SISTEMUL UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ

Corpurile sau fenomenele fizice sunt caracterizate de o serie de proprietăți (masă,

lungime, vitcză, volum, temperatură, etc.). Aceste proprietăți sunt exprimate sub forma unor
mărimi fizice. Mărimea fizică are o dimensiune, iar evaluarea cantitativa a proprietăților
corpurilor sau fenomenelor fizice se realizează prin măsurarea mărimilor fizice.
A măsura o mărime (A) se rezumă la a face o comparație între aceasta și o altă mărime
de aceeași natură (a), considerată convențional unitate de comparație și numită unitate de
măsură. Raportul dintre mărimea de măsurat (A) și unitatea de măsură (a) se numește valoarea
mărimii α:
α =A/a (1.1)
de unde:
A= α × a (1.2)
Mărimea de măsurat este egală cu produsul dintre unitatea de măsură și valoarea sa.
Mărimea (A) și unitatea (a) sunt noțiuni fizice, pe când valoarea este un număr, fără
dimensiuni. Mărimea nu variază cu unitatea aleasă, doar valoarea mărimii variază invers
proporțional cu unitatea de măsură aleasă.
Pentru a putea măsura o mărime trebuie să se stabileasca in prealabil unitatea de măsura
a acelei marimi, care trebuie să fie de aceeași natură cu mărimea de măsurat. Unitățile de
măsură trebuie să rămîna neschimbate și sunt stabilite în fiecare țară prin legi proprii.
La nivel mondial, gestionarea unităților de măsură se reglementează prin acord
internațional (de exemplu Conferinţã Generalã de Mãsuri şi Greutãţi (CGPM) din 1889).
Mijloacele de măsurare care materializeazăa unitatea de măsură sau multipli ale acesteia
se numesc măsuri.
Mijloacele tehnice care permit compararea mărimii de măsurat cu unitatea de măsură,
adică cu care se realizează măsurarea, se numesc aparate de măsurat. Alegerea acestora
depinde de metoda de masurare utilizata.
Mijloacele de măsurare se împart în:
- mijloace de măsurare etalon sau etaloane, care păstrează unitățile de măsură și le
transmit la alte mijloace;
- mijloace de măsurare de lucru, care servesc la măsurări curente.
Mijloacele de măsurare de lucru se împart în:
- mijloace de măsurare de laborator;
- mijloace de măsurare tehnice.
În procesul de măsurare intervin următoarele elemente:
- obiectul măsurării: marimea de măsurat;
- metoda de măsurare: modul de comparare a mărimii cu unitatea de măsură;
- mijloacele de măsurare: totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se
determină cantitativ mărimea de măsurat și care se împart în măsuri și aparate de
măsurat.
Mărimile fizice se impart in două categorii:
- mărimi fundamentale, mărimile independente sau distincte, ale căror unități de
măsură se pot determina cu mare exactitate și se numesc unitați de măsură
fundamentale;
- mărimi derivate, ale căror unități de măsură depind de unitațile de măsură
fundamentale și se numesc unitați de măsură derivate.
Mărimile fundamentale sunt alese arbitrar si convențional. Numărul mărimilor
fundamentale este limitat.
Sistemul de unități de măsură reprezintă totalitatea unităților fundamentale și
derivate folosite în procesele de măsurare. Sistemele de unități de măsură diferă între ele în
funcție de unitățile fundamentale adoptate.
Sistemul de unități de măsura din România este Sistemul Internațional de Unități de
Măsură, cu simbolul (S.I.). Acest sistem a fost adoptat în octombrie 1960 de a XI-a Conferinta
Generala de Măsuri și Greutăți de la Paris.

UNITĂȚI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE

Sistemul Internațional de Unități de Măsură cuprinde un număr de 7 unități de măsură

