ŢESUTUL MUSCULAR

PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

 ŢESUTUL MUSCULAR
 CLASIFICARE

- 3 varietăţi (structură, ultrastructură, organizare moleculară, funcţii)

 ŢESUT MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

- alcătuieşte masa musculară ataşată scheletului;
- asigură mişcări voluntare la nivelul scheletului axial şi al membrelor,
menţine postura şi poziţia corpului;
- inervaţie: sistem nervos somatic;
 ŢESUT MUSCULAR STRIAT CARDIAC
-structura miocardului şi în venele mari
-realizează contracţii involuntare,
printr-un sistem intrinsec;
- inervaţie: sistem nervos
autonom;
 ŢESUT MUSCULAR NETED
-structura unor organe interne
(cavitare sau tubulare) şi
a sistemului circulator;
-realizează contracţii
involuntare;
- inervaţie: sistem nervos
autonom
 ŢESUTUL MUSCULAR
 Observaţie:
Termenul de STRIAT se datorează prezenţei, de-a lungul celulelor
musculare scheletice şi cardiace, a unui aranjament repetitiv ordonat al
filamentelor subţiri şi groase, constând într-o alternanţă de benzi clare şi
benzi întunecate, ce traversează grosimea fibrelor la acelaşi nivel.
Lipsa acestui aranjament determină termenul de NETED.

 Histogeneză:
- origine mezodermică
- tipul striat scheletic  mezoderm paraxial
- tipul striat cardiac  mezoderm splanhnic adiacent tub cardiac primitiv
- tipul neted  mezodermul splanhnic adiacent intestin primitiv
 ŢESUTUL MUSCULAR

- celule = miocite / fibre musculare (denumire improprie, datorată formei

alungite)

 proprietate principală: CONTRACTILITATEA

- capacitatea de a transforma energia chimică în energie mecanică
 două molecule proteice contractile: ACTINA şi MIOZINA
- organizare:
FILAMENTE SUBŢIRI (predominant actină + troponină, tropomiozină)
FILAMENTE GROASE (exclusiv miozină)

- miozina este componenta activă, determinând alunecarea

filamentelor de actină de-a lungul celor de miozină
- sursa energetică: ATP
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

- celule musculare multinucleate, de formă cilindrică, foarte alungite

(până la 25-30 cm), cu un diametru de 10-100 μm

 LOCALIZARE
- scheletică
- tub digestiv (cavitate orală, obraji, faringe, ½ superioară esofag, sfincter
anal extern)
- laringe
- sfincter uretral extern
- muşchi ureche medie
- muşchi extrinseci ai globului ocular
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 ORGANIZARE

-celulele organizate paralel între ele,

formând GRUPE sau FASCICULE care,
împreună, alcătuiesc un muşchi
- muşchiul: tapetat periferic de
EPIMISIUM:
ţesut conjunctiv dens semiordonat
perforat de elementele vasculare şi
nervoase
- fiecare fascicul: tapetat de PERIMISIUM:
ţesut conjunctiv mai lax, prin
intermediul căruia pătrund şi
se ramifică vasele şi nervii
- fiecare celulă: înconjurată de ENDOMISIUM:
peliculă fină de ţesut conjunctiv lax,
cu fibre reticulare, un număr
mare de capilare şi terminaţii nervoase
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

 ELEMENTE DE HISTOGENEZĂ
- origine în mezodermul somatic
- organizat sub formă de miotomi
- există celulele stem miogenice  celule fuziforme
mononucleate = mioblaste iniţiale (primare)
- mioblastele primare
- migrează în vecinătatea pieselor viitorului schelet
- se divid  grupe de mioblaste
 sintetizează actina + miozina 

