DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

CURSUL 3
Fiziologia fibrei musculare
 CUPRINS

1. Organizarea morfo-funcţională a fibrei musculare scheletice

2. Placa motorie
3. Cuplarea excitaţie – contracţie în fibra musculară
scheletică
4. Mecanismul contracţiei musculare în fibra musculară
scheletică
5. Particularităţi fiziologice ale fibrei musculare netede
5.1. Tipuri de fibre musculare netede
5.2. Cuplarea excitaţie – contracţie în fibra musculară
netedă
5.3. Contractilitatea fibrei musculare netede
 CELULELE MUSCULARE

Principalele proprietăți ale celulelor musculare:

• Excitabilitatea – apariția unui răspuns sub acțiunea stimulilor
specifici (impulsul nervos)
• Contractilitatea – scurtarea celulei cu dezvoltarea unei forțe
• Extensibilitatea – o forță de tracțiune poate alungi celula
• Elasticitatea – celula revine la lungimea inițială după
contracție / elongație

Tipuri de celule musculare:

• Striată scheletală
• Miocardică
• Netedă
 CELULELE MUSCULARE

Tipuri de celule musculare:

• Striată scheletală
• Miocardică
• Netedă
 1. ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A FIBREI
MUSCULARE SCHELETICE
 Celulă cilindrică, multinucleată
 cu nuclei dispuşi periferic
 lungime = 1 – 300 mm
FIBRĂ
 diametru = 10 – 150 m
 Membrana celulară = SARCOLEMĂ
 Citoplasma = SARCOPLASMA
(a) Porţiune contractilă cu MIOFIBRILE
(b) Porţiune necontractilă
 Nr.  de mitocondrii
 sub sarcolemă
 RS bine dezvoltat  în jurul miofibrilelor
 Mioglobină  la nivelul plăcii motorii
 Incluziuni de glicogen şi lipide (trigliceride)
 1.1. SISTEMUL SARCOTUBULAR

DEFINIŢIE - structură specializată a

sarcolemei (tubuli T) şi a RS (tubuli L)
care asigură cuplarea excitaţie/contracţie
(a) TUBULII TRANSVERSALI (T)
 invaginații transversale ale sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi
întunecat al miofibrilelor
 prezintă canale lente de Ca2+ voltaj-
dependente activate în timpul
depolarizării sarcolemei
 Rol: conduc impulsurile de pe suprafața
sarcolemei în interiorul celulei, către RS
(b) TUBULII LONGITUDINALI (L)
 RS dispus sub formă de reţea în jurul
miofibrilelor
 Rol: depozit intracelular (ic) de Ca2+
 Alcătuit din:
 două dilataţii laterale = cisterne cu
canale lente de Ca2+ voltaj-dependente
 la stimulare determină ieșirea Ca2+ TRIADA
din RS în citoplasmă SARCOPLASMATICĂ
 [Ca2+ ]ic  CONTRACŢIA  ansamblul format din
 un segment longitudinal cu pompe 1 tubul T + 2 cisterne
de Ca2+  în repaus asigură adiacente
recaptarea Ca2+ în RS  există 2 triade/sarcomer
 [Ca2+]ic  RELAXAREA
 1.2. MIOFIBRILELE

 Sunt organite specifice cu funcţie contractilă  reprezintă aparatul

contractil al celulei
 Sunt dispuse de-a lungul axului longitudinal, pe întreaga lungime
a fibrei musculare  reprezintă 80% din volumul fibrei musculare
 Sunt alcătuite din miofilamente contractile de miozină şi actină
organizate în sarcomere
 Cuprinde o succesiune ordonată de benzi sau discuri  aspectul
striat al fibrei musculare
 DISCURILE CLARE, IZOTROPE (discurile I)
 conţin actină
 sunt împărţite în 2 hemidiscuri de către banda Z
 DISCURILE ÎNTUNECATE, ANIZOTROPE (discurile A)
 conţin miozină şi parţial actină
 prezintă central banda H, bisectată de către linia M

Sarcomer

Banda Z Banda Z
Miofilamente Miofilamente
subțiri groase

Banda H
Disc I Disc A Disc I
 Sarcomer
MIOFILAMENTELE CONTRACTILE
1. Miofilamente groase
 constituite din miozină
 diametrul = 10 nm Banda Z Banda Z

 lungimea = 1,5 m Miofilamente

subțiri
Miofilamente
groase
2. Miofilamente subţiri
 constituite din actină Banda H
Disc I
 diametrul = 5 nm Disc A Disc I

 lungimea = 2 m

RAPORTURI: la nivelul discului A (întunecat)

