Neuro-muscular

Structura fibrei musculare:

• - Membrana celulara:
– receptori de suprafața implicați in controlul hormonal al activității celulare (adrenalina,
insulina),
– Formează joncțiunea neuromusculara
– Asigura depolarizarea celulara si in transmiterea excitației de la nivelul tubilor T spre reticulul
sarcoplasmic.
• - Citosolul: proteine contractile.
– Fibra musculara este organizata in unități structurale numite sarcomere.
– Sarcomerul - unitatea repetitiva a fibrei musculare - intre doua benzi Z. Lungimea fibrei = nr
de sarcomere unite in serie in fibra musculare.
– oferă un mediu de difuzie pentru oxigen, ATP, glicogen, picături de grăsime, fosfocreatina,
numeroase proteine enzimatice si noi formate.
• - Mitocondriile:
– organite celulare care cuprind un echipament enzimatic capabil in oxidarea completa a
grăsimilor si glucozei cu generarea de ATP, singura sursa de energie care poate fi utilizata
direct in contracția musculara. Căldura emisa de activitatea musculara are rol central in
menținerea temperaturi corporale. Excesul de căldura este emis prin piele ca energie
radianta.
• - Reticulul sarcoplasmic si alte organite.
Sarcoplasmic
Reticulum (SR)

Reticulul sarcoplasmic reprezintă principala sursa de Ca cu rol in cuplarea excitație cu

contracția.
•in apropierea liniei Z dilatații saciforme denumite cisterne se asociază cu o invaginare a
membranei celulare numita tub T formând o structura denumita triada.
• In interior se afla o proteina numita calsequestrina --50 situsuri de legare cu rolul de a fixa
calciu si a scădea concentrația Ca liber. Concentrația Ca liber in reticul este net superioara
concentrației plasmatice (aproximativ 105)
•Calreticulina ubicuitară in RS cu rol in fixarea Ca (se afla in concentrații mari in mușchiul
neted)

