Sunteți pe pagina 1din 38

Fiziologie cursul 1 Contractia musculara, bazele fiziologice si biochimice

Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 400 muschi care contin in jur de 2 0 milioane de fibre muscualare striate! "ceste fibre musculare au forma de cordoane cilindrice sau poligonale cu lungime de la # la 10 $ 12 cm! %iametrul fibrei este variabil de la 10 microni pa la la 100 microni! &rosimea fibrelor musculare depinde de sex, 'barbatii au fibre mai groase( varsta 'copii, adolescenti, adulti , batrani ( )nactiviatea si imobilizarea ducand la subtierea fibrelor musculare *a nivelul muschiului, mai multe fibre musculare formeaza un fascicul! +n fascicul contine aproximativ 1000 fibre legate intre ele printr,un tesut conjunctiv! Fibra musculara striata este formata din) membrana celulara . sarcolema )) citoplasma . sarcoplasma ))) nuclei Sarcolema are rol de a receptiona excitatia si prezinta o serie de invaginatii 'adancituri( profunde care poarta denumirea de sistem tubular transvers cu rol in transmiterea excitatiei in profunzime spre miofibrile! 'celula de contractie( Sarcoplasma are pe langa organitele comune oricarei citoplasme are si anumite particularitati, in partea centrala un numar de miofibrile 'elementele specifice contractiei(, ele ocupand cea mai mare parte din volum /0 $ 00 1 , exisitenta unui sistem reticular sarcoplasmatic care moduleaza procesul de excitatie, contractie, relaxare, eliberarea si recaptarea ionilor de calciu 'ionul de calciu reprezinta baza contractiilor , ei ies prin acest sistem tubular cand muschiul se incordeaza si reintra cand se relaxeaza( , sistemul se afla in directa legatura cu sarcolema prin sistemul tubular transvers

Fibra musculara contine cateva mii de miofibrile dispuse paralel pe toata lungimea sa! %iametrul acestora este in mod obisnuit de 1, 2 microni 'poate ajunge si al 0!2 microni( *ungimea miofibrilei este egala cu cea a fibrei musculare Structura miofibrilei la microscopul electronic este alcatuita dintr,o alternatade benzi intunecate " cu benzile clare! Fiecare banda " are in mijloc o banda transparenta subtinre mai clara numita banda 2 3anda 2 la randule ei contine in centru o dunga inchisa numita dunga 4! 3anda clara este impartita in 2 de striul 'dunga( intunecata , discul zet care adera la sarcolema pentru a oferi stabilitate structurii musculare! %iscurile sunt situate la acelasi nivel pentu toate miofibrilele fibrei musculare de unde rezulta si aspectul striat al acestuia! Sebmentul de miofibrila cuprins intre 2 discuri zet succesive se numeste sarcomer si reprezinta unitatea morfofuncionala a fibrei striate! )n repaus sarcomerul are o lungime de 2, # microni )n contractei scade cu 20 $ 0 1 )ar la intindere se poate alungi cu 120 1 Fiecare miofibrila este alcatuita din microfilamente de acina si miozina care sunt proteine contractile! 5le se intrepatrund intr,o retea si reprezinta 6 1 din complexul miofibrilelor! Filamentele de actina se mai numesc filamente subtiri ele pornesc de pe fetele discului zet si se intind pe de o parte si de alta a acetuia pe toata lungimea benzii clare! Filamentele ce miozina se numesc filamente groase ele ocupa toata banda "! "u niste prelungiri laterale care asigura unirea cu filamentele actinice in cursul contractiei musculare! )n alcatuirea miofilamentelor intra 2 proteine cu o functie structurala foarte importanta - troponina 7ropomniozina proteine reglatorii, ele intervin in mecanismul initial si final al contractiei 'tropomniozina inhiba interactiunea dintre actina si miozina, iar troponina atrage ioni de calciu( 8eticulul endoplasmatic de la vinelul fibrei musculare striate este un rezervor de ioni de calciu si este alcatuit dintr,o retea de canalicule longitudinale si transversale care inconjoara miofibrilele!

Filamentele subtiri de actina aluneca peste filamentele groase de miozina catre centrul sarcolemei apropiind discurile zet unul de celalalt! "ceasta alunecare se datoreaza formarii si desfaceirii succesive de punti actomiozinice! %eclansarea contractiei musculare se face prin influx nervos care ajung la nivelul plasii motorii 'sinapsa( si elibereaza acetil colina , se creeaza un potential! Sinapsa face legarura dintre caile eferente si muschi 5lasticitatea care se propaga pe suprafata fibrei musculare si transmite miofibrilelor prin sistemul tubular transvers '7(

Fiziologie cursul 2
cai 5nergia necesara contractieimusculare se face pr #

"naerob alactacida, in lipsa oxigenului, fara acumulare de acid lactic "erob lactacid, in prezenta oxigenului "eroba Capacitatea muschiului striat este reprezentata de cantitatae totala de "79 eliberata de 1 gram de tesut muscular 9uterea fibrei musculare striate este reprezentata de cantiatea maxima de "79 eliberata intr,o secunde de un gram de tesut muscular! %upa criteriul functional fibrele musculare se clasifica in fibre 8apide, de tip 2 sau albe *ente, de tip 1 sau culoare rosie

Caracretistici ale fibrei lente , nivel scazut al "79, azei , posibilitati scazute de a folosi calciu , glicoliza redusa , numar mare de mitocondrii , cantitate crescuta de mioglobina 'le da culoarea rosie( "cest tip de fibre sunt rezistente la oboseala si sunt folosite mai ales in sporturile de anduranta! 5le dezvolta 'fac( contarctii lungi si continue! Fibrele rapide , de tip 2 sau albe 'sunt opusul celor rosii( , activitatea "79, azei este ridicata ca nivel

%ef- Contractia musculara este un proce scomplex care

, calciu este folosit de reticulul endoplasmatic foarte rapid iar sistemele glicolice sunt foarte bine dezvoltate , aceste fibre au ca caracteristica viteaza mare de scurtare a muschiului cu o tensiune intermusculara de # $ ori mia mare decat fibrele lente , aceste fibre sunt caracterisitce efortului anaerob! %upa criteriul metabolic1( Fibra cu metabolism prtedominant glicolitic care sunt mari producatorare de acid lactic, ele generaza contractii cu forta maxima a muschiului 2) Fibre cu metabolism mixt gl:colic,oxidativ acestea folosesc calea aeroba sau calea anaeroba in functie de durata si intensitatea efortului 3) Fibre cu metabolism predominant oxidative sunt dependente aproape exclusive de aparatul de sange si de oferta 'cantitatea( de oxigen si sunt cele care dezvolta o contractie musculara mai slaba dar pe durata foarte mare!

cuprinde , transmiterea excitatiei , cuplarea excitatiei cu contractia , contractia musculara propriuzisa Cu cat excitantul este mai puternic cu atat nr de unitati motorii care raspund acestuia este mai mare si contractia este mai puternica! Forta de contractie a muschiului depinde de suprafata de sectiune transversala! Contractia muschiului poate fi crescuta prin antrenament de tip izometric "mplitudinea contractiei musculare depinde de alunecarea muschiului, cu cat muschiului este mai lung cu atat amplitudinea contractiei este mai mare! %urata contractiei depinde de structura interna a muschiului respective de tipul fibrei musculare! Contractia musculara izometrica 'statica( . muschiul isi mentine aceeasi lungime 'izos. la fel(! 5ste contractia care lungimea fibrei musculare este constanta dar creste tensiunea interna! 9ot fi mentinute pe perioade scurte si au ca efect important solicitarea aparatului cardio vascular si produce cresterea tensiunea arteriale sistenice! Contractia izotonica 'dinamica( muschiul se scurteaza prin apropierea capetelor de insertie cu mentinerea constanta a
4

tensiunii din interiorul muschiului! 9ermite ca fluxul sangvin sa se desfasoare normal si sa asigure un aport suficient de oxigen si substante nutritive 'aportul de ox:gen si aportul sangvin daca e foarte bun muschiul se ;spala< de acid lactic si alte reziduuri( 'contractia izotonica este contractia care face deplasarea segmetelor corpului( Contractia izocinetica este o contractie in care viteza de contractie este constanta si miscarea se desfasoara pe toata amplitudinea articulara libera indiferent de incarcatura 'bicicleate speciale, dinamometre( Contractile dinamice izotonice - 1 concentrice, in care muschiul se scurteaza 2 excentrice, in care muschiul se alungeste fortat 1( Contractia concentrica caracterizeaza activitatea de invingere 2( Contracita excentrica caracterizeaza activitatea de cedare ' la sportivi cand efortul e prea mare, un fel de supraincordare( Compozitia biochimica a muschilor 601 apa 201 substante organice si anorganice Substantele organice sunt reprezentate de proteine proteine contractile reprezentate de actina si miozina proteine reglatoare reprezentate de troponina si tropomiozina 9e langa proteine mai avem si substante energeticeglucide lipide substante macroergice sau fosfatmacroergice - "79,ul si C9, ul Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri mineralecalciu potasiu cloruri magneziu fosfor