 1 miofilament de miozină / 6 miofilamente de actină
 1 miofilament de actină / 3 miofilamente de miozină
SARCOMERUL
 unitatea morfo-funcţională a miofibrilei
 format din - 1 disc întunecat (A)
- 2 hemidiscuri clare (I)
 delimitat de două membrane Z
 lungime de 2–2,25 m în repaus
 se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea filamentelor de
actină printre cele de miozină și apropierea membranelor Z

PROTEINELE MUSCULARE
1. Proteine contractile  actina şi miozina
2. Proteine reglatoare  troponinele şi tropomiozina, care intră în
structura miofilamentului subţire, alături de actină
 1.3. MIOGLOBINA

 proteină care conţine Fe2+ Fe2+

 constituie un rezervor temporar de O2
 favorizează disocierea HbO2 la nivel muscular

FIBRE MUSCULARE ROŞII

 bogate în mioglobină
 metabolism predominent aerob (+ O2)
 rezistente la oboseală
 forţă şi viteză redusă de contracţie (tonice)

FIBRE MUSCULARE ALBE

 sărace în mioglobină
 metabolism predominant anaerob (- O2)
 puţin rezistente la oboseală
 forţă şi viteza crescută de contracţie (fazice) 12
 1.4. PROTEINELE MUSCULARE CONTRACTILE

(a) MIOZINA
 fracţiunea proteică majoră, complexă, asimetrică (cap si coada)
 alcătuită din 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare
 organizare în 2 părți: LMM HMM

1. Light meromiozina (LMM)

 formează “coada”(axul) miofilamentului
 cuprinde cele 2 lanţuri grele dispuse
într-o conformaţie de alfa-helix,
înfăşurate unul în jurul celuilalt

2. Heavy meromiozina (HMM) – cuprinde:

“capul” alcătuit din extremitatea lanţurilor grele şi lanțurile uşoare
“gâtul” (braţul) leagă capul de coadă şi asigură mobilitatea capului
CAPUL MIOZINIC
 Format din extremitatea plicaturată a
lanţului greu + lanţurile uşoare
 Prezintă:
 un situs de interacţiune cu actina
 un situs nucleotidic ATP-azic care leagă ATP și
îl scindează pentru a genera energia necesară
contracţiei
 Orientarea capului faţă de axul filamentului
 90° în condiţii de repaus
 45° în timpul contracţiei
 Rol: capul + gâtul (are mobilitate) formează
”puntea” de legare cu actina (“cross–bridge”)
care inițiază contracția
(b) ACTINA
 se găseşte sub 2 forme:
 actina globulară (actina G) = forma monomerică
 actina fibrilară (actina F) = forma polimerică (340-380 monomeri)
 are 2 proprietăţi:
 capacitate de polimerizare
 capacitate de interacţiune cu miozina

Troponinele (C,T,I) Tropomiozina (TMZ) Actina G

Miofilamentul de ACTINĂ
 1.5. PROTEINELE MUSCULARE REGLATORII

(a) TROPOMIOZINA (Tmz)

 este dispusă sub formă de bastonaşe de-a lungul miofilamentului
de actină - 1 moleculă de Tmz / 7 monomeri de actină G
- 50 molecule de Tmz / 1 filament de actină
 când [Ca2+] citosolic scade la 10-7M (repaus) Tmz se interpune
între actină şi miozină  împiedică interacţiunea actino-miozinică
 când [Ca2+] citosolic creşte la
10-5M (stimulare) Tmz se
deplasează lateral şi permite
formarea punţilor transversale
actino-miozinice  iniţierea
contracţiei musculare
(b) TROPONINELE
 complex de 3 molecule reglatorii
1.Troponina C (TnC)
 fixează Ca2+ când [Ca2+] citosolic creşte la
10-5M şi declanşează deplasarea laterală a
Tmz  se pot forma punţile transversale
actino-miozinice
2. Troponina T (TnT)
 leagă complexul de troponine de Tmz
3. Troponina I (TnI)
 leagă complexul de troponine de actină
 menţine Tmz în poziţia de blocare a
interacţiunii actino-miozinice
 inhibă ATP-aza capului miozinic
 2. PLACA MOTORIE

DEFINIŢIE: joncţiunea dintre axonul neuronului motor cu originea în

coarnele anterioare a măduvei spinării sau în nucleii motori somatici
ai trunchiului cerebral şi fibra musculară striată scheletică
PLACA MOTORIE = sinapsă chimică de tip excitator