Relația Ca liber ~ Ca legat in RS


Componentele muschiului scheletic
• Arhitectura de baza a mușchiului scheletic
• Fibrele musculare -forma alungita cilindrica.
• Lungimea fibrei musculare poate varia
extrem de mult de la fibre scurte de câțiva
microni la fibre lungi de pana la 30 cm cum
se întâlnesc in mușchiul sartorius.
• Fibra musculara este învelită de un strat
subțire de țesut conjunctiv numit
endomisium.
• Mai multe fibre, de ordinul a o mie de fibre-
fascicul muscular sunt învelite in țesut
conjunctiv denumit perimisium .
• Mai multe fascicule musculare se unesc si
formează la fiecare din capăt un tendon.
Întreg grupul de fibre musculare se numește
mușchi si este învelit de epimisium.
• Rolul țesutului conjunctiv :
– menține unitatea fibrelor musculare
– permite transferul forței realizate spre
sistemul osos cu care mușchiul formează o
unitate funcționala
– asigura aportul nutritiv necesar viabilității si
funcției fibrelor musculare.
 • - Fibra musculara conține structuri proteice
Arhitectura fibrei cilindrice organizate paralel in lungimea celulei
=miofibrile.
musculare- • Miofibrilele conțin filamente subțiri si groase care
se întrepătrund numite miofilamente (actina si
sarcomerul miozina) - care ocupa aproximativ 85% din volumul
celular
• ME in lumina polarizata se observa mai multe tipuri
de benzi si linii întunecate si luminoase care
alternează.:
– Benzile întunecate benzi A (anizotropic) - prezinta o banda
mediana luminoasa numita banda H si conține filamente
groase cu o lungime de 1,6 micron
– Banda I este o banda luminoasa -in mijloc o linie întunecată
denumita linia Z sau disc Z. conține filamente subțiri cu
lungimea de 1 micron si o grosime de 5-8 nm.
• Intre doua benzi Z se afla unitatea de baza a fibrei
musculare - sarcomer.
• O singura miofibrila conține aproximativ 4500 de
miofilamente musculare iar o singura fibra
musculare poate conține intre 5 si 10000 de
miofibrile
• In timpul contracției se produce o scurtare a tuturor
sarcomerelor care compun fibra musculara prin
apropierea discurilor Z-banda A rămâne constanta si
banda I se scurtează.
Structura actinei si miozinei
 • asociere de proteine dintre care cea mai
importantă este miozina II.
• Miozina este o moleculă proteică mare, cu
Filamentele groase o lungime de 1,5 microni și un diametru de
15 nm, cu o formă spațială asemănătoare
unei crose cu două capete: 2 lanțuri grele,
2 lanțuriușoare si 2 lanțuri reglatoare.
• Lanțurile grele prezinta 3 porțiuni: tija,
balamaua si capătul (formează partea
globulara a miozinei) cu rol in formarea
punților dintre filamentele subțiri si
filamentele groase. Capătul lanțului greu
are afinitate pentru actina si activitate ATP-
azica.
 Lanțurile ușoare ale miozinei
• Lanțurile ușoare esențiale si
reglatoare sunt înrudite cu familia
CaM
• Fiecare lanț ușor se asociază
capătului lanțului greu formând o
pereche cu rol in stabilizare parții
globulare a miozinei.
• Lanțul reglator are rol in reglarea
activității ATP -azice a miozinei.
– Fosforilarea lanțului reglator de
către MLCK-creste interacțiunea
punților transversal ale miozinei
– Fosfatazele scad fosforilarea
respectiv, activitatea miozinei
Scheletul filamentelor subțiri este dat de actina
Filamentele subțiri
filamentoasa F. -polimerizarea a 13 molecule de actina
globulara G si are o lungime o lungime de 36 nm.
-Tropomiozina (Tm) este o moleculă fibrilara, alfa
helicoidala , cu o lungime de 41 nm - 7 molecule de
actină G. Doi monomeri se răsucesc unul in jurul
celuilalt formând un dimer care se așază șanțurile
situate de o parte si alta a spiralei duble de actina F.
-Troponina (Tn) este o proteină globulară dispusă între
moleculele de tropomiozină, fiind alcătuită din 3
subunități (trimer):
•troponina T (TnT), se cuplează la tropomiozină,
•troponina C (TnnC2) cuplează Calciu, prin 4 sinusuri
doua situsuri cu afinitate mare si doua cu afinitate mica
NB fb cardiaca 3 situsuri unul singur cu afinitate scăzută
•troponina I (TnI)care se leagă de actina si inhiba
interacțiunea Actină- Miozină.
- Tropomodulina (Tm) se inseră la capetele filamentelor
de Actină. Au rol in blocarea polimerizării care permite
menținerea constantă a lungimii actinei.
 • -Nebulina este o alta proteina
Alte protein din structura a mușchiului care pornește
miofibrilelor
de la discurile Z de-a lungul
filamentelor subțiri si
controlează lungimea
filamentului subțire
• Titina proteina care
conectează linia M cu
discurile Z, având ½ din
sarcomer. Este un filament
elastic.
• α-actinina
Transmiterea neuro- • Joncțiune neuromusculara
numita placa motorie implica:
musculara
– butonul terminal al terminației
nervoase al alfa motori situați in
coarnele anterioare ale măduvei
spinări si in nucleii motori de
origine care conține veziculele
cu mediator (acetilcolina-Ach) s
– sarcolema fibrei musculare care
formează falduri jonctionale cu
receptori pentru Ach.
In jurul joncțiunii cu rol de izolare se
afla o celula Schwann.
 • Etapele transmiterii excitației la niv jonct.
neuromusculare
Transmiterea neuro- 1. Potențialul de acțiune condus de-a lungul axonului
musculara canale rapide de Na voltaj dependente. In apropierea
butonului terminației nervoase depolarizarea canale de
Ca voltaj dependente menține propagarea PA precum
si mobilizarea veziculelor de Ach si docarea acestora la
suprafața celulei.
2. Exocitoza veziculelor
creșterea concentrației in fata sinaptica Ach
3. Generarea potențialului de placa motorie
 Ach se leagă de recep. din pliurile membranei --
receptori nicotinici cuplați direct cu canale de Na --
receptori ionotropici care prin legarea Ach permit
pătrunderea Na in celula si generarea unui potențial local
de membrana.  atinge potențialul prag determina
deschiderea canalelor de Na voltaj dependente din
membrana din jurul plăcii neuromusculare cu generarea
unui potențial de acțiune ce se propagată la suprafața
sarcoplasmei
• Mediatorul -rapid inactivat in colina si acetil de
către acetil-colinesteraza. Colina este recuperata
prin receptori de suprafața a membranei butonului
terminal.
Segmentul presinaptic-
Veziculele sinaptice
Concentrația acetilcolinei în veziculele
sinaptice mature ajunge la 150 mM și
o singura veziculă conține între 6.000
și 10.000 de molecule de acetilcolina.
Veziculele sinaptice
- In zona activa în vecinătatea
membrane veziculele sunt dispuse in
dublu strat si sunt situate si orientate
direct, deasupra pliurilor
postsinaptice. Aceste veziculele sunt
gata pentru a fi eliberate
cele mai multe dintre vezicule
sinaptice sunt in zonă de depozit.
In peretele vezicular:
• sinaptobrevina.
• sinaptostagmina,
• Pompa de protoni
• Transportorul (antiportul) proton-
acetilcolina
 Segmentul presinaptic
Membrana terminala sinaptica
În membrana butonului terminal în zona activă
se află două proteine importante cu rol în
Exocitoza veziculelor sinaptice care fac parte din
clasa SNAREs:
• Sintaxina-1
• PAS 25