, , , , ,

, , , , ,

9ropretatile muschilor-

1( Contractibilitatea este capacitatea muschiului de a dezvolta o tensiune intre capetele sale si de a se scurta! +nitatea morfofunctionala a contractibilitatii este datorata S"8C=458+*+) 2( 5xcitabilitatea se datoreaza permeabilitatii selective a membranei calulei musculare striate, muschiul raspunzand la un stimul printr,un potential de actiune urmat de contractia musculara! *a nivelul membranei fibrei musculare avem un fenomen electric iar la sarcomer un fenomen mecanic! #( 5xtensibilitatea este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea fortei exterioare! Substratul anatomic pentru aceasta proprietate >>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 4( 5lasticitatea este proprietatea speciala a muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus cand forta a incetat sa actioneze ' este important atunci cand efectueaza un lucru mecanic de invingere( ( 7onusul muscular este reprezentat de o stare de tensiune permanenta caracteristica muschiulor care au atat inervatia motorie cat si cea senzitiva intacta!

Fiziolgie seminar 1
+ltrastructura miofibrilelor5le sunt constituite din unitati mai mici denumite miofibrile, contractile, de nature proteica 'actina si miozina(! %iscul clar este alcatuit din miofibrile de actin, lungi si subtiri acestea se insera la un capat pe membrane ?, iar cu cel de al doilea capat liber patrunde printre miofilamentele de miozina, care sunt scurte si groase! +nui miofilament de miozina ii corespund sase miofilamente de actina! Spatiu din discul intunecat delimitat de capetele miofibrilelor de actina poarta denumirea de banda 2, latimea ei depinde de starea fiziologica a fibrei musculare relaxata sau contractata! 9ortiunea de sarcomer situata de o parte si de

alata a benzi 2, care contine miofilamentele de miozina si de actina, constituie discul intunecat! 4ecanismele biochimice ale contractiei musculareSunt initiate de cresterea concentratiei ionilor de calciu in sarcoplasma 'elect al fluxului din reticului edoplasmatic(! Ca2@ 'calciu divalent( favorizeaza formarea coplexului anatomic, care determina cresterea activitatii miozin, "79,azei si implicit hidroliza "79,ului generatoare de energie! 1(

C9,ul , mic rezervor de energie tisulara, refacere in repaus "79 care va fi utilizat in timpul contractiei 2(

9rin metabolizarea anaeroba a unei molecule de glucoza se elibereaza energie necesara sintezei de "79, conform reactiei #( &lucoza@"%9@229=4 adid lactic @ energie = cincime din acidul lactic este metabolizat pana la produsi finali, in prenetza oxigenului! =xigenul suplimentar consumat de muschii striati scheletici, in timpul repausului, se numeste ;datorie de oxigen<

Fiziologie cursul #
4anifestarile contractiei musculare: 1(4anifestarile electrice ale fibrei musculareSunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare! )n repaus sarcolema este polarizata cu sarcini positive la exterior si negative la interior avand o diferenta de potential de A0 mili volti
7

Cauzele acestei depolarizari 'diferenta de potential( sunt aceleasi ca si la neuroni 5xcitarea fibrei muscualre pe cale naturala se face cu ajutorul placii motorii! )ar cea artificiala cu acjutorul curentului electric si provoaca aparitia unui potential de actiune care sa propaga de, a lungul fibrei musculare striate cu o viteza de #0mBsec! 9otentialul de actiune care se aduna la nivelul unei placi motorii sumeazaBformeaza potentialul de placa! "ctiviatatea electrica a muschului se poate masura cu electromiograful iar diagrama obtinuta se numeste electromiograma!

2(4anifestari mecanice-

Se inregistreazaBstudiaza cu ajutorul miografului "plicarea unui stimul unic cu volum prag 'volum care produce depolarizare( determina o contractie musculara unica numita secusa musculara! Secusa este formata din , o faza de latenta, dureaza 0!01 sec din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei , faza de contractie 0!04 sec , faza de relaxare 0!0 sec Secusa poate fi izometrica si izotinica "mplitudiena secusei variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat! %e aceea cu cat intensitatea stimulului creste se antreneaza mai multe fibre in contractie, pana in momentul in care toate fibrele se contracta simultan! )n functie de frecventa de stimulare secusele toate adunate 'suma secuselor(duce la formarea asa numitului tetanus care poate fi - complet sau incomplete! 7etanosul complet in graphic are un platou neregulat obtinut prin sumatia totala a secuselor datorita aplicarii unor stimuli cu frecventa mai mare de 0 $ 100 stimuliBsec! 7etanosul incoplet in grafica are un platou dintat si se obtine prin stimularea cu o frecventa joasa 10 $ 20 stimuliBsec 4area majoritate a contractiilor sunt tetanosuri 'nu secuse( Forta pe care o dezvota muschiul in timpul unui tetanus este de 4 ori mai puternica decat in timpul unei secuse! #( 4anifestale termice' ale contractiei( Se datoreaza fenomenelor bio,chimice care au loc la nivelul fibrei musculare! Cu toata energia biochimica eliberata in timpul contractiei este transformata in lucru mecanic, o parte se pierde sub forma de caldura!
8

5xita o caldura muscualra de repaus degajata tot timpul de muschi si o caldura de activitate care se elibereaza cand muschiul este in contractie! "cest tip de caldura fiind o componenta importanta a termogenezei bazale a organismului, muschii fiind principalii generatori de caldura in organism!

=boseala muscualra-

5ste o reducere temporara a capacitatii de contractie a muschulor si este proportionala cu cantitatea de glicogen pierdut la nivelul muschiului! +neori oboseala duce la contracturi dureroase 'crampe musculare( ' ex- dupa practicarea unui efort intens dupa perioada unei inactivitati, dupa 24 $ 46 ore apar dureri la nivelul grupelor muscualre, care este fera musculara(

2ipertrofia si atrofia musculara


2ipertrofia muscualra consta in cresterea masei totale a unui muschi iar scaderea masei totale a unui muschi se numeste atrofie )n cazul hoipertrofiei muschulare creste numarul de miofibrile care duce la cresterea numarului de sisteme enzimatice care nu fac decat sa furinizeze mai multa energie!

Fiziologia aparatului respirator


Functiile plamanilor 'generalitati(
a( functia respiratore a plamanilor are loc prin, arboreal bronsic , membrane alveolo,capialra D"rborele bronsic este un sitem de conducte prin care se realizeaza transportul si distributia gazelor respiratorii'=2,C=2( 9rin membrane alveolo,capilara se realizeaza schimbul gazos

Functriile nerespiratorii ale plamailor8ealizeaza o bariera intre mediul extern si mediul intern "re o vascularizatei specifica si are un numar foarte mare de celule de tipuri diferite, peste #0 tipuri de celule Eenele transporta sange cu =2 si arterele sange cu C=2 9lamanul are rolul de aparare nespecifica1( curatarea aerului ' ex- reflexul de tuse ( 2( elaborarea secretiilor si existenta unor secretii ' mucusul traheo,bronsic, surfactantul alveolar(
9

"pararea imunologica specifica a aparatului respirator este reprezentata de , apararea mediata prin anticorpi '"C( , apararea celulara mediata prin linfocitele 7 , apararea realizata prin macrofage si monocite, are rol in metabolismul glucidic 'glicoliza aeroba(, are rol in metabolismul lipidic prin lipoliza, are rol in metabolismul proteic prin sinteza de proteine , are rol de control al presiuniiBtensiunii arteriale sistenica si pulmonara! , "re rol in mentinerea echilibrului hidro,electrolitic , "re rol in mentinerea echilibrului acido,bazic , "re rol in mentinera echilibrului termic

#( are rol de aparare celulara , macrofagele alveolar are functie facofirata , cu celulele nefagocitare epitelul respirator 4( apararea biochimica reprezentata de antioxidanti