CARACTERISTICI STRUCTURALE
1. Componenta presinaptică -
butonul terminal al moto-
neuronului, cu vezicule cu Ach
2. Fanta sinaptică
3. Componenta postsinaptică -
invaginaţie plicaturată a
sarcolemei, cu Receptori de Ach
de tip Nicotinic (receptori cuplati
cu un canal de Na)
 TRANSMITEREA EXCITAŢIEI ÎN PLACA MOTORIE

1. Invazia butonului sinaptic de către PA neuronal  influx de Ca2+

2. Eliberarea şi difuziunea ACh în fanta sinaptică
3. Acțiunea Ach asupra Rec. Nicotinici
4. Influx de Na+ prin canale operate de ligand

5. Potenţial de placă  sumare temporo-spaţială

până la valoarea prag a PA muscular (- 55mV)
6. Influx de Na+ prin canale rapide voltaj-
dependente  depolarizare musculară
(până la + 30 mV)
7. PA muscular propagat lent (30 m/sec) la nivelul
sarcolemei și apoi prin tubulii T

8. Inactivarea ACh sub acţiunea AChE

 desfacerea complexul ACh-Receptor şi hidroliza ACh
 BLOCANTELE PLĂCII MOTORII

1. MEDICAŢIA ADJUVANTĂ în timpul anesteziei

 permite obţinerea relaxării musculare (paralizie musculară flacidă)
 combate spasmele şi convulsiile
(a) Blocante ale receptorului nicotinic de tip CURARA
 împiedică fixarea ACh pe Rec. nicotinic
 determină scăderea progresivă a
amplitudinii şi duratei PPSE pe
măsura creşterii dozei de curara
 blocajul este complet (curarizare
totală) când amplitudinea PPSE
scade la 1/3 din amplitudinea
normală
(b) Blocante ale Rec. nicotinic de tip SUCCINILCOLINĂ
 în faza I - produc depolarizarea
postsinaptică  contracţie tranzitorie
 în faza II - rămân fixate de Rec. nicotinic
 desensibilizează Rec.nicotinic la ACh
 menţin sarcolema în stare repolarizată

2. TOXINA BOTULINICĂ
 este produsă de bacilul
botulinic (anaerob)
 blochează exocitoza ACh
de la nivel presinaptic
 poate produce paralizie
 3. CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
DEFINIŢIE - succesiunea de fenomene care realizează legătura
funcţională între sarcolemă şi structurile contractile care determină
declanşarea contracţiei şi declanşarea relaxării musculare
 este o funcţie a SISTEMULUI SARCOTUBULAR

Declanşarea contracţiei Declanşarea relaxării

 I.DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE

PA muscular se propagă lent de-a lungul

sarcolemei  activează canalele de Ca 2+
din membrana tubulilor T

Activarea canalelor de Ca2+ din membrana

tubulilor L (reticul sarcoplasmatic) determină
ieşirea Ca2+ în citoplasmă  creşterea
concentraţiei de la 10-7M la 10-5 M

1. Fixarea Ca2+ pe troponina C

2. Deplasarea laterală a Tmz  eliberarea
situsurilor de interacţiune actino-miozinică
3. Formarea punţilor actino-miozinice

CONTRACŢIA MUSCULARĂ
 Contractia musculara reprezintă alunecarea (glisarea)
miofilamentelor de actină printre cele de miozină 
apropierea discurilor Z şi scurtarea sarcomerului
 4. MECANISMUL CONTRACŢIEI
MUSCULARE
 Reprezintă alunecarea (glisarea)
miofilamentelor de actină printre cele
de miozină  apropierea discurilor Z
şi scurtarea sarcomerului
 hemidiscurile clare se micşorează
 discul întunecat rămâne nemodificat
“CICLUL PUNŢILOR”
 Reprezintă mecanismul molecular al contracţiei  formarea şi
desfacerea ciclică a punţilor transversale actino-miozinice atât
timp cât concentraţia Ca2+ este 10-5 M
 Nu se desfăşoară simultan la nivelul unui sarcomer  o parte din
punţi menţin „ancorate” miofilamentele de actină deja glisate spre
interiorul sarcomerului
 II. DECLANŞAREA RELAXĂRII MUSCULARE

In absenta PA la nivelul sarcolemei:

Activarea pompelor de Ca2+ din segmentul
longitudinal al tubulilor L determină
recaptarea Ca2+ în depozite (stocare pe
calsechestrină)  scăderea concentraţiei
Ca2+ citosolic de la 10-5M până la 10-7M