•Fuziunea veziculelor sinaptice cu membrana

•St 1 de fuziune –complex format din
sinaptobrevina, sintaxina-1 si 2 PAS
•St 2 de fuziune-complexul anterior format blocat
de complexina
•Por de fuziune  Ca pătrunde in butonul
terminal fixare Ca de către sinaptostagmina
îndepărtare complexina fuziunea veziculei
cu membrana plasmatica

Etape post fuzionare

- Scăderea conc de Ca citosolic  Desfacerea
sinaptostagminei de complexul de fuziune 
α PAFS (proteina asociata FSN) legare
FSN(este o ATP-aza) dezasamblare complex
cu consum de energie
•NB toxina botulinica si tetanica
endoproteaze care clivează sinaptobrevina
SNAP-25 – synaptosome associated protein of 25kDa sau
PAS-25 (sinaptozomului asociat proteinei cu greutate
moleculară de 25kDa ).
PAFRE (PAFRE-PAFS + Receptor) sau SNAREs ("SNAP" (Soluble NSF
Attachment Protein) Receptor
NSF sau FSN –factorul sensibil la N-etil-maleimida
 • Concentrația Ca2+ intracelular crește de 100 de ori
• creșterea ritmului de fuziune de 10.000 de ori a veziculelor
sinaptice cu membrana terminației nervoase.
• în aproximativ 200 μs se eliberează un număr de 200-300
Sinapsa neuro- de vezicule
• unui singur impuls nervos, din 300 de vezicule se
musculara eliberează 1.500.000 de moleculele de acetilcolină
• în mai puțin de 1 ms și se leagă de receptorii nicotinici din
placa terminală. Curentul prin fiecare canal este minuscul,
de câțiva microamperi (aproximativ 104ioni/msec)
• în ansamblu prin numărul mare de canale (aproximativ
500.000) --potențialul local de placă cu durată de 1-10 ms
să depășească valoarea prag (-30mV)
 • PA se răspândește pe întreaga suprafață
ca apoi pătrunde in tubi T.
Cuplarea excitației cu • Tubii T prezinta numeroase canale Ca tip
contracția L voltaj dependente (canale DHP
dependente) care se deschid si permit
pătrunderea calciului in celula conform
gradientului de concentrație Cantitatea
de Ca  mica si incapabila sa
declanșeze contracția fibrei musculare.
– activarea acestor canale de Ca DHP
dependente este obligatorie e in
declanșarea contracției.
– Au rol esențial ca senzor de voltaj
– Se agrega in grupuri de cate 4 (tetrade)
– Sunt inhibate de antihipertensive de tip
dihidropiridina
– Activează mecanic canalele de Ca din
structura RS
 • Canalele de Ca din RS
– sunt numite si canale de RYR (receptor de ryanodine)
– Ryanodina inhiba, cafeina activează deschiderea acestor
Cuplarea excitatie- canale
– Canalele de Ca de tip L activează direct, prin contact mecanic
contractie receptori de RYR
– In mușchiul scheletic avem subtipul RYR1
– Activitatea este modulate de ioni de Ca si Mg, ATP, -
calmodulina, PKA (Adrenalina-rec β adrenergici-AC-AMPc-
PKA)
• Canalele de Ca tip L
– M scheletic Cav1.1 -> determina deschiderea mecanica a
canalelor RYR
– M cardiac cav1.2 -> influx de Ca - pătrunderea Ca in celula
prin canalele de Ca DHP dependente determina activarea
canalelor de Ca din RS. Prin pătrunderea unei cantități din ce
in ce mai mare un număr in creștere exponențiala de canale
de Ca din RS vor fi activate. Acest fenomen este cunoscut de
activare se numește si "Calciu cheamă Calciu".