miofilamente 
 miotubuli (miotubi primari)  fibră musculară
adultă / miocit
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
MO
- formă cilindrică (cu capetele uşor rotunjite) -
secţiune longitudinală
- formă poligonală - secţiune transversală
- citoplasmă acidofilă
- multinucleată, 20-40 nuclei/cm lungime, situaţi periferic, la intervale
regulate, alungiţi, lenticulari, intens bazofili
- peste membrana plasmatică (sarcolema):
- strat suplimentar, de tipul unei membrane bazale (lamina
externă)
- fibre reticulare
- între cele două membrane: celulele satelit
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
MO - secţiune longitudinală
- DUBLĂ STRIAŢIE (longitudinală şi transversală) a
citoplasmei  prezenţa miofibrilelor (în număr
de câteva mii)  contracţie
MO - secţiune transversală
- celule bine individualizate, uşor de recunoscut
prin poziţia periferică a nucleilor
- miofibrilele ocupă majoritatea suprafeţei de
secţiune: structuri punctiforme, grupate în mici
arii dispersate în masa de sarcoplasmă =
câmpurile lui Cohnheim

MIOFIBRILELE: ME
- structuri cilindrice (diametru de 1-2 μm)
- aranjament ordonat  paralele între ele
 explică STRIAŢIILE LONGITUDINALE (MO)
1 MIOFIBRILĂ:
- succesiune alternantă de benzi clare şi benzi
întunecate,
- situate la acelaşi nivel de-a lungul tuturor
miofibrilelor
 explică STRIAŢIILE TRANSVERSALE
(MO)
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

Teritoriul cuprins între două

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
MIOFIBRILELE
BENZI ÎNTUNECATE (DISCURI A)
-anizotrope
-birefringente în lumină polarizată
-lungime 1,5 μm
-central: zonă mai puţin întunecată,
mai puţin electron-densă = zona H 
 central: linie fină întunecată
= linia M
linii Z reprezintă unitatea
morfo-funcţională a celulei
musculare striate, denumit
SARCOMER: acesta cuprinde
un disc A în totalitatea lui,
având de o parte şi de cealaltă
câte un hemidisc I

BENZI CLARE (DISCURI I)

- izotrope
- monorefringente în lumină polarizată
- lungime 0,8 μm, mai scurte în contracţie
- central:
linie îngustă,
evident întunecată = linia Z
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ

ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

MIOFIBRILELE
- formate din miofilamente contractile, în care constituentele
principale sunt ACTINA şi MIOZINA
- actina  filamente subţiri
- miozina  filamente groase

- raport filamente actină / filamente miozină: 6/1,

fiecare filament gros fiind înconjurat de 6 filamente subţiri
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
FILAMENTELE GROASE
- lungime 1,5 μm, diametru 15 nm, ocupă partea
mijlocie a sarcomerului (DISCUL A)
-1 filament gros: 350 molecule de miozină
MOLECULA DE MIOZINĂ
A. două lanţuri polipeptidice grele organizate
helicoidal:
- aspect de crosă de golf
- porţiune liniară (coada crosei)
- porţiune globulară (capul crosei)
- joncţiunea dintre cap şi coadă
= flexibilă (“zona balama”)
B. patru lanţuri polipeptidice uşoare
-organizate în două perechi:
-fiecare pereche este asociată cu
unul din fragmentele S1
ale moleculei

- pentru fiecare lanţ greu există două

lanţuri subţiri
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ

ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ
FILAMENTELE GROASE
MOLECULA DE MIOZINĂ
A. două lanţuri polipeptidice grele
- tripsina  clivare:
- meromiozina uşoară (cea mai mare parte din
coada crosei)
- meromiozina grea (capul crosei, zona balama şi
o mică zonă din coadă)
- meromiozina grea: papaina 
clivare 
 două fragmente
aproximativ egale
S1 - corespunzător
extremităţii globulare care se
proiectează radial din axa
agregatelor de miozină
S2 corespunzător
zonei restante din
coadă
Fragmentul S1 asigură cuplarea
cu ATP-ul şi are rol în
conexiunea, prin punţi
încrucişate, cu actina
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