Fiziologie curs 4
Frecventa respiratiei normala la om este de , 16 respiratiiBmin la femei , si de 1/ respiratiiBmin la barbate Cresterea frecventei respiratorii peste valuare normala se numeste polipnee sau tahipnee Scaderea frecventei respiratorii sub valuarea normala se numeste brodipnee =prirea respiratiei se numeste apnee 9olipneea termoreglatoare ' apare termoliza la nivelul aparatului respirator intr,un procent mic ( pierderi insesizabile de apa datorata evacuarii prin caile respiratorii! Sistemul respirator este alcatuit din cei 2 plamani si caile repsiratorii extrapulmonare! 9lamanul este alcaturi din cai respiratorii intrapulmonare respectiv arboreale bronsic si tesut pulmonar numit parechim pulmonar si numeroase vase si nervi! 9lamanul drept are # lobi mari si plamanul stang are 2 lobi mari! *obulul pulmonar este unitatea structurala si functionala a plamanului el rezultand din ramificarea bronhiolei pulmonare! "cimul pulmonar se termina cu alveolele pulmonare

10

"lveolele pulmonare au in jurul lor numeroase capilare sangvine formand astfel membrane alveolo,capilara! 9rin membrane alveolo,capilara are loc un schimb permanent de gaze respiratorii! 8espiratia este un proces continuu intre organism si mediul exterior prin care se face schimbul de gaze '=2 si C=2( intre mediul extern si plamani si caile respiratorii! Cumarul de alveole pulmonare la nivelul celor 2 plamani sunt aproximativ # milioane! Eentilatia pulmonara alveolara are 2 procese fundamentale : 1( )nspiratia $ process prin care aerul patrunde prin caile respiratorii in plamani , ajunge la alveolele pulmonare unde se produce schimbul gazos! 5ste un process activ ce se desfasoara cu participarea muschilor intercostali, muschuil diafragmei ' cel mai important muschi respirator(! 4uschuil diafragmei in timpul inspiratiei coboara presand pe organelle din abdomen! %atoria insiratiei are loc cresterea volumului cavitatii toracale prin cele # diametre 'transversal longitudinal sagital ( si prin contractia muschilor intercostali externi ai perechilor 1 $ 10 'coaste( si muschuil diaframei! %upa relaxrea muschilor respiratori si revenirea cavitatii toracice are lox expiratia 2( 5xpiratia $ este un proces pasiv! )n conditiile unui efort fizic inspiratia devine fortata si expiratia devine acitva si in inspiratie intervin muschii inspiratori auxiliari! 5xpiratia fortata favorizeaza contractia si a muschiulor abdominali!

Eolumele respiratoriiEolumul curent EC are valuare de 00 mll si reprezinta volumul de aer ventilat care intra si iese din plaman intr,o respiratie normala Eolumul inspirator de rezerva E)8 are valuare de 1 00 mll si reprezinta valuarea de aer care patrunde in plaman dupa inspiratia fortata! Eolumul espirator de rezerva E58 are val 1 00 mll si reprezinta volumul de aer eliminate din plamani dupa o expiratie fortata Eolumul residual E8 este volumul ramas in plaman dupa ce sa efectuat o expiratie fortata si are valuare de 1 00 mll Capacitatea vitala C9 este egala cu suma EC, E)8, E58 adica C9.EC@E)8@E58 . # 00 'aproximativ(
11

Capacitatea vitala totala C97.CE@E8. 000 mll )n conditii de repaus debitul ventilator este de /,6 litriB min )n timpul unui efort este de #0 $ 40 litriBmin %ebitul ventilator este produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie! Frecventa respiratorie creste si ea in timpul efortului!

Fiziologie seminar 2 'Continuare la plamani(


9lamanii sunt inveliti in 2 pleure numite pleura viscerala 9leura parietala 9leura viscerala inveleste intim plamanul 9leura parietala captuseste interiorul cutiei toracice! )ntre cele 2 se afla un lichid numit surfactant, care asigura alunecarea celor 2 pelicule intre ele! 7ransportul de gaze pulmonara Capilara 7isulara

1(5tapa pulmonara
Se realizeaza pe baza diferentei presiunilor partiale ale gazelor respiratorii care trec de o parte sau de alta a membranei alveolo,capilare in functie de gradientul de presiune adica de la o presiune mai mare la o presiune mai mica! %atorita acestui gradient presional oxigenul de la o presiune partiala de 100 mm coloana de mercur trece la nivelul unei presiuni de 40 mm col de mercur astfel echilibrandu,se presiunea din alveola! %ioxidul de carbon 'Co2,ul( trece din sangele venos continut de catre artera capilara de la o presiune de 40 mm col de mercur in aerul alveolar unde avem 40 mm col de mercur! 2(5tapa capialra7ransportul sangvin al vaselor respiratorii se realizeaza in 2 sensuri=xigenulde la plamani la tesuturi %ioxidul de carbon in sens invers 7ransportul oxigenului are loc dupa difuziunea lui prin membrane alveolo pulomnara! =xigenul ajuns la capatul venos al capilarului pulmonar:, o cantitate foarte mica se dizolva in plasma iar restul ' o cantitate mai mare( difuzeaza prin
12

membrane eritrocitleor si intra intr,o combinatie labila cu hemoglobina care poarta denumirea de oxihemoglobina '23=2( Sangele oxigenat ajunge la inima prin venele pulmonare si pleaca prin artera aorta care se ramifica in vase de calibru din ce in ce mai mic pana la nivel de capilare tisualre! "juns in capatul arterial tisular oxihemoglobina se desface in hemoglobina si ox:gen 7ransportul de dioxid de carbon se face sub forma de , >>>>>> 01 , 3icarbonate 00 1 , >>>>>>>>> 2# 1 2( 5tapa tisulara Se desfasoara in toate celulele organismului si consta in cedarea oxigenului tesuturilor si legarea dioxidului de carbon produs in urma reactiilor de oxireducere! =xigenul difuzeaza din capilarul arterial de la o presiune de A0 mm col de mercur la o presiune de 40 mm col de mercur! %ioxidul de carbon care rezulta din metabolismul tuturor celulelor dup ace se formeaza trece de la o presiune de 40 mm col de mercur difuzand in capilarul tisular venos unde presiunea partiala a dioxidului de carbon este de 40 mm col de mercur! 'C=2 combina cu hemoglobina . carboxihemoglobina( Foarte important dioxidul de carbon combinat cu hemoglobina mentine exilibrul acido,bazic al organismului deoarece formeaza bicarbonate de sodium si potasiu!

Fiziologie cursul E Sangele


Sangele face parte din lichidele care circula prin corp! Sangele este o varietate de tesut conjunctiv cu substanta fundamentala lichida care se mai numeste si plasma! 9lasma este de culoare galbuie si contine # tipuri de elemente figurate sau celule sangvine! "cestea se mai numesc, eritrocite sau globule rosii , leucocite sau globule albe , trombocite sau plachete sangvine Compozitia chimica a plasmei- , A01 apa ,101 rezidu uscat care contine substante organice si electroliti 'sodiu potasiu calciu magneziu(

13

= parte din apa si din electrolitii continuti in sange trec in spatiu intercelular formand asa numitul lichid interstitial! Eolumul sangvin total reprezinta 6 1 din greutatea corpului! 2ematocritul este procentul volumului ocupat de elementele figurate raportat la 'impartit la ( volumul total de sange! Eoluoarea normala la barbati este de 4 1 iar la femei de #6 $ 401 2omeostazia este proprietatea organismului de a,si pastra constanta 'in limite fiziologice( proprietatile fizice si chimice!

5ritrocitele
,au forama unor discuri diconcave ,numarul lor este aproximativ milioane B mm cub la barbati, si 4! $ milBmm cub la femei ,sunt celule anucleate 'nu au nucelu( ,citoplasma contine hemoglobina ,nu au mitocondrii 2emoglobina este raspunzatoare de transportul oxigenului si a dioxidului de carbon! =xigenul in combinatie cu hemoglobina un compus stabil numit oxihemoglobina! 2emoglobina @C=2 o combinatie stabila numita carboxihemoglobina 2emoglobina@C= 'monoxid de carbon( o combinatie stabila care nu se mai desface si se numeste methemoglobina si duce la liza 'distrugerea( eritrocitelor 'intoxicatia cu gaz metan( Cresterea numarului de hematii poarta denumirea de poliglobulie 'de altitudine( 'pers care traiesc la altitudine de peste #000 m( Citoplasma eritrocitelor contine hemoglobina care este o heteroproteina formata dintr,o parte proteica numita globina si una neproteica numita hem 2emul prezinta in centru structurii sale fier divanelt care se leaga de ox:gen formand astfel produsul numit 23=F hexihemoglobina

*eucocitele polinucleare sunt de # feluri , neurtofine , bazofile , euzinofile sau acidofile "u forme diferite
14