NB fibra musculara scheletica ≠cardiaca in cantitatea de Ca care

pătrunde prin tubi T.
– in fibra musculara scheletica întreaga cantitate de Ca din
timpul contracției in citosol este asigurata din RS
– in fibra musculara cardiaca o parte importanta este furnizata
prin canalele tubului T pentru atingerea unei contracții
eficiente.
 Cuplarea excitației cu
contracția

concentrația Ca de la 10-7 molar

la 2*10-5M.
troponinei C. Troponina prezinta
mai multe situsuri, unele de mare
afinitate si altele cu afinitate
scăzută. Doua situsuri cu afinitate
crescuta sunt ocupate permanent in
condiții fiziologice de Ca si Mg. Alte
doua situsuri de joasa afinitate vor
lega Ca in funcție de nivelul
concentrației intracitoplasmatice.
modificari conformationale
troponina
 tropomiozina
 cuplare actino-miozinica
 • Prin eliberarea situsurilor active ale actinei cuplarea actino-
miozinica este permisa si este urmata de înaintarea miozinei
printre filamentele de actina cu scurtarea sarcomerului prin
Mecanismul intim al evenimente care se repeta si care cuprind mai multe etape:
contracției musculare. • - etapa 1 - ATP se leagă de capătul globular al filamentului
de miozina cu scăderea afinității pentru actina
• -etapa 2- lanțul ușor enzimatic al capului miozinei permite
hidrolizarea/scindarea ATP in ADP si Pi. Ca rezultat al
desfacerii legăturii macroergice are loc o pivotare a capului
într-o noua poziție in care capul, gatul si tija sunt coliniare cu
inaintarea capul miozinei printre filamentele de actina cu 11
nm.
• -etapa 3 - o data desfăcut ATP-ul in ADP si Pi afinitatea
miozinei se modifica in sensul formarii unei noi si slabe punți
actino-miozinice
• -etapa 4 -capătul miozinei cuplat in noua poziție pe actina
eliberează
3 Pi si miozina își creste afinitatea formând o
punte puternica cu actina.
• Etapa5 -De asemenea miozina suferă o modificare
conformaționala cu angularea capului fata de tija si
tractionarea filamentului de actina cu 11 nm in direcția
benzilor H (coada miozinei) si scrutarea sarcomerului.
• -etapa 6 -eliberarea ADP de la nivelul capului miozinei cu
menținerea conformației miozinei si afinității acesteia la
situsul actinei. Complexul actino-miozinic este într-o stare
rigida
Excitation-Contraction Coupling
 INCETAREA CONTRACȚIEI
Epinefrina
• Contracția încetează prin reîntoarcerea Ca in
reticulului sarcoplasmic prin intermediul pompei de
Ca -SERCA (Sarco/Endoplasmatic Reticulum Calcium Receptor β
ATPaza).
• Pompa SERCA se găsește in membrana reticulului
sarcoplasmic cu rol in pomparea Ca împotriva Cascada intracelulara
gradientului de concentrație. AC-AMPc-PKA
• Activitatea pompei este controlata de fosfolamban
– In fb musculare scheletice lente Fosforilare
– In fb musculara cardiaca si neteda fosfolamban