FILAMENTELE GROASE
- într-un filament gros, moleculele de miozină
- dispuse strâns împachetat, paralele între ele şi spaţiate la intervale
regulate (aprox. 45 nm)
- aşezate în succesiune cap-coadă:
- partea centrală a filamentului conţine numai porţiunile tip
coadă (corespondendul zonei H a
sarcomerului)
- cele două extremităţi conţin porţiuni tip coadă şi cap

- central în filament:
 punţi transversale de legătură
între miofilamentele de miozină,
formate din molecule de
MIOMEZINĂ
 conferă stabilitate
filamentelor groase
 corespund
liniei M
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE
MOLECULARĂ

FILAMENTELE SUBŢIRI
- lungime 1 μm, diametru de 5-7 nm
- punct de origine discul I
- ataşate printr-o extremitate la liniile Z
- cealaltă extremitate, liberă, pătrunde pe o mică
distanţă în discul A adiacent, printre
filamentele de miozină
- complex multimolecular:
- component principal: molecula de ACTINĂ,
polipeptidică, ce formează monomeri
globulari – ACTINA G, cu zonă de afinitate
pentru miozină
- monomerii de actină G polimerizează, păstrând
orientarea spaţială: actina fibrilară, ACTINA F,
polarizată:
- capătul pozitiv se leagă de linia Z prin Α-ACTININĂ
- capătul negativ se orientează spre centrul
sarcomerului, spre discul A şi linia M
- 2 lanţuri de actină F se organizează sub forma
unui dublu helix, prin înfăşurarea unuia în
jurul celuilalt, cu o periodicitate de 36 nm
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE
MOLECULARĂ

FILAMENTELE SUBŢIRI
- dublu helix - două şanţuri puţin adânci - proteine
reglatoare:
-TROPOMIOZINA: proteină formată din două lanţuri
polipeptidice cu dispoziţie helicoidală; moleculele
polimerizează pentru a forma filamente dispuse cap-
coadă; 1 moleculă acoperă 7 molecule de actină G;
consolidează filamentul subţire, şi maschează
locurile de afinitate pentru miozină de pe
moleculele de actină
-TROPONINA: complex de 3 subunităţi peptidice de
formă globulară
TROPONINA T (TnT), care fixează complexul pe
tropomiozină
TROPONINA C (TnC), care fixează calciul şi iniţiază
contracţia
TROPONINA I (TnI), care se leagă de actină, inhibând
fixarea capului miozinei pe actină; implicată în
reglarea de către calciu a contracţiei musculare
Ca intracelular crescut  Ca se leagă la troponina C 
modificare conformaţională tropomiozină: expune
locurile de afinitate anterior blocate de pe filamentele
de actină  interacţiunea actină-miozină.
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

 CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ

SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE
MOLECULARĂ

CORESPONDENŢA CU SARCOMERUL

HEMIDISCURI I
-exclusiv filamente subţiri
DISCUL A
- ambele tipuri de filamente, cu excepţia
porţiunii sale centrale (zona H) care conţine
numai filamente groase, centrate pe linia M
LINIA Z
- ancorare filamente de actină din sarcomere
vecine
- aspect în zig-zag
- molecula majoritară: α-actinina, cu afinitate
pentru actină
-alte proteine: zeugmatina, filamina
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

CITOSCHELETUL
- filamente necontractile
(25% din totalul proteic al celulei)
CITOSCHELETUL INTRASARCOMERIC
- titina (conectina): conectează
filamentele groase de miozină la linia
Z
- nebulina, asociată la filamentul de actină, tipar pentru polimerizarea actinei
G; ancorare actină (prin α-actinină) în linia Z
- tropomodulină, localizată la extremitate liberă a filamentului subţire de
actină; rol în reglarea lungimii filamentului prin polimerizarea actinei G
CITOSCHELETUL EXTRASARCOMERIC
- în fibra matură: desmină  aliniere miofibrile; fixează linia Z la membrana
celulară
-dezvoltare histogenetică: vimentina, nestina
CITOSCHELETUL SUBSARCOLEMIC
- complexul distrofină-glicoproteine asociate
- distrofina: cuplare la filamentele de actină
se leagă de laminină prin două grupe de proteine trans-
membranare (distroglicanii α şi β, sarcoglicanii α, β, γ şi δ)
- costamerele: formate din vinculină şi talină, se leagă cu α-actinina liniei Z
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ

ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

TUBII T
- invaginaţii profunde ale sarcolemei sub forma unor
canaliculi/tubuli cu o direcţie transversală şi cu o
multitudine de ramificaţii
-învelesc fiecare miofibrilă la
nivelul joncţiunii dintre
discurile A şi I
-dispuşi între sistemul tubular
anastomozat al reticulului
sarcoplasmatic (RS)
-facilitează conducerea undelor
de depolarizare de-a lungul
sarcolemei
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

RETICULUL SARCOPLASMATIC (RS)

- înveleşte fiecare miofibrilă
- corespondentul REN, cu organizare şi
funcţie adaptate proceselor de
contracţie
- poliribozomii asociaţi absenţi
- unităţi membranare  sistem tubular
anastomozat complex, dispus sub
formă de manşoane de-a lungul
miofibrilelor
-în raport cu 1 tub T, RS prezintă un
tubul mai larg = cisternă terminală
(reticulul joncţional)
- din cisterna terminală se desprind o
multitudine de tubuli în unghi drept:
iniţial aranjaţi aproximativ paralel,
în zona mijlocie faţă de tubul T vecin
formând anastomoze în formă de
reţea (zona corespunzătoare
benzii H), apoi din nou cu traiect
rectiliniu  se deschid într-o cisternă
terminală în raport cu tubul T vecin
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

RETICULUL SARCOPLASMATIC (RS)

ME:
- feţe adiacente tub T - cisterne terminale:
particule electron-dense care traversează
spaţiul dintre aceste feţe = picioare
joncţionale (canale complexe joncţionale)
- reglează contracţia musculară, controlând
menţinerea sau eliberarea ionilor de calciu
- în cisterne: calsechestrina, proteină
responsabilă de menţinerea calciului în
reticul
- 1 sarcomer
- 1 segment de RS care se întinde între
două joncţiuni A-I, mărginit de două seturi
de tubi T, fiecare set localizat la o interfaţă
disc A – disc I
- 1 manşon de RS: format din două cisterne
terminale, legate între ele prin sarcotubuli
- 1 tub T este mărginit de o parte şi de alta
a sa de către o cisternă terminală,
aparţinând a două segmente vecine de RS
= complex denumit TRIADĂ, localizat la
nivelul fiecărei joncţiuni A-I
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
CELULA MUSCULARĂ STRIATĂ SCHELETICĂ
ULTRASTRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE MOLECULARĂ

ALTE COMPONENTE
- periferic: RER redus, complex Golgi mic, câţiva
lizozomi, mitocondrii şi câteva incluzii lipidice
- sarcoplasma dintre miofibrile conţine mioglobină
(proteină care leagă labil oxigenul, acesta fiind
pus în libertate pentru reacţiile oxidative)
- central, printre miofibrile: numeroase mitocondrii,
incluzii de glicogen şi mici incluzii lipidice

CELULA SATELIT
- până la 5% dintre mioblaste rămân în stadiu
nediferenţiat
- dificil de identificat în MO
- celule satelit: mioblaste restante care, păstrându-
şi capacitatea de mitoză şi apoi diferenţiere,
participă la procesele de creştere şi regenerare a
fibrei musculare striate
- capacitatea de regenerare se menţine numai în
condiţiile în care lamina externa nu este afectată
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 CONTRACŢIA CELULEI MUSCULARE STRIATE SCHELETICE

