NICOTINA / TUTUNUL

prof. as. med. Ruxandra RADU

ISTORIC
 Pare paradoxal, dar nu s-a fumat tutun decât după anul
1500. În antichitate grecii și romanii se pare că fumau
plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta
 În 1690 agronomul Jean de la Quintinie descoperă
proprietățile insecticide ale tutunului, iar extractul apos
de tutun se folosea pentru stropirea pomilor.
 În 1735 botanistul Linne folosește pentru prima oară
termenul de nicotină. În 1828 nicotina este izolată de
către Posselt și Reinmann, sinteza sa fiind realizată
prima oară de Pictet în 1913
TUTUNUL CA PLANTA

 Tutunul sau „tabacul” (Nicotiana) este o plantă din

familia „Solanaceae” familie de care aparțin
și tomatele, cartoful, și mătrăguna.
 Inițial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a
fost trecut la categoria droguri.
 În prezent, industria farmaceutică caută obținerea din
tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obțin
extracte pentru industria de parfumuri.
STRUCTURA CHIMICA
 Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina)este un alcaloid
pirolidinic extras din frunzele , speciilor de Nicotiana
tabacum, Nicotiana rustica, Nicotiana americana, frunze
care conțin 1-8% principii active. Ea se găsește sub forma
de săruri ale acizilor malic și citric.
BIOSINTEZA:
 Nicotina provine de la aminoacidul ornitină,
prin condensări aldolice, sau de tip Mannich în
prezența enzimelor ce au drept coenzima piridoxal fosfat
PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE

 Lichid incolor este antrenabil cu vapori de apă (proprietate

care folosește la izolarea sa), cu miros puternic de tutun,
levogir, doza letală fiind de 40mg/kg corp.
CAILE DE METABOLIZARE ALE NICOTINEI

 Pătrunde în organism pe cale digestivă, respiratorie și

cutanată.
 Pe măsură ce nicotina intră în organism este rapid
distribuită în sânge,
de asemenea poate trece
bariera hematoencefalică.
 Metabolizarea are loc în ficat

(circa 80-90%).
TOXICITATEA
 Aparat respirator
 cancer pulmonar, cancer laringeal, reducerea capacității respiratorii,
pneumonie, bronșită cronică, embolie pulmonară, astm
 Aparat cardiovascular
 puls accelerat, aritmie cardiacă, HTA, circulație sanguină proastă, criză
cardiacă, angor pectoris, arterită, flebite
 ORL
 laringită, faringită, sinuzită, alergii respiratorii, cancer esofagian, cancer la
gât
 Creier și Sistem nervos
 embolie cerebrală
 Sistem digestiv
 cancerul limbii, cancer gastric, gingivită, distrugerea enzimelor digestive,
hiperaciditate stomacală, gastrită, ulcer duodenal, ulcer stomacal, cancer
de colon
 Sistem excretor
 cancer renal, cancer vezical, cancer de prostată
DEPENDENTA DE NICOTINA
 Nicotina produce dependența de 6-8 ori mai mare decît
alcoolul, dar la fel de mare ca și cocaina. 95-100% din
fumători sunt dependenți. Nicotina
 Sevrajul-manifestari:nevoia presantă de a fuma

-anxietate
-iritabilitate, neliniște, enervare
-deprimare sau depresie
-cresterea apetitului
MEDICATIE ANTISEVRAGICA

 Substituenți nicotinici:plasturi,guma de mestecat ,spray

nazal cu nicotină,țigareta electronicǎ
 Substituenți medicamentoși: Bupropion(Zyban),
Nortriptilină, Clonidina
 Alternativa - medicamentele naturiste

Pycnogenol, Antitabac Plant

ALCHIMIA OBTINERII TUTUNULUI DE PIPA:

 Uscarea frunzelor de tutun

 Fermentarea

Tutunul uscat este atât de friabil, încât se poate dezintegra

doar prin simpla manevrare, de aceea este uşor umezit,
aceasta permiţând şi fermentarea
 Învechirea

Un tutun respectabil este învechit în jur de doi ani.

 Forma în care este tăiat tutunul de pipă

are o influenţă (deloc neglijabilă) asupra aromei şi a

gustului
STIAI CA..?
 fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8 minute viaţa
celui ce o fumează;
 gudronul din ţigări îngălbeneşte dinţii

 există 15 substanţe cancerigene diferite în fiecare ţigară;

 fumatul alterează gustul şi mirosul ,determină ridurile

faciale ,iar unele studii demonstrează că au un efect
negativ şi asupra auzului;