fundamentale, considerate ca independente din punct de vedere dimensional. Acestea sunt:
- metrul, pentru lungimi, simbol m;
- kilogramul, pentru masă, simbol kg;
- secunda, pentru timp, simbol s;
- amperul, pentru intensitatea curentului electric, simbol A;
- gradul Kelvin, pentru temperatura termodinamică, simbol K ;
- molul, pentu cantitate de substanţă, simbol mol;
- candela, pentru intensitatea luminoasă, simbol cd.
Definiția acestor unități fundamentale este următoarea:
- Unitatea de lungime - Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid într-
un interval de timp de 1/299.792.458 dintr-o secundă. [Cea de-a 17-a CGPM
(1983); Rezoluţia 1];
- Unitatea de masã – Kilogramul este egal cu masa prototipului internaţional al
kilogramului. [Cea de-a 3-a CGPM (1901); Raportul conferinţei, pag. 70];
- Unitatea de timp - Secunda este durata a 9.192.631.770 perioade ale raţiei
corespunzătoare tranziţiei între cele două niveluri de energie hiperfine ale stării
fundamentale a atomului de cesiu 133. [Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968);
Rezoluţia 1]: definiţia se referă la un atom de cesiu în repaus, la o temperatură de
0K - confirmare a Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM) sesiunea
din anul 1997;
- Unitatea de curent electric – Amperul este intensitatea unui curent electric constant
care, menţinut în douã conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită şi de
secţiune circulară neglijabilă, aşezate în vid la o distanţă de 1 m unul de altul, ar
produce între aceste conductoare o forţă de 2x10 -7 dintr-un Newton pe o lungime
de 1 metru. [CIPM (1946); Rezoluţia 2, aprobatã de cea de-a 9-a CGPM (1948)];
- Unitatea de temperatură termodinamică – Kelvinul este fracţiunea 1/273,16 din
temperatura termodinamică a punctului triplu al apei. [Cea de-a 13-a CGPM 1967-
1968); Rezoluţia 4]; Temperatura termodinamică, simbol T se exprimă, în uz
curent, în funcţie de diferenţa sa în raport cu temperatura de referinţă T0 = 273,15
(punctul de solidificare al apei), diferenţã de temperaturã denumitã temperaturã
Celsius, simbol t, definită prin relaţia t=T–T0 şi care are unitatea de măsură gradul
Celsius, simbol 0C. Valoarea numericã a unei temperaturi Celsius t, exprimată în
grade Celsius este dată de relaţia: t(0C)=T/K–273,15;
- Unitatea de cantitate de substanţă – Molul este cantitatea de substanţă a unui
sistem care conţine atâtea entităţi elementare căţi atomi existã în 0,012 kilograme
de carbon 12. Ori de câte ori se utilizeazã molul trebuie specificate entitãţile
elementare, care pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri
specificate de asemenea particule. [Cea de-a 14-a CGPM (1971); Rezoluţia 3];
- Unitatea de intensitate luminoasă – candela este intensitatea luminoasã, ĩntr-o
direcţie specificată a unei surse care emite o radiaţie monocromatică cu frecvenţa
de 540x1012 hertzi şi a cărei intensitate radiantă ĩn acea direcţie este 1/683 dintr-
un watt pe steradian. [Cea de-a 16-a CGPM (1979); Rezoluţia 3].
UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE

În Sistemul Internațional de Unități de Măsură, unităţile de măsură ale mărimilor

derivate sunt cele care se formează combinând unităţi de măsură fundamentale pe baza unor
relaţii matematice între unitățile fundamentale. Denumirile şi simbolurile acestor unităţi sunt
exprimate cu ajutorul denumirilor şi simbolurilor unităţilor fundamentale.
Acestea sunt:
- metrul pătrat, pentru arie, simbol m2;
- metrul cub, pentru volum, simbol m3;
- metrul pe secundă, pentru viteză, simbol m/s;
- metrul pe secundă la pătrat, pentru accelerație, simbol m/s2;
- metrul la puterea -1, pentru numărul de undă, simbol m -1;
- kilogram pe metrul cub, pentru masă volumică/densitate, simbol kg/m 3;
- metru cub pe kilogram, pentru volumul masic, simbol m3/kg;
- amper pe metrul pătrat, pentru densitatea de curent, simbol A/m 2;
- amper pe metru, pentru câmpul magnetic, simbol A/m;
- mol pe metrul cub, pentru concentrație, simbol mol/m3;
- candelă pe metrul pătrat, pentru luminanță, simbol cd/m2.

Tot în Sistemul Internațional de Unități de Măsură, sunt incluse unităţile de măsură