- la nivelul sarcomerelor: cele două linii Z se apropie, sarcomerul se

scurtează cu 20-50%, discul A rămâne nemodificat ca dimensiuni (! zona
H), hemidiscurile I se îngustează
- mecanism de alunecare (glisare) a filamentelor subţiri de actină printre
filamentele groase de miozină, până când capetele libere ale primelor
ajung în vecinătatea imediată a liniei M
- consum energetic: ATP
- cuplaj excitaţie-contracţie, declanşat în momentul în care un impuls nervos
ajunge la nivelul plăcii motorii
- repaus: ATP-ul fixat pe capul miozinei, nehidrolizat, deoarece actina este
mascată de complexul tropomiozină-troponină
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 CONTRACŢIA CELULEI MUSCULARE
STRIATE SCHELETICE
 eliberare ACol 
 potenţial de acţiune 
 depolarizare membrană, tubi T 
 acţiune asupra picioarelor joncţionale de la nivelul
cisternelor terminale = canale de calciu voltaj-
dependente 
  Ca sarcoplasmă 
 TnC fixează ionii de calciu 
 modificare configuraţie sferică a complexului Tn

 deplasare tropomiozină cu demascarea zonei de
afinitate pentru miozină de pe molecula de actină

 activarea ATP-azei  hidroliza ATP-ului 
producerea de ADP şi Pi (fosfat anorganic) 
energie 
 ataşament lax al capului miozinei pe o moleculă de
actină 
 ataşament ferm al miozinei la actină 
 alunecare a filamentului subţire spre centrul
sarcomerului 
 desprinderea ADP-ului  ADP + Pi reface
ATP-ul 
 fixare ATP pe zona de afinitate de pe
miozină 
molecula
ruperea pe care
legăturii s-a fixat în ciclul anterior
miozină-actină Contracţia unei fibre musculare = contracţia
-- principala sursă
ciclu repetitiv: la de ATP (care
fiecare furnizează
nou ciclu, miozinaenergia
se va fixa (scurtarea) simultană şi completă a tuturor
pentru contracţie) = mitocondriile, prin β-oxidarea
pe molecula de actină imediat următoare faţă de miofibrilelor din sarcomerele implicate
acizilor graşi şi utilizarea glucozei în ciclul Krebs (legea “totul sau nimic”)
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 HETEROGENITATEA CELULEI MUSCULARE STRIATE SCHELETICE

Trei tipuri de fibre: roşii, albe şi intermediare

- HETEROGENITATEA: diferenţe MORFOLOGICE (mioglobină, mitocondrii),
BIOCHIMICE (ATP-aza miofibrilară), FUNCŢIONALE (modalitatea de contracţie)
FIBRELE ROŞII FIBRELE ALBE
- diametru mic, culoare închisă -diametru mai mare
- enzime mitocondriale: succinat- -enzime mitocondriale ↓
dehidrogenaza, NADH-dehidrogenaza -miofibrile ↑, mioglobină ↓
- mioglobină ↑, miofibrile ↓ -glicogen ↑, lipide neutre ↓
- glicogenul ↓, lipide neutre ↑ - mitocondrii ↓, dimensiuni mici
- mitocondrii ↑ -contracţie rapidă, puternică, de scurtă
- contracţie lentă, dar persistentă, datorită
durată (oboseala rapidă)
proprietăţii de regenerare oxidativă a ATP-
ului, motiv pentru care obosesc mai greu şi -mişcări fine, precise (fibre rapide,
sunt adaptate menţinerii posturale (fibre glicolitice, anaerobe)
oxidative sau fibre lente) - localizare: muşchii extraoculari, în
- localizare: muşchii lungi ai spatelui, muşchii musculatura degetelor
membrelor - inervaţia: axoni mari, plăcile motorii de
- inervaţia: axoni subţiri, plăcile motorii de la la acest nivel având dimensiuni duble
acest nivel fiind relativ simple comparativ cu cele din fibrele roşii