5mit pseudopode ' euzinofilele nu au pseudopode ( 9seudopodele contin niste granulatii ' granule mici ( Cucleul este polilobat, sub forma de lobi 'ca o floare cu mai multe petale( Ca valuare este de 4000 $ 6000 B mm cub %aca numarul lor cresete se numeste leucocitoza si inseamna ca organismul nostru a fost atacat de un organism strain lui 'microb, bacterie, parazit, etc! ( %aca numarul lor scade sub 4000 fenomenul se numeste leucopenie si ne denota o scadere a imunitatii organismului si puterii lui de aparare! Ceutrofilele au afinitate catre colorantii neutri Ceutrofilele au rol de diapepeza 'se deplaseaza( )ntervin neutrofilele in imunitatea organismului si in apararea nespecifica prin procesul de fagocitoza ' a manca, a ingloba ( a agentilor patogeni 'virusi, bacterii, etc! ( "cidofilele ' euzinofilele ( se coloreaza intr,un roz, au o afinitate pentru colorantii acizi si au granulatii mari in citoplasma Crestera lor . >>>>>>

3azofilele au o afinitate crescuta pentru colorantii bazici si se coloreaza in albastru sau bleo Secreta substante active vazodilatatoare, histamiona , seotonina , heparina

*eucocitele mononucleare- , monocitele


4onocitul reprezinta forma circulanta a macrofagului 8oluri1 fagociteaza resturi celulare 2 are rol de diapeteza 'se poate deplasa( , *infocitul Gb< este implicat in procesul de aparare al organismului in prezenta unui agent infetios, se transorma in plasmocit, plasmocit care secrta anticorpi specifici! ,*infocitul Gt< sunt implicati in imunitatea mediata celular 'fac acelasi lucru ca linfocitul Gb<(! *a contactul cu antigelu se sintetizea proteinele receptor cu care se recunosc antigeli si se distrug

15

"ntigelu. tot ce vine si agreseaza organismul

Fiziologie curs /
7rombocitele sunt plachete sangvine 7rombocitele sunt cele mai mici celule ale sangelui si se mai numesc si plachete sangvine! Ealuare normala este de 1#0 000 $ 1 0 000 Bmm cub Sunt celule anucleate 'nu au nucelu( 8olul lor , produc coagularea sangelui , formeaza asa numitul dop plachetar alb , in acelasi timp trombocitele sunt corespunzatoare cu producerea factorilor trombocitari ai coagularii &rupele sangvine 5le se numesc - 0, ", 3, "3 Sau 1, 2, #, 4 9e membrana hematiilor exista niste aglutinogene 'antigeli( ", 3, 0 '0 cine nu are( 5xista in plasma niste aglutinine polasmatice numite alfa si beta "glutinogenele si aglutininele se transmit genetic si se fac pt testul de paternitate! "glutinogenele si aglutinele nu sunt de acelasi fel"glutinogene pe suprafata plasmei sunt 0 si aglutinina alfa si beta "glutinogene pe suprafata plasmei sunt " si aglutinina beta "glutinogene pe suprafata plasmei sunt 3 si aglutinina alfa

82,ul
9oate fi pozitiv sau negative , 6 1 din populatie au rh,ul pozitiv iar 1 1 negative! Factorul rh apare doar la rasa albaH

Functiile sangelui
Sangele are o functie de hemostaza fiziologica si o functie de aparare 2emostaza fiziologica consta printr,o succesiune de procese biologice prin care se limiteazaBreduce sangerarea la nivelul leziunilor vasculare! 2emostaza are 2 etape - primara

16

secundara coagularea %upa prima si a doua etapa are loc fibrinoliza adica distrugerea chiagului! 2emostaza primara se declanseaza de de leziunea unor vase sangvine de calibru mic! Fibrele vegetative care se gasesc in peretele arteriorelor sau capilalelor determina vazoconstrictia locala! 7rombocitele aderaBse lipesc de peretele vascular lezat si formeaza dopul plachetar alb! Ca si process enzimatic complex formarea unui chiag de samge rosu se formeaza in # $ min de la lezarea vasului cu ajutorul factorilor trombocitari si plasmatici ai coagularii! Formarea unei retele de fibrina 'ca niste fibre( in ochiurile careia se prind eritrocitele 'aici se formeaza chiagul rosu( Formarea chiagului are # faze , 1 se foreamza tromba plastinei , 2 se formeaza trombina activa , # se formeaza fibrina %upa formarea chiagului avem o a 4 $ etapa fibrinoliza! Fibrinoliza este un process enzimatic prin care plasminogenul de la nivelul chiagului sub actiunea unor factori activatori se transforma in plasmina ' plasmina e o enzima(! "ceasta enzima proteolitica distruge fibirina 'chiagul rosu( si astfel se reia circulatia la nivelul vasului!

)munitatea

8epreazinta totalitatea mecanismelor prin care organismul se apara de ogresiunea oricaror substante recunoscute ca straine! Substantelele straine 'agenti patogeni ( pot fi bacterii, virusi, paraziti sau produsi ai acestora! Cand acesti agenti vin in contact cu un organism care le recunoaste si care declanseaza un mechanism de aparare se numesc antigene! =rganismul se apara cu anitcorpi!

)munitatea poate fi specifica si nespecifica


Cea nespecifica are ca process cel mai important fagocitoza care consta in captarea si distrugerea intracelulara a agentilor patogeni 'leucocitele , macrofagul ( )munitatea specifica este un proces complex de aparare antiinfectioasa in care este obligatorie recunoasterea structurii chimice a agresorului! )munitatea specifica este de 2 feluri
17

, imunitate mediate cellular )4C 'se face cu ajutorul celulelor( , imunitate mediate umoral )4+ 'se face cu ajutorul umorilor( )4C este realizata de linfocitele 7 *infocitele 7 iau nastere in maduva rosie hematogena! Se elibereaza in circulatie si ajung in timus! "ici ele sunt prelucrateBinstruite pentru a recunoaste antigenele! %e aici se duce mai departe in organele cu structura linfatica 'ganglioni linfatici(! *a contactul cu antigenul linfocitele 7 produc niste proteine specifice numite proteine receptor! Cu ajutorul proteinelor receptor linfocitele 7 pot sa recunoasca si sa distruga antigenul! %upa ce linfocitul 7 a fost activate intra in circulatie si se duce la tesutul infestat, se fixeaza pe membrane antigenuli si elibereaza substante chimice care distrug antigenul! )4+ este realizata de linnfocitu 3 , se gasesc cantonate la nivelul organelor linfoide! *infocitul 3 cand e activate de antigen se transforma in plasmocit care la randul lui secreta niste anticorpi numiti imunglobuline! )munglobulinele ajung din linfa in sange si in sange neutralizeaza antigenul care ia determinat aparitia! "cesti imunglobuline prezinta specificitate, ei distrug numai antigenul care i,a determinat aparitia!

Fiziologie seminarul # Fiziologia aparatului circulator


9roprietatile miocardului : , are o proprietate speciala , numita automatismul inimii , si # proprietati commune cu cele ale muschiului striat exctitabilitatea, conductabilitatea, contractibilitatea!

5xcitabilitatea $ reprezinta proprietatea fibrei


musculare de a raspunde la stimuli care au intensititatea programata printr,un potential de actiune! )n timpul sistolei 'perioada de contractie a inimii (, inima se afla in starea retractara absoluta, adica oricat de puternic ar fi stimulul, el ramane fara efect! "ceasta caracteristica este importanta pentru ca, cu ajutorul ei se poate mentine functia de pompa ritmica a inimii!
18

Stimululii cu frecventa mare nu pot face miocardul sa execute o contractie tetanica 'ptin sumatia contractiilor(, raspunzand la primul stimul, inima intra in sistola sin nu mai raspunde la stimuli urmatori pana la faza de diastola 'relaxarea inimii(! "ceasta stare se datoreaza unui potential de actiune carea are un platon de depolarizare cu durata intre 200 $ #00 mili sec si care coincide cu durata sistolei mecanice! "utomatismul este propriu inimii de a se excita! "cest lucru este realizat de tesutul modal sau de sistemul excito, conductor cardiac! Se produce prin niste punete la nivelul inimii, modulul sino,aterial 'se gaseste la baza de varsare a venei cave sup! ( %escarca impulsul cu frecventa cea mai rapida de 00 $ 60B min 'frecv normala a inimii, ritmul sinusal( , modulul atrio,ventricular, se mai numeste dupa localiare jonctiunea atrio,ventriculara! Frecventa 40 impulsuri B min! %aca modulul atrio,arterial e scos din functiune comanda e preluata de modulul atrio,ventricular! , Fasciculii his, frecv! 2 impulsuriB min , se gaseste in peretele care desparte cele doua ventricule! 5l preia comanda daca nu functioneaza celelalte 2! "tunci automat se produce tulburarea la nivelul inimii, numita bloca atrio, ventricular de gradul ))) 9roprietatea de automatizare e influentata de concentratia plasmaica a ionilor de sodium, potasiu, calciu! %aca ea scade 'calciul( se produce tahicardia 'creste nivelul cardiac cu peste 60 bataiB min ( Fasciculul his se desparte in reteaua lui 9urchinije care e mai dezvoltata in ES si mai putin in E% cu 2 ramuri Sistemul nevos simpatico prin cei 2 mediatori adrenalina si nomadrenalina peoduc tahicardie! 9arasimpaticul si acetil,colina produc bradicardie ' sub /0 batai B min (

