide sunt de origine animala ( in special grasimi) de origine vegetala floarea soarelui nuci masline ----------------------------(pana aici sunt caracteristici generale, posibil sub de examen)--------------------------------------------------------------------------Rolul fiziologic al lipidelor: 1) rol energetic 2) rol plastic 3) rol functional 1) Rolul energetic : Datorita numarului mare de atomi de hidrogen din molecula lor lipidele degaja o cantitate mare de caldura prin ardere. Daca se catabolizeaza 1gr de lipide obtinem 9.3 kcalorii ( prin ciclul creps) Organismul foloseste ca material energetic atat lipidele cat si glucidele. O caracteristica a metabolismului lipidic este stocarea energiei oferita de lipide sub forma unor reserve lipidice in cantitati insemnate. Catabolismul lipidic are un dezavantaj, desi se consuma rezervele de lipide din organism se genereaza in exces corpi cetonici ( subst toxice). Tesutul nervos nu catabolizeaza lipidele ci numai glucidele, dintre toate lipidele rol energetic il au trigliceridele 2) Rolul plastic Cel mai important il au fosfolipidele. La nivelul nervilor teaca de mielina contine foarte multe lipide. Lipidele intra in constitutia tuturor membranelor celulare si intracelualre.

4) Rolul functional:

lipidele se depun subcutanat si in jurul organelor interne impiedicand un rol protector mecanic si termic colesterolul reprezinta un precursor al acizilor biliari exista acizi grasi nesaturati de aceea se numesc acizi grasi esentiali.

Fiziologie curs 11 Metabolismul intermediar lipidic

Lipidele sunt substante organice alcatuite ca si glucidele din C, O2, H dar contin mai mult H si mai putin O2 Din pct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori. Acizii grasi cei mai frecvent intalniti : - acidul polemic 16 atomi de C
30

- acidul oleic 18 atomi de C Alcoolul cel mai frecvent intalnit este glicerolul. Lipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici Principalele lipide din organism sunt trigliceridele - colesterolul - fosfolipidele Sursele de lipide sunt de origine animala grasimile de origine vegetala ulei de masline, floarea soarelui , nuci, etc. Metabolismul lipidic: 1) Primul pas de metabolizare a lipidelor are loc in enterocit ( intestinal subtire) trigliceridele si acizii grasi. 2) Cel de al doilea pas are loc la nivelul adipocitelor (tesutului gras) si hepatocitelor ( la niv ficatului) Subtitlu )))) 1) depunerea sub forma de depozite/reserve numita lipogeneza 2) lipoliza catabolizarea lipidelor 3) cetogeneza producerea de corpi cetonici 4) gluconeogeneza ( cea de la glucide) 1) lipogeneza depunerea sub forma de reserve a lipidelor se face la nivelul ficatului si in tesutul adipos. Substanta sub forma care se depozteaza sunt trigliceridele. (lipseste ceva) Lipogeneza este conditionata de aportul glucidic !!!!! Cand se consuma glucide in cantitate mare excesul de glucoza este transformat in lipide de rezerva si are loc ingrasarea. Daca nu mai administram organismului glucide, lipogeneza inceteaza si organismul incepe sa consume din rezervele de proptii de lipide. 2) Lipoliza mobilizarea rezervelor lipidice din depozite, lucru care se datoreaza lipozelor (enzime) tisulare. Lipolizele dizolva/desfac/catabolizeaza lipidele in acizi grasi si glicerol. Acesti acizi grasi trec in sange unde sunt utilizati de toate tesuturile in afara de sistemul nervos SN. 3) Cetogeneza consta in formarea corpilor cetonici, acestia pot fi degradati pana la CO2, H2O si energie (ciclul creps) In mod normal acesti corpi cetonici se gasesc in cantitati reduse. Utilizarea excesiva a acizilor grasi duce la corpilor cetonici in sange si respectiv la cresterea aciditatii mediului intern al organismului (la eforturile aerobe) 4) gluconeogeneza o gasim la glucide !! e aceeasi