Absenta in fb musculare scheletica rapida si intermediara  Inhibarea SERCA

Activitatea pompei de Ca este inhibata de proteina ac vitatea SERCA ↑
reglatorie (fosfolamban)
Fosfolambanul este fosforilat de PKA (calea AMPc) Pomparea rapida a Ca si
scade capacitatea de a inhiba Pompa de Ca
scurtarea contracției
• Stimularea beta adrenergica este urmata de
fosforilarea fosfolambanului  scăderea inhibiției
pompelor de Ca creste frecventa cardiaca Crește frecvența cardiacă
 Relatia lungime sarcomer-tensiune
musculara
• Mușchiul generează Mușchiul dezvolta:
-tensiune pasiva (urmare a unei întinderi a
tensiune si scurtare unei fibre musculare nestimulate
• 70%--100%--140% -tensiune activa –urmare a stimulării
mușchiului
-tensiunea activa =T totala-T pasiva
T activa maxima (lungimea este 70% din
lungimea de repaus
T active minima (lungimea este 140% din
lungimea de repaos
 • Contracția izotonica - scurtarea mușchiului
cu menținerea unei tensiuni musculare
constante. Contracția izotonica este
Contractia tetanica implicata in majoritatea activităților fizice
zilnice: mers, alergat, scris, deplasarea de
obiecte.
– contracție concentrica: scurtarea mușchiului
in timpul contracției izotonice se numește
(ex ridicarea mâini, ridicarea de pe scaun,
tragerea unui obiect).
– contracția excentrica reprezintă
alungireamușchiului in condițiile in care
tensiunea din mușchi este sub rezistența
opusa sarcina. Scopul contracției excentrice
este de a asigura o mișcare lenta si
controlata a întinderii musculare.
• Contracția izometrica reprezintă contracția
in care mușchiul nu-si modifica lungimea
dar tensiunea creste. In pofida creșterii
tensiunii in mușchi acesta nu poate depășii
rezistenta opusa de sarcina si astfel
mușchiul nu se poate scurta.
LUCRU MECANIC • PUTEREA = W/Δt
(lucru
mecanic/timp)
• Puterea = F x ΔX/ Δt
=F x v
– F=0 sau v=o  P=0
– V intermediara și F
intermediara  P
maxim
 • Mușchiul scheletic in condiții de repaus
consuma 13 Kcal/Kg/zi. In timpul efortului
muscular necesar energetic creste de
Metabolismul fibrei aproximativ 10 ori. Modul de furnizarea energie
musculare necesare contracției diferențiază fibrele
musculare striate.
• Moneda energetica folosita de fibra musculara ca
de altfel pentru orice celula este ATP.
• Alte forme de stocare:
– Creatinfosfatul
– Cea mai importanta forma de stocare -- glicogen.
fosforilare glucoza-6-P glicoliza anaeroba  3
moli de ATP si 2 moli de ac piruvic (ac lactic) .
• In fibrele cu contracției prelungita energia este
generata in mitocondrii prin decarboxilarea
acidului piruvic in acetil CoA si arderea in ciclul
Krebs cantități mari de ATP.