Conductabilitatea $ e proprietatea miocardului de


a propaga excitatia la toate fibrele sale cele mai mari >'vt( > de conducere a excitatiei! *e au fasciculul his si reteaua purchinjie ' mBs( %in momentul in care se descarca modulul sino,atrial si pana sunt cuprinse toate fibrele atriilor si ventriculelor , de sistem, trec 0!22sec! Ca urmare se produce sistolele atriala si ventriculara ! 9entru ca legatura dintre " si E o face modulul atrio,ventricular si

19

fasciculul his, orice leziune produce tulburari de conducere numite blocuri! 3locuriele pot fi - partiale ' gradul ) si )) ( sau totale 'gradul ))) (! 4ai este si bloc de ramura cand e blocata conducerea pe una din ramurile fasciculului his!

Contractilitatea $ e proprietatea miocardului de a


dezvolta o tensiune intre capetele fibrelor sale! Forta de contractie e proportionala cu grosimea peretilor inimii! Contractiile inimii se numesc sistole , iar relaxarile diastole! )ntre momentul in care se produce excitatia fibrei miocardului si contractia ei se produc niste procese fizio, chimice prin care se cupleaza excitatia cu contractia! 5nergia necesara contractiei e asigurata de moleculele de "79, care se desfac in "%9, legate de fosfor si energie! 8efacerea moleculelor de "79 se face pe baza energiei rezultate din descompunerea fosfo,creatinei 9C@"%9 "79@C 9C se reface pe baza energiei eliberate in urma reactiilor de oxido,reducere pe care le sufera alimentele la nivelul C)C*+*+) C859S si al lantului respirator cellular! )nima este organul care nu poate face datorie de oxigen ca muschii scheletici 'stiati(! 4uschiul miocard nu functioneaza fara oxigen 'necesita un aport mare de oxigen, care e asigurat de debitul coronaidian, respectiv arterele coronare ale inimii(! Forta de contractie a inimii e cu atat mai mare cu cat umplerea in diastola cu sange e mai mare ! eficienta pompei cordiare e proportionala cu alungirea diastolei , a fibrei sale !

Fiziologie curs 0 8evolutia cardiaca


8evolutia cardiaca sau ciclul cardiac este format dintr,o sistola si o diastola! 9entru ca stimulul intarzaie la nivelul nodulului atrio,ventricular exista un asincronism intre sistola atriala si sistola ventriculara! Sistola atriala precede sistola ventriculara cu 0,1 sec, durata arpoximativ a ciclului cardiac este cam de 0,6 secunde! 8evoluta cardiaca incepe cu sistola atriilor care dureaza 0,1 sec in acest moment ventriculele se afla la sfarsitul diastolei si sunt aproape pline cu sange! Sistola atriala produce umplerea
20

totala a ventriculelor 'cam 1 $ 20 1 (! )n timpul sistolei atriale are loc o crestere a presiunii din atrii! Sangele nu poate reflua pe venele mari datorita contractiei fibrelor musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor! Singura cale deschisa este reprezentata de orificiile atrio,ventriculare! Sistola atriala este urmata de diastola atriala cu durata de 0,0 sec! *a inceputul diastolei atriale are loc sistola ventriculara cu durata de 0,# sec si are 2 faze 1( faza de contractie izovolumetrica 'izos.la fel, isi pastreaza acelasi volum( incepe in momentul deschiderii valvelor atrio,ventriculare si se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare! )n acest interval ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa, lucru care duce la o crestere rapida a presiunii intracavitare! Cand presiunea intracavitara o depaseste pe cea din artere se deschid valvele semilunare si sangele trece din ventricule in arterele mari ' se produce ejectia sangelui(! 2 ( faza de ejectie incepe cu deschiderea valvelor semilunare si se termina cand acestea se inched! *a inceput are loc o ejectie rapida cu 2B# din debitul sistolic ventricular, se elibereaza in arterele pulmonara si aorta! Eolumul de sange ejectat in timpul unei sistole ventriculare este de 00 $ 0 mll cand organismul e in stare de repaus si poate creste pana la 1 0 $ 200 in efort! %upa sistola urmeaza diastola ventriculara care are 0! sec! datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara scade rapid! Cand presiunea din ventricul devine inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvelor semilunare care impiedica scurgerea sangelui din arterele mari in ventricule ! pentru ascurt timp ventriculele sunt cavitati inchise , acest moment poarta denumirea de diastola izovolumetrica! 9resiunea intraventriculara continua sa scada pana la valori mai mici decat cele din atrii! )n acest moment umplerea cu sange a ventriculelor! >>>>>>>>>>>>>>>>> 0!4 sec diastola generala I atriile si ventriculele sunt in stare de relaxare! >>>>>>>>>>>>>>>> *a sfarsitul diastolei generale are loc sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe!

21

*ucrul mecanic al inimii reprezinta travaliul efectuat de pompa ventriculara in timpul sistolei ventriculare! Se inmulteste volumul sistolic, fractia de ejectie 00 $ 0 se inmulteste cu o presiune de valuare medie 100 mm col de mercur , 100 g Eentricul stang, 20 g ventricul drept ! Circulatia arteriala "rterele sunt vase de sange care ies din inima 'prin care sangele iese din inima( "vem 2 tipuri de artere - elastice musculare "rterele elastice sunt reprezentate de arterele mari respective aorta, carotidele, arterele iliace, axilare! "u in tunica medie numeroase fibre elastice care le permit sa se destinda si sa preia volumul de sange expulzat de inima! 9roprietatea lor principala este elasticitatea! 5lasticitatea permite destinderea lor la cresterea presiunii arteriale si revenirea la calibrul initial dupa ce presiunea a scazut! "rterele musculare sunt cele mai numeroase in organism si se caracterizeaza prin faptul ca in tunica medie au un numar mare de fibre netede! 5le servesc ca si canale de distributie a sangelui prin care sangele este dus la organele mari! "rteriolele $ au un strat foarte gros de celule netede care alcatuiesc tunica medie iar lumenul ' orificiul vasului este foarte ingustB diametruJ foarte mic(! "rteriolele isi modifica diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor! "utoreglarea presiunii sangvine la nibelul arteriolelor permite organelor sa isi ajusteze rezistenta vasculara si sa isi mentina debitul sangvin constant in ciuda variatiilor presiunii arteriale! 7eoria metabolica si teoria musculara 'miogenica( explica acest fenomen! 7eoria metabolica daca presiunea arteriala creste determina si o crestere a debitului sangvin local la nivelul unu organ, asta inseamna ca indeparteaza si vasele vasodilatatoare locale si automat are loc si o crestere a rezistentei periferice! 7eoria musculara ne explica ca cresterea presiunii arteriale determina si o crestere a presiunii in peretele vaselor determinand intinderea fibrelor musculare netede ca urmare are loc contractia acestor fibre si scaderea diametrului
22

lumenului vascular 'creste presiunea periferica, scade debitul de sange(

Fiziologie seminar 4 4area circulatie sau circulatie sistemica


Eentricul stang artera 'sange cu =2( artere mici artere mijlocii artere mici arteriole metaarteriole capilar arterial tesut muscular 7esut muscular capilar venos venule vene mici vene mijlocii vena cava 'superiaora si inferioara( atriul drept scurg in vemtriculul drept prin cele 2 orificii atrioventriculare prevazute cu valvele bicuspide!

