Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistem Tehnic (ST) a fost utilizat în trecut şi are la bază alte mărimi fundamentale:
lungime, forţă şi timp cu unităţile de măsură: metru, kilogram-forţă, secundă.
În tabelul 1.1 se prezintă echivalenţa dintre unităţile de măsură ale unor mărimi din
sistemele SI şi ST.
Tab. 1.1 Echivalenţa dintre unităţile de măsură ale unor mărimi din sistemele SI şi ST
-1-
1. Unități fundamentale
Metrul (m)
Este unitatea din SI pentru lungime. 1m este egal cu lungimea traseului parcurs de
lumină în vid în intervalul de timp de 1/299,792,458 dintr-o secundă. Toate lungimile din
fizică sunt date în metri (cu sau fără prefixe SI).
Secunda (s)
Secunda este unitatea SI a timpului. 1s este durata a exact 9,192,631,770 perioade ale
radiației corespunzătoare tranziției între cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale
a atomului de cesiu-133, la o temperatură de 0 K. Secunda este 1/60 dintr-un minut, care
este de 1/60 dintr-o oră, care este de 1/24 pe zi, 365 de zile într-un an.
Kilogramul (kg)
Kilogramul este unitatea SI a masei. 1 kg este egal cu masa prototipului internațional al
kilogramul (un cilindru de platină-iridiu), păstrat la Biroul Internațional de Greutăți și Măsuri
din Paris. Kilogramul este singura unitate de bază cu un prefix; deși ar putea părea un pic
ciudat, e un pic prea târziu să-l mai schimbăm acum. Nu e chiar atât de complicat, odată ce-l
știți, trebuie doar să vă amintiți că, atunci când utilizați prefixe, kilogramul, nu gramul, este
unitatea din SI.
Kelvinul (K)
Kelvin este unitatea SI pentru temperatură. Pentru toate ecuațiile din termodinamică,
trebuie utilizat Kelvin, nu oC. Pentru a transforma din oC în Kelvin, pur și simplu adăugați
273.15. 0 K este, de asemenea, cunoscut sub numele de zero absolut, deoarece este cea mai
scăzută temperatură realizabilă. Temperatura are valoarea zero doar atunci când încetează
orice formă de mişcare a materiei (starea de zero absolut). Scara Kelvin este, de asemenea,
cunoscută sub numele de Scară absolută.
Amperul (A)
Amperul este unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric. 1 A
reprezintă acel curent electric constant, care atunci când este menţinut în doi conductori
electrici cu secţiune circulară neglijabilă, de lungime infinită şi dipuşi în vid la distanţa
de 1 metru, produce între aceşti doi conductori o forţă egală cu 2 x 10 -7 newton [N] pe 1
metru [m] de lungime.
Mol (mol)
Molul este unitatea SI pentru cantitate de substanță. 1 mol este cantitatea de
substanță care conține același număr de lucruri (atomi, molecule, ioni, electroni, etc) câți
atomi există în 0,012 kilograme de carbon pur 12; acest număr este aproximativ egal cu
6,0221415x1023.
Candela (cd)
Candela este unitatea SI pentru intensitate luminoasă. 1 cd este intensitatea
luminoasă, într-o anumită direcție, a unei surse care emite o radiație monocromatică cu
-2-
frecvența de 540 × 1012 hertzi și care are o intensitate radiantă în acea direcție de 1/683
wați pe steradian.
Cu toate că au trecut 50 de ani de la acest moment, încă se mai folosește sistemul
tehnic de unități: MKfS.
Se mai pot întâlni:
- sistemul practic MKSA –neraționalizat
- sistemul electrostatic CGE e.s.
- sistemul electromagnetic CGE e.n.
Mărimi derivate
- unități ce pot fi formate combinând unitățile fundamentale pe baza unor relații
algebrice alese, care leagă mărimile corespunzătoare.
Ex.: A [m2] – l x l , Aria - mărime derivată, unitatea de măsură fiind [m 2] – m x m
Volumul- mărime derivată, unitatea de măsură fiind [m3] – m x m x m, V [m3].
Reguli de scriere și folosire a simbolurilor din sistemul internațional
- simbolurile unităților de măsură se scriu cu litere latine, drepte, în general, mici.
Atunci când denumirea unității de măsură exprimă/provine dintr-un nume propriu,
atunci, prima literă a simbolului este majusculă.
-3-
J R J kgf m
RM 8315 În S .I . R M sau în S .T .
kmolK M kgK kgfK
Presiunea: - mărime fizică care exprimă forța care acționează normal pe unitatea de
suprafață.
Tabel.1.3. Relaţii de transformare între unităţile uzuale de presiune
F N
p Pa
A m 2
1𝑁 𝑘𝑔𝑓 𝑘𝑔𝑓
= [𝑃𝑎] = 0,102 = 1,02 ⋅ 10 ≅ 10 [𝑏𝑎𝑟] = 7,5 ⋅ 10 [𝑚𝑚𝐻𝑔] = 0,102[𝑚𝑚𝐻2𝑂]
𝑚 𝑚 𝑐𝑚
p = pB + ρgh
-4-
p = pB + pM
p – presiune absolută
pM - presiune manometrică (când este mai mare decât presiunea atmosferică)-
presiune relativă.
pV - presiune vaccummetrică (când este mai mică decât presiunea atmosferică) -
presiune relativă.
patm = pB – presiune barometrică
pM
ρgh 1
patm
ρgh 2
pV
p = pB - ρgh
p = p B – pV
Temperatura: - mărime fizică ce caracterizează starea termică a unui sistem aflat la
echilibru termic cu alt sistem (principiul zero al termodinamicii).