NB la fosforilarea glicogenului nu se consuma ATP

pentru formarea moleculelor de glucoza 6-P

Creatina + ATP Creatinfosfat + ADP

creatinfosfat+ ADP Creatina + ATP
 • De altfel modul in care fibra musculara își
procura energia, viteza cu care se contracta,
depozitele de glicogen diferențiază fibrele
musculare in:
Tipuri de fibre musculare
• - fibre musculare glicolitice albe tip IIb
(metabolism rapid glicolitic, densitate scăzută de
capilare, cu rezistenta scăzută la efort, cu viteza
mare de contracției, cu depozite mari de
glicogen, cu diametru mare, conținut scăzut de
mioglobina)
• - fibre musculare oxidativ-glicolitice roșii IIa.
Sunt numite si fibre intermediare cu viteza de
contracției mare asemănătoare cu cea a fibrelor
glicolitice dar cu rezistență intermediara la
oboseala musculara si un metabolism care
combina glicoliza anaeroba cu arderea oxidativa
in ciclul Krebs. (densitate mai mare de
mitocondrii decât in fibrele lente)
• -fibre musculare oxidative roșii I. (metabolism
oxidativ, densitate crescuta de capilare, cu
rezistenta mare la efort, cu viteza mica de
contracției, cu depozite mici de glicogen, cu
diametru mic, conținut crescut de mioglobina)
 Principalele caracteristicile fibrelor
musculare:
Tip fibra musculara Oxidativ lenta(I) Rapida Intermediara (IIa) Rapida Glicolitica (IIB)

Activitatea ATP azica a miozinei MICA MARE MARE

Viteza de contracției LENTA RAPIDA RAPIDA

Rezistenta la oboseala MARE INTERMEDIARA SCAZUTA

Capacitatea oxidativa MARE MARE MICA

Conținutul in enzime anaerobice MIC INTERMEDIAR MARE

Mitocondrii MULTE MULTE PUTINE

Retea de capilare DENSA DENSA SLABA

Culoarea fibrelor ROSIE ROSIE ALBA

Conținutul in glicogen MIC INTERMEDIAR MARE

Conținutul in mioglobina MARE MARE SCAZUT

Diametrul fibrei musculare MIC INTERMEDIAR MARE

Tipuri de contracției
musculara • Secusa este un răspuns care
urmează stimulări unice a fibrei
musculare:
- faza de latenta aproximativ 5 ms
de la inițierea procesului pana la
începutul contracției si este data
de timpul necesar propagări
potențialului de acțiune si de
timpul necesar mobilizării Ca din
reticulul sarcoplasmic.
- faza de contracției de aproximativ
15ms - concentrația Ca permite
cuplarea actinei cu miozina
scurtarea mușchiului si generarea
forței musculare
- faza de relaxare mai lunga de 25
ms in care concentrația Ca din
celula scade lent prin pomparea
acestuia in RS urmata de scăderea
punților actino-miozinice.

• .
 Cresterea fortei musculare
• Sumarizare
– Sumarizare de frecventa
(fenomen trappe)
fuziune de frecventa

– Sumarizare spațială
(recrutare)
Fenomenul: Treppe

– Aplicarea unui nou potențial

de acțiune la scurt timp de
primul potențial de acțiune va
prinde fibra musculara in
perioada de contracției.
– Prin pătrunderea unei
cantități de Ca suplimentare
ca urmare a stimulului nou
peste cantitatea de Ca din
celula deja existenta va elibera
noi situsuri de legare actinice
– generarea unei forte de
contracție superioare
fenomen Treppe.

Figure 12.15
Contracția tetanica
(sumatie de frecventa)
– Contracția tetanica completa
• Contracția tetanica
incompleta.<50Hz) Creșterea
frecventei de stimulare
generează o contracție
continua si mai puternica
decât secusa. Frecventa
stimulilor perioade de
contracție alternând cu
perioade de relaxare
incompletatensiunea in
mușchi va fi inconstanta
(>50Hz) fiziologica in care
frecventa de stimulare nu
permite perioade de relaxare
pe durata contracției
musculare cu obținerea unui
platou al tensiunii musculare
dezvoltate. Forța dezvoltata
este maxima si net superioara
atât secusei cat si contracției
tetanice incomplete.
• RECRUTAREA
• Creierul combina doua mecanisme
de control in reglarea forței produsa Reglarea forței
de un mușchi.
• Unitățile motorii sunt recrutate la
întâmplare. Totuși, primele unități
musculare
motorii sunt cele care cuprind un
număr mic de fibre motorii astfel in
prima etapa avem un control fin al
mușchiului dar cu o forță mica
dezvoltata –ctrl de neuroni alfa mici
cu prag scăzut de activare. Daca forța
pe care trebuie sa o dezvolte
mușchiul trebuie sa fie din ce in ce
mai mare atunci sunt angajați
neuroni mai care controlează unități
motorii mari.
Cu creșterea forței musculare
dezvoltata de mușchi controlul scade.
• O a doua metoda de control nervos
este numita codarea prin rata de
descărcare. Neuronii mici care
controlează unități musculare mici
operează la frecvente de descărcare
mici. Când forța musculara creste
rata de descărcare creste si vor fi
stimulați si neuroni mari care
controlează unități motori mari.
 • Unitatea motorie