4ica circulatie sau circulatia pulmonara9orneste din vnetriculul drept prin artera pulmonara , sangele ajunge la plaman unde se face schimbul gazos 'lasa C=2 si se incarca cu =2 ( si se reintoarce la inima prin cele 4 vene pulmonare care se deschid in atriul stang ! cele 4 vene pulmonare sunt singurele vene care transporta sange cu =2! )nima este formata din # ;parti< 5ndocardul este cea mai profunda parte 4iocardul inveleste endocardul 9ericardul inveleste miocardul 9ericardul este format din 2 foite viscerala, cea lipita de inima
23

9arietala cea lipita de torace Cele 2 artere mari pulmonara Ed "orta Es valve semilunare! au valve tricuspide numite

4anigestarile acustice ale inimii?gomotul 1 este dat de inchiderea valvelor atrio,ventriculare ?gomotul 2 este dat de inchiderea valvelor semilunare de la baza arterei pulmonare si arterei aorte! 9ulsul este perceput ca o unda mecanicacare se propaga pe peretii 'arterelor( vaselor si se percepe in periferie! Ealuarea normala a pulsului este de /0 $ 60 bataiBmin! Cand pulsul este mai mare de 60 bataiBmin avem tagicardie Cand pulsul este mai mic de /0 bataiBmin avem brodicardie 7ensiunea arterialaeste, presiunea cu care circula sangele! Se masoara cu tensiometru! Ealorile normale sunt - sistolica 100 $ 140 mm col de mercur K diastolica /0 $ A0 mm col de mercur! Cea intre A0 $ 140 se numeste tensiune de granita 'border line( 2ipertensiune . peste aceste valori 2ipotensiune . sub aceste valori

Fiziologie seminar
4icrocirculatia cuprinde toate vasele cu diametrul sub 100 microni si include urmatoarele vase- metaarteriole, arteriole capilare si venule post capilare! Schimbul dintre lichidul extracelular si sistemul vascular are loc la nivelul capilarelor si venulelor post capilare! 4icrocirculatia este o retea fina care distribuie sangele fiecarei celule din organism! Capilarele se pot forma direct din arteriole sau metaarteriole! *a locul de origine al capilarelor exista de obicei sfincterul precapilar! Cu toate capilarele sunt functionale in acelasi timp! )n conditii bazale 10 1 din capilare nu sunt functionale! )n timpul efortului sau a unor activitati metabolice intense mai multe capilare devin functionale ceea ce mareste aportul de =2 si substante nutritive! )nchiderea si deschiderea capilarelor produce modificari a debitului sangvin si determina vazomotricitatea capilarelor!
24

4icrocirculatia este locul unde se realizeaza schimbul intre sange si lichidele inerstitiale! Eiteza de circulatie e de 0!# $ 0!4 mmBsec! 9ermeabilitatea capilara pentruca prin endoteliu capilar permeabilitatea capilarelor permite transferal de apa si substante dizolvate! 9rin endoteliu capilar trec toti componenti plasmatici cu exceptia proteinelor! 'asa a preadt profa ( Circulatia venoasaEenele sunt vase prin care sangele se reintoarce la inima! Eolumul venos este de # ori mai mare decat cel arterial, deci in teritoriu venos se afla cam 0 1 din camtitatea de sange total! 9resiunea sangelui in vene este de 10 mm col de mercur la origini 'capilar venos( si de 0 mm col de mercur la varsarea venelor in atriul drept! Structura peretilor venosi contin cantitati mici de tesut elastic si muscular neted! 9roprietatile venelor %istensibilitatea este proprietatea venelor de a,si mari pasiv calibrul sub actiunea presiunii sangelui! 9rin aceasta capacitate >>>>>>>> Cele mai distensibile vene din organism sunt venele hepatice, venele splenice si venele subcutanate 'sub tegument( Contractilitatea este proprietatea vaselor de a,si modifica in mod active calibrul prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretele lor! Contractia venoasa duce la cresterea debitului cardiac si la mobilizarea sangelui din organele de rezzerva catre inima! Factorii care determinaBau rol in circulatia venoasaCauza principala prin care sangele se intoarce la inima este activitatea inimii de pompa! )nima creeaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta unde avem presiune de 100 mm col de mercur si atriul drept unde avem 0 mm col de mercur Functia de pompa a inimii este aspiro,respingatoare respectiv respingerea sangelui n aorta si aspiratia sangelui din venele mari in atriul drept

'facoii care determina circulatia venoasa( ) "spiratia toracica -

25

"spiratia toracica se manifesta mai ales in inspiratie! 5a are rolul de a mentine valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica )) presa abdominala8eprezinta presiunea din cavitatea abdominala care impinge sangele spre nima! )ar in inspiratie datorita coborarii diafragmului efectul de presa este accentuat! ))) pompa musculara )n timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de sange iar in perioada de relaxare ele aspira sangele din venele superficiale! 8flexul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor venoase! ' la nivelul venelor de la membrele inferioare( )E &ravitatia "re un efect nefavorabil asupra intoarcerii sangelui la inima insa ea favorizeaza asupra celor care sunt desupra atriului drept E masajul pulsatil5fectuat de catre artere la venele omoloage , ele fiind situate in acelasi pachet vascular!

Fiziologie seminar / Circulatia linfatica


*infa este lichid care circula prin vasele linfatice Sensul de circulatie are loc dinspre capilarele linfatice din tesuturi spre marile ducturiBcanale linfatice care varsa linfa in confluentii venosi de la baza gatuluiBin venele mari de la baza gatului 'vena subcalviculara( Formarea linfei*a nivelul capilarelor arteriale se filtreaza in fiecare min 1/ mll apa! %in acest volum 1 mll se rezorb in sange la nivelul capatului venos al capilrelor si 1 mll 'volum restant( iau calea capilarelor linfatice! %ebitul linfatic mediu este de 1 00 mll pe zi! *infa are compozitie asemantoare cu a plasmei, difera continutul de proteine care e mai mic! %upa ce linfa trece prin ganglioni se imbunatateste cu proteine si elemente celulare! Compozitia ei variaza foarte mult de teritoriu care il dreneaza! *infa care dreneaza intestinul subtire are mai multe lipide lucru care ii da un aspect laptos!
26

*infa din ficat este bogata in proteine si enzime! Factorii de care depinde circulatia linfatica1( factori intrinseci 2( factori extrinseci 1( Factorii intrinseci sunt reprezentati de contractiile ritmice ale vaselor linfatice mari! Contractiile sunt proportionale cu debitul linfatic! Easele linfatice au valve, ca si venele! 2( Factorii extrinseci sunt reprezentati de $ presiunea din tesuturi ,, factorii care mentin circulatia venoasa! 8olurile sistemuli linfatic1( este o cale de intoarcere a lichidului extracelular in sistemul venos si blocarea circulatiei linfatice duce la edeme 2( dreneaza permanent proteinele exreavozate din capilare #( transporta lipidele absorbite din intestinul subtire 4( participa la apararea antiinfetioasa a organismului prin ganglionii sa linfatici!

Circulatia sangelui Circulatia coronariana ' inima 2 artere mari stanga si dreapta( %ebitul coronarian reprezinta aproximativ 1 din debitul cardiac de repaus! %ebitul coronarian in vasele coronariene stangi este maxim in timpul peroadei de relaxare izovolimetrica! Circulatia cerebrala $ arterele care iriga creierul sunt cele 2 artera carotida dreapta si stanga ! )ntreruperea fluxului sangvin pentru $ 10 sec produce pierderea cunostintei! =prirea circulatiei $ 10 min produce alterari ireversibile ale tesutului cerebral!

Socul, stare patologica caracterizata printr,un flux sangvin insuficient, neadegvat catre inima, creie, ficat, rinichi, etc! Cauzele sunt multiple- 'cateva( , socul primar sau sincopa $se produce prin dilatarea brusca a arterelor sau prin scaderea fredventei cardiace
27

, socul hipovolemic $ il reprezinta un volum sangvin foarte mic , soc cardiogen $ apare o disfunctie majora a inimii! , Socul septic $ provocat de infectiibacteriene grave!

Fiziologie curs 6 4etabolismul - termoregalrea


5ste formata din 2 procese fundamentale) 7ermogeneza , producerea permanenta de caldura )) 7ermoliza , pierderea de caldura )ntre aceste 2 procese este un echilibru permanent!

4ecanismele termogenezei-*a baza termogenezei stau reactii catabolice si de oxidoreducere celulara! =rganitele care produc caldura in organism sunt mitocondriile! 7oti hormonii din organism care stimuleaza consumul de =2 cresc termogeneza! %intre acestia glanda tiroida este cea mai importanta, activitatea ei creste iarna si scade vara! 8oli termogenetici au si hormonii modulo,suprarenali si sistemul nervos simpatic, )ncalzirea corpului este rezultatul termogenezei din fiecare celula! Cei mai mari producatori de caldura sunt ficatul si inima in conditii de repaus! 4uschiul striat produce caldura prin frison si prin activitate voluntaraB effort fizic! 4ecanismul termolizei9ierderea de caldura se baseaza mai ales pe schimbul termic dintre organism si mediu! "cest schimb se face prin 4 mecanisme mari 1( )radierea $ reprezinta pierderea de caldura sub forma de radiatii infrarosii pe care le emite organismul! 2( Conductia $ reprezinta pierderea de caldura prin contact direct intre suprafata corpului si obiectele din jur! #( Convectia $ reprezinta pierderea de caldura prin incalzirea moleculelor de lichid care se deplaseaza pe suprafata corpului! 4( 5vaporarea $ reprezinta pierderea de caldura prin vaporizarea sudorii, transpiratiei de la suprafata corpului!