FIBRELE INTERMEDIARE
- caracteristicile ambelor tipuri - fibre oxidativ-glicolitice
- mitocondriile dispuse ca în fibrele roşii, dar sunt mai puţin numeroase
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT
SCHELETIC

INERVAŢIA MOTORIE
- se realizează în cadrul unităţii motorii:
1 motoneuron + fibra/fibrele musculare pe
care le inervează
SINAPSA NEURO-MUSCULARĂ (PLACĂ
MOTORIE, PLACĂ TERMINALĂ)
- trei componente:
TERMINAŢIA AXONALĂ
FANTA SINAPTICĂ
MEMBRANA CELULEI
MUSCULARE
- la contactul cu fibra nervoasă, sarcolema formează o depresiune sub formă de
jgheab, care va găzdui butonul terminal axonal - structură presinaptică tipică,
conţine numeroase mitocondrii, REN şi vezicule de 40-60 nm (aproximativ
300.000), similare veziculelor sinaptice din ţesutul nervos: acetilcolină
Membrana butonului terminal posedă canale de calciu voltaj-dependente.
- jgheabul = fanta sinaptică primară
- sarcolema jgheabului se invaginează  multiple pliuri  fante sinaptice
secundare
- sarcolema din fanta sinaptică primară, precum şi zona iniţială a pliurilor:
receptori pentru acetilcolină
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

INERVAŢIA SENZITIVĂ
-receptori senzitivi  transmit informaţii privind
gradul de întindere sau contracţie
 menţinerea posturii, coordonarea mişcărilor voluntare
FUSUL NEURO-MUSCULAR
- receptor proprioceptiv
- celule musculare striate specializate, fibre nervoase
- structură alungită:
- capsulă conjunctivă internă (corespondenţă perimisium), capsulă conjunctivă
externă, spaţiu plin cu fluid;
- cavitate: material gelatinos, 6-12 fibre intrafusale (fibre musculare modificate)

2 tipuri
- zona centrală: fibre cu nuclei în sac: mult dilatate în regiunea centrală,
număr mare de nuclei aglomeraţi (40-50); mai puţine (2-4) comparativ cu
fibrele cu nuclei în lanţ
- periferie: fibre cu nuclei în lanţ: regiunea centrală conţine nuclei
aranjaţi în
şirag; mai numeroase (4-8)
- terminaţiile nervoase senzitive:
(i)fibre anulospirale, mai groase, cu conducere rapidă, înconjoară zonele
centrale ale ambelor tipuri de fibre intrafusale; stimulate de gradul întinderii
(ii)fibre în iederă (terminaţii secundare, tip IIa), mai subţiri şi cu conducere
lentă, aranjate pe fibrele cu nuclei în lanţ; stimulate de durata întinderii
- inervaţie motorie, prin axoni ai motoneuronilor γ
 1. ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC
 INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

INERVAŢIA SENZITIVĂ

FUSUL NEURO-TENDINOS GOLGI

-organ proprioceptiv situat în tendoane, în
vecinătatea joncţiunii musculo-tendinoase
- structură:
fibre tendinoase (conjunctive) grupate,
învelite într-o capsulă conjunctivă, printre fibre pătrunzând multiple terminaţii
senzitive aferente amielinizate
- funcţie inversă fus neuro-muscular
 JONCŢIUNEA MUŞCHI-TENDON (MIOTENDINOASĂ)
-continuitatea morfologică a structurilor conjunctive din tendon -
muşchi
- rol: controlul forţelor contractile implicate în mişcare
- epimisium  peritenonium extern
- perimisium  peritenonium intern
-fibre musculare - fibre tendinoase = relaţie de contiguitate
ME:
- interdigitare terminaţii fibre musculare – fibre
- filamente de ancorare (colagen tip VII) care fac legătura
cu colagenul
- posibil joncţiuni de tip hemidesmozom şi/sau contact în