Biofizica - Sistemul International de Unitati

Unitati
Unitatile Sistemului International formeaza un ansamblu coerent de unitati ,
legate mutual prin reguli de inmultire sau impartire, fara vreun factor numeric.

Se disting 3 clase de unitati SI:

1. Unitati Fundamentale
2. Unitati Derivate
3. Unitati Suplimentare

1) Unitatile Fundamentale

Sunt in numar de 7:

 Metrul – folosit pentru masurarea Lungimii, are simbolul m

 Kilogramul – folosit pentru masurarea masei, are simbolul kg
 Secunda – folosit pentru masurarea timpului, are simbolul s
 Amperul – folosit pentru masurarea intensitatii c.e., are simbolul A
 Kelvinul – folosit pentru masurarea temperaturii in termodinamica, are simbolul K
 Candela – folosit pentru masurarea intensitatii luminoase, are simbolul cd
 Molul – folosit pentru masurarea cantitatii de substanta, are simbolul mol
– 1 mol reprezinta un numar de 6.023 * 1023 molecule/atomi dintr-o
substanta, si se poate defini ca fiind raportul dintre masa substantei si masa
ei atomica (m/M)

2) Unitatile Fundamentale

Se exprima numai in functie de unitatile fundamentale, spre exemplu:

o Arie – m2
o Volum – m3
o Viteza – m/s
o Acceleratie – m/s2
o Densitate – kg/m2
o Concentratie – mol/m3
o Luminianta – cd/m3
 3) Unitatile Speciale – contine cele 2 unitati:

 Unitatea SI de unghi plan – radianul (rad)

 Unitatea SI de unghi solid – steradianul (sr)

Multipli/Submultipli ai unitatilor

Factor de multiplicare Prefix Simbol

1018 Exa E 1 000 000 000 000 000 000
1015 Penta P 1 000 000 000 000
1012 Terra T 1 000 000 000 000
109 Giga G 1 000 000 000
106 Mega M 1 000 000
103 Kilo k 1 000
102 Hecto h 100
101 Deca da 10
1 1
10-1 Deci d 0.1
10-2 Centi e 0.001
10-3 Mili m 0.0001
10-6 Micro µ 0.000 000 1
10-9 Nano n 0.000 000 000 1
10-12 Pico p 0.000 000 000 000 1
10-15 Femto f 0.000 000 000 000 000 1
10-18 Atto a 0.000 000 000 000 000 000 1

Concentratii

 Acestea se exprima in moli sau submultipli ai molului. Acest lucru ofera

posibilitatea cunoasterii si numarului de particule implicate in procesele
biochimice
 Toate concentratiile se raporteaza la litru, chiar si pentru elementele figurante ale
sangelui sau moleculele active biologic (enzime, hormoni...)

Factorii de conversie
Din cauza dificultatilor in adoptarea noului sistem international in medicina,
pentru compararea si evaluarea unor rezultate este uneori necesara conversia
datelor din sistemul traditional in Sistemul International. Acestia sunt o valoare
caracteristica fiecarei unitati de masura care, inmultita cu valoarea exprimata in
Sistemul Traditional da o valoare echivalenta exprimata in Sistemul International.
 Marimi
Prin marime se intelege o proprietate a obiectelor, fenomenelor si sistemelor
care poate fi masurata in sensul cantitativ si deosebita calitativ.

Marimea fizica este o proprietate de acest fel a unui sistem fizic oarecare. Marimile
fizice se impart in: scalare si vectoriale.

Marimile scalare pot fi complet determinate printr-o valoare numerica si o

unitate (ex. Volumul unei sticle, timpul indicat de un ceas, lungimea unui corp, etc.)

Marimile vectoriale, pe langa mentionarea valorii numerice si a unei unitati de

masura mai are nevoie si de indicarea unui sens. In principiu, vectorul e caracterizat
prin 4 elemente:

1) Modul (marime)
2) Directie
3) Sens
4) Punct de aplicatie

Atunci cand o serie de marimi fizice sunt evaluate, trebuie luate in calcul
urmatoarele aspecte ale unei masuratori:

- Instrumentele – pentru unele masuratori ale organismului sunt necesare

instrumente speciale si de inalta precizie (ex. Craniometrul, pelvimetrul)

- Variabilitatea biologica – faptul ca nici o persoana nu este la fel din punct de vedere
fiziologic, astfel ca trebuie luat in considerare o marja de eroare atunci cand vine
vorba de definirea unei valori „normale”.

Marimea biofizica – ea caracterizeaza masuratori specifice organismelor vii,

spre exemplu microvascozitatea membranei celulare, deformabilitatea globulelor
rosii, cantitatea de radiatie absorbita de organism, etc.

Semnalele biologice sunt o manifestari vitale, fiziologica transmisibila in

organism printr-un anumit mediu. Exemple de masuratori ale semnalelor biologice:
Electrocardiograma, presiunea sangvina pe artera/vena, Frecventa/Volumul
respiratiei, Fonocardiograma, Reograma, Sfigmograma, Electro-encefalograma,
Electromiograma si Temperatura.
 Erori de masurare si notiuni elementare de prelucrare statistica a
rezultatelor

Apar si la dispozitivele de masurare cele mai performante, sursele de eroare pot fi:

 Modificari in timp ale obiectului sau fenomenului masurat

 Imperfectiunea organelor de simt
 Instabilitatea atentiei persoanei cand efectueaza operatia de masurare
 Aparatele si metodele de masurare
 Influenta factorilor externi, din mediu

Erorile, dupa caracterul aleator se pot clasifica in:

 Sistematice – cand afecteaza toate masuratorile efectuate si se datoreaza

impreciziei aparatului sau influentei cuantificabile a factorilor externi. Aceste
erori au valoare determinata
 Intamplatoare – afecteaza numai unele masuratori, datorita unei fluctuatii
accidentale a aparatului de masura.

Prelucrarea statistica a rezultatelor

Pentru proele biologice, valorile obisnuite variaza de la un individ la altul,

determinand astfel variatia biologica, data de numerosi factori, cum ar fi varsta,
sexul, perioada zilei... Marimea intervalului de normalitate pentru fiecare
masuratoare poate fi calculata prin tehnici de statistica standard, doar daca
masuratorile au fost efectuate pe un esantion reprezentativ al populatiei normale (de
cel putin 30 de elemente pt a se putea construi o curba a lui Gauss)

Prelucrarea matematica a valorilor obisnuite presupune calcularea urmatorilor

parametri statistici:

 Media aritmetica
 Deviatia medie – deviatia fiecarei valori fata de valoarea medie
 Deviatia standard – indica gradul de „imprastiere” a valorilor individuale
 Eroarea standard a mediei

Curba lui Gauss va indica acea valoare medie a normalitatii si gradul de deviatie de
la medie. Curba (clopotul) lui Gauss – Lapace va indica diferenta dintre rezultatele
obtinute de la o populatie normala aleatorie si o populatie normala selectionata
(curba fiind mai ascutita in al doilea caz)

Nomograma
Nomograma consta dintr-o reprezentare grafica intr-un plan, formata dintr-
un sistem de puncte si linii indicand o relatie intre 2 sau mai multe marimi
variabile. Cu ajutorul ei se pot determina valorile unora dintre marimi, in functie
de valorile date celorlalte marimi care intra in relatia considerata.

Ea se poate intocmi fara a cunoaste modul cum a fost intocmita sau relatiile
dintre variabile. Cele mai intalnite monograme sunt pentru:

 Calculul indicelui masei corporale

 Calcului suprafetei cutanate
 Calcularea volumului sanguin, plasmatic si eritrocitar