Unitatea motorie • Unitatea motorie reprezintă toate fibrelor

musculare inervate de un singur neuron motor
alfa.
Muschii posturali – Numărul total de fibre musculare scheletice este in
1:100 jurul a 250 milioane si numărul de neuroni alfa motori
Muschii degetelor aproximativ 420.000 cu o medie de 600 fibre
1:10
musculare pentru fiecare neuron.
– Numărul de fibre motorii într-o unitate motorie
Muschii extraoculari variază foarte mult de la 2000 fibre in mușchii mari
1:1 posturali pana la 10 si chiar mai puține in mușchii
extraoculari.
– Grupul neuronilor care inervează o singura fibra
musculara formează rezerva neuro-motorie
• Unitatea motorie cuprinde un număr mai mare
sau mai mic de fibre in funcție de gradul de
control si de forța generata necesara pentru
fiecare grupa de mușchi.

• Pentru mușchii mari, care generează o forța

înalta cum ar fi mm cvadriceps, solear,
gastronemieni unde nu este necesar control fin,
organizarea se face in unității motorii mari. Când
este necesar un control fin unitățile motorii
cuprind puține fibre. Controlul unui mușchi se
face prin recrutarea unui număr variabil de
unități motori
 – fibre centrale cu sac
nuclear – 2 portiuni
Fusurile neuromusculare • una centrala non-
contractila – primesc
terminații primare sau
anulospirale a fibrelor
nervoase tip Ia –
transduc dinamica
lungirii mușchiului
• porțiune periferica
contractila - terminații
secundare prin fibre
tip II
– fibre periferice cu lanț
nuclear.-primesc
terminații senzitive prin
fibre tip II- transduc
lungimea statica
- inervație senzitiva (fibre Ia, II)  gradul de In transductia semnalului
întindere al acestora sunt implicate canale
- inervație motorie (fibre motorii gama) ENAC si ASIC2
contracția porțiunii distale a fibrelor musculare - (canale de Na voltaj
independente sensibile la
intrafusale cu sac si a fibrei musculare fusale cu protoni)
lanț
Raspunsul fibrelor
musculare intrafusale
• Este dependent de lungimea mușchiului si de starea de contracție a fibrelor intrafusale
– Lungimea mușchiului determina lungimea totala a fusului
– Gradul de contracție a capetelor fibrelor intrafusale determina lungimea capetelor
– Lungimea porțiunii centrale =Lung totala-Lung capete contractile
– Raspunsul fb fusale dependent de Lung porțiunii centrale
• Alungirea fusurilor neuromusculare in absenta contracției fibrelor intrafusale:
• răspuns dinamic si unul static. Răspunsul dinamic, rapid -porțiunea centrala a fibrelor cu sac nuclear. -
condus prin fibre Ia cu conducere mare (70-120 m/s). El este prezent cat are loc modificarea de lungime
a porțiunii centrale a fusuri si rata de descărcare este cu atât mai mare cu cat creste viteza de alungire a
fibrei musculare.