28

9ierderi mai putin semnificative de caldura $ prin urina, maretii fecale, respiratie, transpiratie! Cand aerul si obiectele din jurul nostrum sunt sub #0 grade C termoliza se realizeaza prin primele # mecanisme ' iradiere, conductie, convecte( Cand temperature este mai mare primele # sunt insuficinete si intervine cel de al )E, lea proces, evaporarea!

4ecanismele termoreglarii
7emperatura corpului este reglata aproape in intregime de mecanisme neroase de feed bacL! Centri termoreglatori se gasesc la nivelul hipotalamusului! 8eceptorii termici $ celule specializate care detecteaza variatiile de temperature si care isi descarca impulsulrile pe masura ce temperature creste si scade rata descarcarilor cand temperature scade! 4area majoritate a lor sunt neuroni care se gasesc in aria proptica din hipotalanus!! pe langa acestea mai exista si alti receptori, termoreceptorii din piele , pt rece sunt de 10 ori mai multi decat cei pentru cald , mai avem receptori la nivelul maduvei spinarii si in abdomen, in general acestia transmit impulsuri pentru rece intre centri termoreglatori hipotalamici si cei alimentari 'foamei sisatietatii( exista o legatura stransa! )n conditii de mediu rece sunt stimulate centrii foamei lucru ce duce la o ingestie suplimentara de alimente! )n mediu hipertermic 'cald( foamea scade si creste setae !

Eitaminele Eitaminle sunt indispensabile organismului nostrum, nu pot fi sintetizate de organismul uman! 5le au rol foarte

29

important in reglarea unor procese metabloice din organism si sunt de 2 feluri 1( hidrosolubile $ se dizolva in apa 2( liposolubile $ nu se dizolva in apa, se dizolva in grasimi

Eit hidrosolubileEit 31 $ tiomina , surse - din tarate, oua, ficat , boli care apar datorita lipsei- paralizii, spasme musculare! Eit 32 $ roboflavina , surse- oua, ficat, tarate, drojdie , rol fiziologic $ oxidoreducere celulara! , 3oli care apar datorita lipsei- predispusi la leziuni musculare si a epidermului Eit 3/ $ piridoxina , surse- aceleasi ca la 31 si 32 , rol fiziologic- este o enzima care catabolizeaza activitatea transominazelor ' apartin ficatului sub forma 9&=, 9&9 , probe inflamatorii ale ficatului( , boli- daca lipseste 3/ apar tulburari cutanate la maini si picioare! Eit 99 $ nicotinamina , surse- oua, carne , ficat, lapte , rol fiziologic- oxidarea biologica , boli cauzate de carenta $ tulburari digestive si nervoase! Eit 312 $ cobolamina 'este vit antianemica( , surse- ficat, rinichi , rol fiziologic- stimuleaza hematopoeza si sinteza de proteine , boli proocate de carenta, anemie megaloblasitca Eit C, acid ascordic , surse- legume fructe citrice , rol fiziologic- , stimuleaza procesele de oxidoreducereK, creste rezistenta la infectii o organismuluiK , creste capacitatea de efortK , protejeaza peretele vascular Eit 9 , surse fructe legume oua lapte ficat , rol fiziologic- mentine permeabilitatea si integritatea capilarelor , boli - anemii, hemoragii cutanate!

30

Fiziolofie curs A 4etabolismul intermediar glucidic


&lucidele . hidrati de carbon Sunt alcatuite din carbon , ox:gen si h:drogen )n natura se gasesc glucide cu molecula simpla sau molecula complexa 'polizaharide( I 'monizaharide si dizaharide( &lucide simple- pentoze $ riboza , atomi de carbon 2exoze $ glucoza, fructoza, / atomi de carbon! 9olizaharidele $ polimeri ai glucozei, ex - celuloza si amidonul care provin din plante, iar glicogenul care are origine animala! 8olul fiziologic al glucidelor1( 8olul energetic, prin oxidare pana la C=2 si 22= a unui gram de glucoza ' ciclul creps( obtinem 4!1L calorii! 2( 8ol plastic $ glucoza participa la formarea unor structuri celulare! #( 8ol functional $ se refera la moleculele de "79 contin riboza ' anticoagulant natural( ! heparina contine glucoza! &lucidele se absorb sub forma de monozaharide in special glucoza! "ceasta ajunge in circulatia hepatica si de aici in ficat, din ficat ajunge in circulatia generala de unde este preluat de toate celulele organismului nostrum! Ealuarea medie a glucozei in sange 'glicemie( este de 100mlgr la 100 mll plasma! %upa masa'dupa ce mancam,( nivelul glicemic cresteB hiperglicemie postbrandiala &lucoza este utilizata in primul rand ca sursa energetica ! catabolismul glucozei prezinta avantajul ca in etapa metabolizarii incomplete dintr,o molecula de glucoza se poate forma o molecula de acid citric, substanta cheie in cadrul ciclului creps! 9rimul process) &licoliza anaeroba pentru ca se desfasoara in lipsa =2, ului glucoza este metabolizata incomplete si la sfarsit ajungem

31

sa obtinem din fiecare molecula de glucoza 2 molecule de acid piruvic, din acidul piruvic el este hidrogenat si se obtine acidul lactic care este produsul final al glicolizei anaerobe! %aca asupra acidului piruvic intervne =2,ul atunci acesta se va transorma in acetil coenzima )) &licoliza aeroba se desfasoara in prezenta =2,ului, este reprezentata de ciclul creps! Ciclul creps incepe cu formarea acidului citric, el se formeaza cu ajutorul acetil coenzimei " dupa care in urma decarboxilarii rezultand C=2 si 22=! apa este produsul final al proceselor de oxidoreducere celulara! )n timpul acestor reactii oxidative se elibereaza cantitati mari de energie sub forma de "79 proces numit fosforilare oxidativa! Sediul glicolizei anaerobe este citoplasma Sediul glicolizei aerobe sunt mitocondrii! 9rin degradarea complata pana la C=2 si 22= a unui mol gram de glucoza '160 grame( se elibereaza /60 Lcalorii &liconeogeneza $ reactii de degradare ale glucozei! %in faza anaeroba se pot desfasura se in sens invers, dinspre metabolitii intermediari ai glicolizei inapoi la glucoza! "cesti metabolite intermediari provin din precursori neglucidici, lipide sau proteine! &luconeogeneza este foarte importanta pentru sistemul nervos care este mare consummator de glucoza si nu are reserve proprii! 9rincipalele organe in care are loc gluconeogeneza- ficatul, rinichiul 2ormonii care stiumuleaza procesul gliconeogenezei , glucocorticoizi , tiroidinei , glucagons 9rocesul este stimult de insulina! &licogenogeneza 'formarea de glicogen( 7oate celulele organismului pot sintetiza glicogenul prin polimelizarea glucozei! =rganele specialiste sunt ficatulsi muschiul striat! Ficatul poate produce glicogen si din fructoza si din galactoza! Sinteza de glicogen la nivel hepatic creste in timpul absorbtiei glucozei din intestinal subtire sauBsi in timpul hiperglicemiei postbrandiala!

32

&luiconeogeneza este stimulata de insulina si sistemul nervos vegetative parasimpatic! *ipogeneza 'producereaBsinteza de lipide din glucoza( &lucidele pot fi transformate in grasimi si depuse sub forma de resurse lipidice in tesuturi! Cand aportul de glucide este foarte mare capacitatea celulelor de a se incarca cu glcogen este depasita! Surplusul de glucoza este transformat in lipide si duce la aparitia obezitatii! *ipogeneza din glucide se intensifica sub actiunea insulinei care favorizeaza patrunderea glucozei in celule! 7ulburari ale metabolismului glucidic+tilizarea glucozei la nivel celular depinde de insulina, daca secretia de insulina dispare sau scade apare diabetul zaharat si este caracterizata prin hiperglicemie si glicozurie 'prezenta glucozei in urina( 2ipoglicemia afecteaza sistemul nervos, tulburari vegetative!

Seminar 'continuare curs A(


7ulburarile metabolismului glucidic +tilizarea glucozei la nivel celular depinde foarte mult de insulina! %iminuarea sau absnta secretiei de insulina provoaca boala diabet zaharat care se caracterizeaza prin scaderea depozitelor celulare de glicogen si lipide hiperglicemie si glicozurie! 2ipersecretia de insulina creste depozitul de glucide celulare si astfel este insotita de o scadere marcata a concentratiei de glucoza in sange ,,- hipoglicemie!