1. Eliberarea Ca2+ de pe troponina C

2. Revenirea Tmz în poziţia iniţială
 blocarea situsurilor de
interacţiune actino - miozinică
3. Desfacerea punţilor actino-miozinice

RELAXAREA MUSCULARĂ
 TEST (complement simplu)

* Tubulii transversali din fibra musculară scheletică:

A. Reprezintă un depozit de Ca2+ la nivelul cisternelor
terminale
B. Prezintă canale rapide de Na+ voltaj-dependente
cuplate cu membrana cisternelor terminale
C. Prezintă pompe de Ca2+
D. Sunt componente ale triadei sarcoplasmatice
 TEST (complement multiplu)

Miofilamentul subțire din fibra musculară striată conține:

A. Actină
B. Miozină
C. Tropomiozină
D. Troponină C, I și T
E. Mioglobină
 TEST (complement multiplu)

Curara este un blocant al plăcii motorii:

A. Utilizat ca medicaţie adjuvantă în timpul anesteziei
generale
B. Împiedică exocitoza veziculelor presinaptice cu
acetilcolină
C. Determină scăderea progresivă a amplitudinii şi duratei
potentialului postsinaptic excitator pe măsura creşterii
dozei
D. Combate spasmele şi convulsiile
E. Produce o depolarizare postsinaptică tranzitorie
 5. PARTICULARITĂŢI FIZIOLOGICE ALE
FIBREI MUSCULARE NETEDE
FORMA - fusiformă
 lungime: 20 – 500 m
 diametru: 2 – 10 m
STRUCTURĂ
 Nucleu: unic, central
 Sarcolema
 pompe ionice: pompe de Ca2+
 canale lente de Ca2+ - voltaj-dependente
- operate de ligand
- operate mecanic
 Zone specializate
 caveole - înlocuiesc tubii T
 corpi denşi - înlocuiesc discurile Z
 conexoni - sinapse electrice între celule
 PROTEINELE CONTRACTILE
 formează miofilamente groase de miozină
şi subţiri de actină care nu sunt organizate
în sarcomere
 corpii denşi înlocuiesc discurile Z (aspectul
neted al fibrei musculare)
 activitatea ATP- azei miozinice este scăzută
 interacţiunea actino-miozinică depinde de
gradul de fosforilare a lanţurilor uşoare
miozinice
UNITATEA CONTRACTILĂ
PROTEINE REGLATORII cuprinde 15 miofilamente de
 tropomiozina (Tmz) actină fixate pe doi corpi denşi,
situate în jurul unui singur
 calmodulina (CaM) înlocuieşte Tn-C
filament de miozină
 5.1. TIPURI DE FIBRE MUSCULARE NETEDE

Caracteristici Fibra musculară

morfologice multiunitară
Distribuţie Muşchii intrinseci ai
globilor oculari
Vasele mari
Organizare Dispuse separat
Fără conexoni
Inervaţie Individuală
Joncţiune Joncţiuni de contact
neuro- 1 varicozitate cu NT
musculară pentru fiecare fibră
musculară
 5.1. TIPURI DE FIBRE MUSCULARE NETEDE

Particularităţi Fibra musculară

morfologice unitară
Distribuţie Pereţii viscerelor
cavitare
Vasele mici
Organizare Grupate în tunici
musculare
Nr. de conexoni
Inervaţie Stratul superficial al
tunicii musculare
Joncţiune Joncţiuni difuze
neuro- 1 varicozitate cu NT
musculară pentru mai multe fibre
musculare
 5.1. TIPURI DE FIBRE MUSCULARE NETEDE

Caracteristici Muşchi neted Muşchi neted

Funcţionale multiunitar unitar
Tonus bazal Mecanism neurogenic Mecanism miogenic
(stimulare nervoasă) (automatism)
Contracţie Fiecare fibră se Excitaţia este condusă
(alunecarea contractă individual rapid de la o celulă la alta
filamentelor  permite gradarea prin conexoni  fibrele se
de actină contracţiei contractă ca un tot unitar
printre cele de (sinciţiu funcţional)
miozină)

Controlul Nervos Nervos şi Hormonal

contracţiei 37
 5.2. CUPLAREA EXCITAŢIE – CONTRACŢIE

I. DECLANŞAREA CONTRACŢIEI   [Ca2+] din citoplasmă

• Spre deosebire de fibra musculară scheletică:

– Depozitele de calciu intracelulare (tubii L) nu sunt suficiente,
deci în fibra musculară netedă e necesară sursă dublă de
calciu:
– Intracelulară
– Extracelulară
– Troponina C e înlocuită cu calmodulina, aceasta fiind
molecula de care se fixeaza calciul:
• Calmodulina + 4 Ca2+
– Complexul Calmodulina +4 Ca2+ are 2 roluri:
• Deplasează tropomiozina de pe actină, eliberând situsul
de interacțiune cu miozina
• Activeaza MLCK (miozin light chain kinase) care va
fosforila capul miozinei astfel încât acesta să fie capabil să
interacționeze cu actina
 5.2. CUPLAREA EXCITAŢIE – CONTRACŢIE

I. DECLANŞAREA CONTRACŢIEI   [Ca2+] din citoplasmă

Influxul nervos determină activarea
(a) CUPLARE ELECTRO - canalelor de Ca2+ voltaj –
MECANICĂ dependente (L) din sarcolemă

Factorii CONSTRICTORI determină:

1. Activarea canalelor de Ca2+
operate de ligand din sarcolemă
(b) CUPLARE FARMACO- 2. Activarea proteinei Gq cuplată cu
MECANICĂ fosfolipaza C  IP3 (mesager
secundar) care activează canalele
de Ca2+ din membrana RS

Întinderea fibrei musculare

(c ) CUPLARE MECANO -
determină activarea canalelor de
MECANICĂ
Ca2+ operate mecanic din sarcolemă
 5.2. CUPLAREA EXCITAŢIE – CONTRACŢIE

I. DECLANŞAREA CONTRACŢIEI   [Ca2+] din citoplasmă

Influxul nervos determină activarea
(a) CUPLARE ELECTRO - canalelor de Ca2+ voltaj –
MECANICĂ dependente (L) din sarcolemă

Factorii CONSTRICTORI determină:

1. Activarea canalelor de Ca2+
operate de ligand din sarcolemă
(b) CUPLARE FARMACO- 2. Activarea proteinei Gq cuplată cu
MECANICĂ fosfolipaza C  IP3 (mesager
secundar) care activează canalele
de Ca2+ din membrana RS

Întinderea fibrei musculare

(c ) CUPLARE MECANO -
determină activarea canalelor de
MECANICĂ
Ca2+ operate mecanic din sarcolemă
 I. DECLANŞAREA CONTRACŢIEI   [Ca2+] din citoplasmă

4 Ca2+ + Calmodulina

Activarea MLCK
(myosin light chain kinase –
enzima de fosforilare a
lanturilor usoare miozinice)

Fosforilarea lanţurilor uşoare

miozinice

Formarea punţilor actino-

miozinice

CONTRACŢIE MUSCULARĂ
II. DECLANŞAREA RELAXĂRII   [Ca2+] din citoplasmă

Activarea pompelor de Ca2+ din (+)

sarcolemă şi membrana RS

Desfacerea complexului Factorii RELAXANŢI care

4Ca2+ - Calmodulină  AMPc sau GMPc

Activarea MLCP
(myosin light chain phosphatase) (+)

Defosforilarea lanţurilor uşoare

miozinice

Desfacerea punţilor actino-miozinice

RELAXARE MUSCULARĂ
 5.3. CONTRACTILITATEA FIBREI MUSCULARE
NETEDE
1. Activitatea ATP-azică scăzută - determină o viteză redusă de
desfăşurare a ciclului punţilor transversale:
 durata mai mare a contracţiei (1 – 3 sec, de 30 de ori mai mare
decât în fibra striată)
 energie necesară pentru a susţine o contracţie mai redusă (1/10
– 1/300 faţă de fibra striată)

2. Absenţa benzilor Z - determină:

 o capacitate mare de scurtare (până la 2/3 din lungimea iniţială
faţă de 1/3 la fibra striată)
 o forţă de contracţie/suprafaţa de secţiune mai mare (4 - 6 kg/cm2
faţă de 3 - 4 kg/cm2 la fibra striată)
 TEST (complement multiplu)

Muşchiul neted multiunitar:

A. Are un tonus bazal menţinut prin mecanism miogenic
B. Cuprinde fibre musculare care se contractă individual
C. Permite gradarea contractiei
D. Cuprinde fibre musculare care constituie un sinciţiu
E. Este controlat exclusiv prin mecanism nervos
 ȘTIAȚI CĂ?

Cel mai puternic mușchi din corpul uman,

raportat la mărimea lui,
este mușchiul maseter