Răspunsul static este direct

proporțional cu lungimea
porțiunii centrale a fibrei
musculare. Impulsul pornește
in special de la fibrele cu lanț
nuclear pe calea fibrelor
nervoase tip II.
Alpha / Gamma Coactivation
 REFLEXELE OSTEOTENDINOASE
• Prin percuția ușoara a tendonului unui mușchi apare o alungire brusca,
neașteptată a mușchiului.
• Alungirea mușchiului alungirea fibrelor fusului neuromusculare pasiva
fără relaxarea activa a porțiunii distale a febrelor intrafusale răspuns
dinamic al fusului neuromuscular  impulsuri in fibrele nervoase tip Ia.
neuroni senzitivi unipolari din ganglionii rădăcini posterioare a nervilor
spinali spre centrul nervos. Aici neuronii senzitivi unipolari fac sinapsa cu
mai mulți motoneuroni alfa. Prin fibre motori alfa se produce contracția
mușchiului homonim tendonului percutat.
• Arcul reflex cuprinde doar doi neuroni: senzitiv si motor care fac sinapsa
in cornul anterior al măduvei spinării, reflexul osteotendinos este un reflex
monosinaptic.
• Durata reflexului osteotendinos este de aproximativ 1ms iar cea mai mare
întârziere apare la nivelul sinapsei (0,5 – 0,9 ms).
O singura fibra senzitiva Ia (neuron unipolar senzitiv din ganglionul rădăcinii dorsale a nervului
spinal) este conectata cu toți motoneuroni alfa homonimi. Aceasta divergenta a semnalului
duce la un răspuns contractil ferm.
 • La nivelul tendonului muscular se afla
Reflexul de TENDON organele tendinoase Golgi. Acești receptori
sunt situați in serie cu mușchiulinervat si
constituie componenta senzitiva a reflexului
de tendon. Organul tendinos Golgi este o
formațiune musculo-tendinoasa mai puțin
frecventa, comparativ cu fusurile (raportul
este in medie de 1/3), bine reprezentata in
mușchii cu contracție lenta,
• conectat la un capăt cu 10-15 fibre
musculare si la celălalt capăt se pierde
printre structurile tendinoase.
• Terminațiile nervoase se ramifica in organul
tendinos si apoi se spiraleaza in jurul
filamentelor de colagen. fibre mielinizate
Ib cu viteza de conducere de 80-120 m/s. -
Prelungirea axonala a neuronilor
pseudounipolari face sinapsa cu
interneuroni care pot modula starea
funcțională a motoneuronii din coarnele
anterioare ale măduvei spinării si transmit
ascendent informații spre cortex si cerebel.
 • Prin contracția musculara apare o creștere a
tensiunii in tendonul muscular cu stimularea
organului tendinos Golgi. 
Reflexul de TENDON – Răspunsul dinamic apare la o creștere rapida
a tensiunii in mușchisi in tendonul acestuia
la o valoare supramaximala cu o descărcare
brusca si o inhibare puternica a alfa
motoneuronilor urmata de o relaxare a
mușchiului suprasolicitat.
– Reflexul static apare la creșterea progresiva a
tensiunii in mușchicând organele tendinoase
cresc frecventa de descărcare a impulsurilor
către măduvă cu o inhibiție progresiva a
motoneuronilor alfa.
• Importanta reflexului de întindere este in
prevenirea rupturilor musculare sau
dezinserție tendonului precum si fractura
sau leziuni ale articulațiilor drept consecința
a suprasolicitării din partea mușchiului.
• Reflexul de întindere este implicat si in
distribuția uniforma a sarcinii fiecărui
fascicol al mușchiului contractat prin
controlul tensiunii in tendon.
 Fb lente Fb rapide Fb rapide Fb cardiaca
oxidative oxidative glicolitice
I IIa IIb
Lant de miozina MHC –I MHC-IIa MHC-IIb αMHC βMHC
greu
Pompa de Ca SERCA 2a SERCA1 SERCA1 SERCA 2a

Fosfolamban + - - +

Calsechestrina Rapida CSQ1 Rapida CSQ1 rapidaCSQ1 Cardiaca CSQ2

Cardiaca CSQ2
troponina TNNC1 TNNC2 TNCC2 TNNC1
3 situsuri 4 situsuri 4 situsuri 3 situsuri
Mecanismul de RYR 1 RYR 1 RYR 1 RYR 2
eliberare a Ca
Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Ca cheama Ca
cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo β stim-AMPc-
SR- contact dir SR- contact dir SR-contact dir fosforilare ->↑Ca