Temperatura poate fi raportată la:
- teoria cinetico- moleculară: Temperatura este o mărime ce caracterizează energia
cinetică medie de mișcare a moleculelor gazului ideal.
Instrumentele cu care se determină valorile temperaturii sunt: termometre.
Pentru a construi un termometru este necesar:
- să se stabilească fenomenul fizic prin care variația unei mărimi să fie dependentă de
temperatură. (ex.: volum în funcție de temperatură)
- să se stabilească substanța ce oferă sensibilitatea maximă
- să se stabilească intervalul de temperatură standard prin alegerea a două
temperaturi fixe
- să se dividă intervalul standard și să se definească diviziunea aleasă.
Scări de temperatură:
- scări de temperatură relativă – temperatura relativă [°C], [°F] – sunt legate de punctul
de solidificare a apei sau de topire a gheții
- scări de temperatură absolută – [K], [°R].
-5-
Tab.1.4 Relaţii de transformare ale temperaturilor exprimate în diferite scări
În figura de mai jos este prezentată o comparaţie între cele patru scări de temperatură
menţionate.
2. Mărimi de stare
Un sistem termodinamic aflat în stare de echilibru este caracterizat printr-o serie de
proprietăţi caracteristice, numite mărimi de stare. Aceste mărimi au valori numerice unice
pentru fiecare stare de echilibru termodinamic. Fiecare stare de echilibru termodinamic este
precizată, prin urmare, de un set de valori, proprii, ale acestor mărimi.
Mărimi de stare: presiunea (p), temperatura (T), volumul (V), energia internă (U),
entalpia (H) şi entropia (S).
Clasificare:
a) In funcţie de posibiltatea de măsurare mărimi măsurabile (parametri de stare):
p, V, T şi mărimi nemăsurabile(funcţii de stare)U, H, S
b) In funcţie de dependenţa de cantitate mărimi de stare intensive mărimile de
stare ale căror valori numerice, pentru o anumită stare termodinamică, nu depind de
cantitatea considerată p, T; mărimi de stare extensive sau aditive, mărimile de stare ale căror
valori numerice, pentru o anumită stare termodinamică, depind de cantitate: V, U, H, S.
Se convine ca mărimile extensive să fie notate cu majuscule dacă se refera la întreaga
cantitate a sistemului (V - volumul, U - energia internă, H - entalpia, S - entropia).
Mărimi specifice = mărimile extensive care se refera la o cantitate egala cu unitatea
V
de masa ( 1 kg ) ; se convine sa fie notate cu literele mici corespunzătoare: v (volumul
m
U H S
specific), u (energia interna specifică), h (entalpia specifică), s (entropia
m m m
specifică).
-6-
V
Mărimi molare = mărimile extensive care se refera la cantitatea de 1 kmol V M
U H S
(volumul molar), U M (energia interna molară), H M (entalpia molară), S M
(entropia molară)
Ca urmare, pentru toata cantitatea de m kg, respectiv kmoli există relaţiile:
V m v VM ; U m u U M ; H m h H M ; S m s S M
Mărimile de stare ale unui sistem omogen, aflat în stare de echilibru termodinamic, nu
sunt independente între ele: “orice mărime de stare a unui sistem termodinamic aflat în
stare de echilibru, este o funcţie de temperatură şi de volum”. Aceasta afirmaţie constituie
un postulat al termodinamicii, numit postulatul al doilea al termodinamicii, în baza căruia
presiunea poate fi exprimată sub forma: p p (V , T ) de unde rezultă că între cei trei
parametri măsurabili, presiunea temperatura şi volumul există întotdeauna o relaţie de
legătura de forma
f ( p, V , T ) 0 - ecuaţia termică de stare V V ( p, T ) şi T T ( p, V ) .
Celelalte mărimi de stare, funcţiile de stare, în baza celui de al doilea postulat al
termodinamicii pot fi exprimate ca funcţii de temperatură şi de volum sau, în baza ecuaţiei
termice de stare, ca funcţii de temperatură şi presiune:
U U V , T sau U U p, T
H H V , T sau H H p, T Ecuatii calorice de stare
S S V , T sau S S p, T
Ecuaţiile care exprimă legătura dintre energia internă, respectiv entalpie si parametrii
măsurabili presiune, volum si temperatura se numesc ecuaţii calorice de stare.
PROBLEME REZOLVATE
Soluţie.
Presiunea din condensator este:
10
𝑝 = 𝑝 − ℎ ⋅ 9,81 + ℎ ⋅
750
752 10
= ⋅ 10 − 230 ⋅ 9,81 + 700 ⋅
750 750
𝑁
= 0,0467 ⋅ 10 = 0,0467𝑏𝑎𝑟
𝑚
-7-
2. Un micromanometru cu tub înclinat este utilizat pentru măsurarea unei suprapresiuni de
90 mmH2O. Lichidul manometric utilizat este alcoolul, având densitatea ρ = 800 kg/m3 .
Înclinarea tubului este α = 30o (figura de mai jos). Cu cât se deplasează lichidul în lungul
tubului?
Soluţie. Presiunea relativă măsurată cu ajutorul unei coloane de lichid este:
pm g h N / m 2
Unde: h l sin [m]
Deci: pm g l sin
𝑝 90 ⋅ 9,8
𝑙= = = 0,225𝑚 = 22,5𝑐𝑚
𝜌 ⋅ 𝑔 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 800 ⋅ 9,8 ⋅ 30
3. Supapa de siguranţă a unui rezervor de aer comprimat este reglată la 7,14 bar. Care este
presiunea absolută a aerului din rezervor, în momentul deschiderii supapei, exprimată în
N/m2 , mmHg, mmH2O, atmosfere tehnice, atmosfere fizice, kilograme-forţă pe metru
pătrat, dacă presiunea atmosferică este de 756 mmHg?
-8-