derivate cu denumiri speciale şi simboluri proprii.
Acestea sunt:
- radian, pentru unghiul plan, simbol rad, m/m;
- steradian, pentru unghiul solid, simbol sr, m 2/m2;
- herz, pentru frecvență, simbol Hz, s-1;
- coulomb, pentru sarcină electrică, cantitate de electricitate, simbol C, s×A;
- grad Celsius, pentru temperatură, simbol 0C, K;
- katal, pentru activitate catalitică, simbol kat, mol/s;
- newton, pentru forță, simbol N, m×kg/s 2;
- pascal, pentru presiune, tensiune mecanică, simbol Pa, N/m 2, sau kg/(m×s2);
- joule, pentru energie, lucru mecanic, simbol J, N×m, sau m 2×kg/s2;
- watt, pentru putere, flux energetic, flux radiant, simbol W, J/s, sau
m2×kg/s3;
- volt, pentru diferenţă de potenţial electric, tensiune electricã, tensiune
electromotoare, simbol V, W/A, sau m 2×kg/(s3×A);
 - farad, pentru capacitate electrică, simbol F, C/V, sau s4×A2/(m2×kg);
- ohm, pentru rezistența electrică, simbol Ω, V/A, sau m 2×kg/(s3×A2);
- siemens, pentru conductanța electrică, simbol S, A/V, sau s3×A2/(m2×kg);
- weber, pentru fluxul magnetic, simbol Wb, V×s, sau m 2×kg/(s2×A);
- tesla, pentru inducția magnetică, simbol T, Wb/m2, sau kg/(s2×A);
- henry, pentru inductanță, simbol H, Wb/A, sau m 2×kg/(s2×A2);
- lumen, pentru flux luminos, simbol lm, cd×sr sau cd×m 2/m2;
- lux, pentru iluminare, simbol lx, lm×m 2 sau cd/m2;
- gray, pentru doza absobită de energie, simbol Gy, J/kg, sau m 2/s2.

Sistemul Internațional de Unități de Măsură prevede și prefixele utilizate pentru

formarea multiplilor și submultiplilor zecimali ai unităților de măsură.
Pentru multipli aceștia sunt:
- yotta, simbol Y, 10 24;
- zetta, simbol Z, 1021;
- exa, simbol E, 1018;
- peta, simbol P, 10 15;
- tera, simbol T, 10 12;
- giga, simbol G, 10 9;
- mega, simbol M, 10 6;
- kilo, simbol k, 103;
- hecto, simbol h, 102;
- deca, simbol da, 10.
Pentru submultipli aceștia sunt:
- deci, simbol d, 10;
- centi, simbol c, 10-2;
- mili, simbol m, 10-3;
- micro, simbol μ, 10-6;
- nano, simbol n, 10 -9;
- pico, simbol p, 10 -12;
- femto, simbol f, 10 -15;
- atto, simbol α, 10 -18;
- zeptto, simbol z, 10-21;
- yocto, simbol y, 10 -24;
 Sistemul Internațional de Unități de Măsură prevede și denumiri şi simboluri autorizate
special ale unor multipli sau submultipli zecimali ai unor unităţi.
Aceștia sunt:
- litru, pentru volum, simbol l sau L, dm sau m 3/103;
- tonă, pentru masă, simbol t, Mg sau 103kg;
- barr, pentru presiune sau tensiune mecanică, simbol bar, 10 5Pa;
Din categoria unităţilor din afara Sistemul Internațional de Unități de Măsură admise sã
fie utilizate cu Sistemul Internațional de Unități de Măsură fac parte acele unităţi de măsură care
nu sunt coerente cu unităţile din Sistemul Internațional de Unități de Măsură.
Aceste unităţi sunt:
pentru măsurarea unghiului plan:
- grad centezimal sau gon, simbol gon, 1gon=π/200rad;
- grad sexagesimal, simbol 0, 10=π/180rad;
- minut sexagesimal, simbol ', 1'=π/10800rad;
- secundă sexagesimală, simbol '', 1''=π/648000180rad;
pentru timp:
- minut, simbol min, 1min=60s;
- oră, simbol h, 1h=3600s;
- zi, simbol d, 1d=86400s.
Unități utilizate cu Sistemul Internațional de Unități de Măsură ale căror valori sunt obținute
experimental.
Aceste unităţi sunt:
- unitatea de masă atomică, pentru masă, simbol u, egală cu 1/12 din masa atomului
C12, 1u=1,66053873(13)×10-27kg;
- electronvolt, pentru energie, simbol eV, este energia cinetică câștigată de un
electron care traversează o diferență de potențial de 1V în vid,
1eV=1,602176462(13)×10-19J.
Unități și denumiri de unități de măsură admise în domenii specializate.
Aceste unităţi sunt:
- ar, pentru suprafața terenurilor agricole, simbol a, 1a=10 2m2;
- carat metric, pentru masa pietrelor prețioase, 1carat metric=2×10 -4kg;
- milimetru coloana de mercur, pentru presiunea sângelui și a altor fluide din corp,
simbol mmHg, 1mmHg=133,322Pa.