31

Fiziologie curs 10 Metabolismul intermediar proteic

Proteinele sunt substante organice formate din carbon O2 H si azot. Unitatea elementara de structura a proteinelor sunt aminoacizii (AA). Aminoacizii provin din acizii grasi cu lant scurt (putini atomi de carbon) Sursele de proteine : - de origine animala : carne , peste , lapte, oua - de orgine vegetala : paine , fructe, legume la nivelul tubului digestive proteinele sunt hidrolizate (actionate de HOH, apa) sub actiunea unor enzime proteolitice pana la aAA si sub forma de AA se rezorb din intestinal subtire. Roll fiziologic al proteinleor: 1) Rol energetic (sursa de energie) Organismul foloseste proteinele ca sursa energetica numai cand glucoza nu se mai poate utilize. Prin arderea unui gram de proteine obtinem 4.1 kcalorii Produsi finali ai catabolismului proteic: - uree - acid ureic - creatina Efectul negative al folosirii proteinelor ca sursa energetica este reprezentata de toxicitatea produsilor intermediar ai catabolismului proteic, ex amoniac, corpi cetonici. 2) rol plastic toate celulele contin proteine 3) rol functional - rol de enzme - rol de structura respiratorie (hemoglobina) - anticorpi , imunglobulinele (plasmatice) - rol in coagularea sangelui - rol in contractia musculara - ron in reglarea echilibrului acido-bazic - etc. Caile de metabolizare a AA: Dupa absorbtia din intestinal subtire AA ajung pe cale portala in ficat si de aici in circulatia sangvina generala AA pot urma 2 cai metabolice : 1) calea sintezei de proteine respective anabolism 2) calea degradarii catabolice respective catabolism Biosinteza proteinelor:
32

Fiecare celula din organism isi sintetizeaza propriile proteine, astfel se reinoiesc permanent componentele celulare ale fiecarei structura. Zilnic se reinoiesc in organismul nostrum 500 grame de proteine. Sediul sintezei proteice este la nivelul reticulului endoplasmatic rugos si a ribozomilor. Matricea (reteta) baza a sintezei proteinelor are o specificitate ??????????????????????????????????? Sinteza de proteine foloseste energia provenita din hidroliza ATP-ului Unii AA sunt folositi in procesul de gluconeogeneza, acidul glutamic si aspartic. Ficatul si rinichii sunt sediile de formare a gluconeogenezei Din 100 g proteine glucoforatoare 60 g proteine Catabolismul proteic: 1) Prima etapa consta in descompunerea moleculei macromoleculei proteice in AA pe care ii contine. Aceste reactii au loc la nivelul tubului digestive si in interiorul oricarei alte celule. AA care rezulta din aceasta degradare intra intr-un deposit comun al AA. 2) A 2 a etapa este catabolizarea AA care la randul ei are 2 etape : 1) pe cai specifice si continua cu 2) cu degradarea oxidative ( in prezenta O2-ului) Catabolizarea AA prin caile specifice se face prin 3 tipuri de reactii : - I dezaminarea - IIdecarboxilarea - Transaminarea (Degradarea oxidative are loc la glucide , lipide si proteine) Dezaminarea consta in ?desfacerea? AA in ammoniac + aflacetoacid Decarboxilarea se indeparteaza Co2 si AAizii se transorma in amin biogene ( ex mediatorii chimici histamine , serotonina ) Locul unde se produce decarboxilarea este intestinal gros cu ajutorul florei de putrefactie. Transaminarea consta in transferal gruparii NH3 de la un AA la un alt AA formandu-se un AA nou. Enzimele procesului se numesc transaminaze. Mentinerea echilibrului intre anabolismul si catabolismul proteic se face cu ajutorul hipotalamusului ( are 3 portiuni ) , cea posterioara intensifica procesul de catabolism proteic (distrugerea), iar partea anterioara intensifica procesul de anabolism proteic (producerea) Exista niste hormone care influenteaza: Hormoni anabolizanti : samatrop (sth) insulina si hormonii sexuali.

33

BAFTA LA EXAMEN !!!!!

34