4etabolismul intermediar: al lipidelor


*ipidele sunt substante organice alcatuite din carbon, ox:gen si hidrogen dar contin hidrogen mai mult si oxigen mai putin! +nele dintre lipide contin fosfor '9( %in punct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi in combinatie cu acool superior! "cizii grasi 'esterii( $ acidul palmitic cu 1/ atomi de carbon ,, acidul oleic cu 16 atomi de carbon
33

"lcoolul cel mai frecvent este glicerolul! *ipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici 'grasimi( 9rincipalele lipide din organism sunt , trigliceride , colesterolul , fosfolipide Sursele de lipide sunt de origine animala ' in special grasimi( de origine vegetala floarea soarelui nuci masline ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,'pana aici sunt caracteristici generale, posibil sub de examen(,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 8olul fiziologic al lipidelor1( rol energetic 2( rol plastic #( rol functional 1( 8olul energetic %atorita numarului mare de atomi de hidrogen din molecula lor lipidele degaja o cantitate mare de caldura prin ardere! %aca se catabolizeaza 1gr de lipide obtinem A!# Lcalorii ' prin ciclul creps( =rganismul foloseste ca material energetic atat lipidele cat si glucidele! = caracteristica a metabolismului lipidic este stocarea energiei oferita de lipide sub forma unor reserve lipidice in cantitati insemnate! Catabolismul lipidic are un dezavantaj, desi se consuma rezervele de lipide din organism se genereaza in exces corpi cetonici ' subst toxice(! 7esutul nervos nu catabolizeaza lipidele ci numai glucidele, dintre toate lipidele rol energetic il au trigliceridele 2( 8olul plastic Cel mai important il au fosfolipidele! *a nivelul nervilor teaca de mielina contine foarte multe lipide! *ipidele intra in constitutia tuturor membranelor celulare si intracelualre!

4(8olul functional-

lipidele se depun subcutanat si in jurul organelor interne impiedicand un rol protector mecanic si termic colesterolul reprezinta un precursor al acizilor biliari exista acizi grasi nesaturati de aceea se numesc acizi grasi esentiali!

Fiziologie curs 11
34

4etabolismul intermediar lipidic


*ipidele sunt substante organice alcatuite ca si glucidele din C, =2, 2 dar contin mai mult 2 si mai putin =2 %in pct de vedere chimic lipidele sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori! "cizii grasi cei mai frecvent intalniti - , acidul polemic 1/ atomi de C , acidul oleic 16 atomi de C "lcoolul cel mai frecvent intalnit este glicerolul! *ipidele sunt insolubile in apa si solubile in solventi organici 9rincipalele lipide din organism sunt $ trigliceridele , colesterolul , fosfolipidele Sursele de lipide sunt de origine animala $ grasimile de origine vegetala $ ulei de masline, floarea soarelui , nuci, etc! 4etabolismul lipidic1) 9rimul pas de metabolizare a lipidelor are loc in enterocit ' intestinal subtire( trigliceridele si acizii grasi! 2( Cel de al doilea pas are loc la nivelul adipocitelor 'tesutului gras( si hepatocitelor ' la niv ficatului( Subtitlu III(((( 1( depunerea sub forma de depoziteBreserve numita lipogeneza 2( lipoliza $ catabolizarea lipidelor #( cetogeneza $ producerea de corpi cetonici 4( gluconeogeneza ' cea de la glucide( 1( lipogeneza $ depunerea sub forma de reserve a lipidelor se face la nivelul ficatului si in tesutul adipos! Substanta sub forma care se depozteaza sunt trigliceridele! 'lipseste ceva( *ipogeneza este conditionata de aportul glucidic HHHHH Cand se consuma glucide in cantitate mare excesul de glucoza este transformat in lipide de rezerva si are loc ingrasarea! %aca nu mai administram organismului glucide, lipogeneza inceteaza si organismul incepe sa consume din rezervele de proptii de lipide! 2( *ipoliza $ mobilizarea rezervelor lipidice din depozite, lucru care se datoreaza lipozelor 'enzime( tisulare! *ipolizele dizolvaBdesfacBcatabolizeaza lipidele in acizi
35

grasi si glicerol! "cesti acizi grasi trec in sange unde sunt utilizati de toate tesuturile in afara de sistemul nervos SC! #( Cetogeneza $ consta in formarea corpilor cetonici, acestia pot fi degradati pana la C=2, 22= si energie 'ciclul creps( )n mod normal acesti corpi cetonici se gasesc in cantitati reduse! +tilizarea excesiva a acizilor grasi duce la corpilor cetonici in sange si respectiv la cresterea aciditatii mediului intern al organismului 'la eforturile aerobe( 4( gluconeogeneza o gasim la glucide HH e aceeasi

Fiziologie curs 10 4etabolismul intermediar proteic


9roteinele sunt substante organice formate din carbon =2 2 si azot! +nitatea elementara de structura a proteinelor sunt aminoacizii '""(! "minoacizii provin din acizii grasi cu lant scurt 'putini atomi de carbon( Sursele de proteine - , de origine animala - carne , peste , lapte, oua , de orgine vegetala - paine , fructe, legume la nivelul tubului digestive proteinele sunt hidrolizate 'actionate de 2=2, apa( sub actiunea unor enzime proteolitice pana la a"" si sub forma de "" se rezorb din intestinal subtire! 8oll fiziologic al proteinleor1( 8ol energetic 'sursa de energie( =rganismul foloseste proteinele ca sursa energetica numai cand glucoza nu se mai poate utilize! 9rin arderea unui gram de proteine obtinem 4!1 Lcalorii 9rodusi finali ai catabolismului proteic, uree , acid ureic , creatina 5fectul negative al folosirii proteinelor ca sursa energetica este reprezentata de toxicitatea produsilor intermediar ai catabolismului proteic, ex amoniac, corpi cetonici!
36

2( rol plastic $ toate celulele contin proteine #( rol functional , rol de enzme , rol de structura respiratorie 'hemoglobina( , anticorpi , imunglobulinele 'plasmatice( , rol in coagularea sangelui , rol in contractia musculara , ron in reglarea echilibrului acido,bazic , etc! Caile de metabolizare a ""%upa absorbtia din intestinal subtire "" ajung pe cale portala in ficat si de aici in circulatia sangvina generala "" pot urma 2 cai metabolice 1( calea sintezei de proteine respective anabolism 2( calea degradarii catabolice respective catabolism 3iosinteza proteinelorFiecare celula din organism isi sintetizeaza propriile proteine, astfel se reinoiesc permanent componentele celulare ale fiecarei structura! ?ilnic se reinoiesc in organismul nostrum 00 grame de proteine! Sediul sintezei proteice este la nivelul reticulului endoplasmatic rugos si a ribozomilor! 4atricea 'reteta( baza a sintezei proteinelor are o specificitate >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Sinteza de proteine foloseste energia provenita din hidroliza "79,ului +nii "" sunt folositi in procesul de gluconeogeneza, acidul glutamic si aspartic! Ficatul si rinichii sunt sediile de formare a gluconeogenezei %in 100 g proteine glucoforatoare /0 g proteine Catabolismul proteic1( 9rima etapa consta in descompunerea moleculei macromoleculei proteice in "" pe care ii contine! "ceste reactii au loc la nivelul tubului digestive si in interiorul oricarei alte celule! "" care rezulta din aceasta degradare intra intr,un deposit comun al ""! 2( " 2 $a etapa este catabolizarea "" care la randul ei are 2 etape 1( pe cai specifice si continua cu 2( cu degradarea oxidative ' in prezenta =2,ului(

37

Catabolizarea "" prin caile specifice se face prin # tipuri de reactii , ) dezaminarea , ))decarboxilarea , 7ransaminarea '%egradarea oxidative are loc la glucide , lipide si proteine( %ezaminarea consta in >desfacerea> "" in ammoniac @ aflacetoacid %ecarboxilarea se indeparteaza Co2 si ""izii se transorma in amin biogene ' ex mediatorii chimici $ histamine , serotonina ( *ocul unde se produce decarboxilarea este intestinal gros cu ajutorul florei de putrefactie! 7ransaminarea consta in transferal gruparii C2# de la un "" la un alt "" formandu,se un "" nou! 5nzimele procesului se numesc transaminaze! 4entinerea echilibrului intre anabolismul si catabolismul proteic se face cu ajutorul hipotalamusului ' are # portiuni ( , cea posterioara intensifica procesul de catabolism proteic 'distrugerea(, iar partea anterioara intensifica procesul de anabolism proteic 'producerea( 5xista niste hormone care influenteaza2ormoni anabolizanti - samatrop 'sth( insulina si hormonii sexuali!

BAFTA LA EXAMEN !!!!!

38