TERMOTEHNICA

CURS 3
Transformri
cm in
kg lb
Pa in lbf psi
54 , 2 1
4536 , 0 1
8 , 6894 / 1 1
2
=
=
= =
Relaii utile:
1 bar = 10
5
N/m
2
=10
5
Pa
1 atm = 1,0132510
5
N/m
2
= 760 torr= 760 mmHg
1 kgf/m
2
= 1 mmH
2
O = 9,80665 N/m
2
Transformri
Presiunea absolut a unui fluid Pa presiunea exercitat de fluid
considernd drept nivel de referin vidul absolut.
Presiunea barometric (atmosferic) Pb presiunea exercitat de
straturile de aer atmosferice.
Presiunea relativ Pr (presiune manometrica Pm ) presiunea exercitat
de fluid, considernd drept nivel de referin presiunea barometric.
Presiunea absolut se calculeaz ca fiind suma dintre presiunea barometric i
presiunea manometrica:
pa=pb + pm
Presiunea absolut se calculeaz ca fiind diferena dintre presiunea
barometric i presiunea vacuumetric:
pa=pb - pv
Transformri
Supapa de siguranta a unui cazan de abur este reglata la 9,5 bar.
Sa se determine presiunea absoluta a aburului din cazan, la
deschiderea supapei si sa se exprime in N/m2 si atm, stiind ca
barometrul indica o presiune atmosferica de 748 torr.
Rezolvare:
Presiunea absolut se calculeaz ca fiind suma dintre presiunea
barometric i presiunea manometrica:
pa=pb + pm
Pentru a efectua operaia de adunare, cele dou presiuni trebuie
exprimate n aceeai unitate de msur:
Astfel, se vor transforma 748 torr n N/m
2 s
760 torr ------------------ 1,01325 10
5
N/m
2
748 torr ------------------- x N/m
2
x = (748:760) 1,01325 10
5
N/m
2
x =0,997 10
5
N/m
2
Transformri
Rezolvare:
i 9,5 bar se transforma n N/m
2
1 bar ------------------------- 10
5
N/m
2
9,5 bar ---------------------- x N/m
2
x = 9,5 10
5
N/m
2
p
a
=p
b
+ p
m
= 0,997 10
5
+ 9,5 10
5
= 10,497 10
5
N/m2
pa = 10,497 10
5
N/m
2
Se afl valoarea presiunii absolute n atm:
1 atm --------------------- 1,01325 10
5
N/m
2
x atm --------------------- 10,497 10
5
N/m
2
x =(10,497 10
5
) : (1,01325 10
5
) N/m
2
x = 10,359 atm
pa = 10,359 atm
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o
presiune vacuumetrica de 0,34 bar, in timp ce presiunea
barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar,
torr, atm, PSI si mmH2O.
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o presiune
vacuumetrica de 0,34 bar, in timp ce presiunea barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar, torr, atm, PSI si
mmH2O.
Rezolvare:
Se transforma 734 mmHg in bar:
760 mmHg .. 1,01325 bar
734 mmHg ... x bar
Se transforma 0.6385 bar in Pa:
1 bar .. 10
5
Pa
0.6385 bar .. x Pa
0.9785 bar 0.34 bar = 0.6385 bar
Transformri
x =
Se transforma 0.6385 bar in torr :
1.01325 bar 760 torr
0.6385 bar x torr
Se transforma 0.6385 bar in atm:
1 atm .. 1.01325 bar
x atm ... 0.6385 bar
Transformri
Se transforma 0.6385x10
5
Pa in Psi :
1 Psi 6895 Pa
x Psi 0.6385 * 10
5
Pa
x=9,26 PSI
Se transforma 0.6385 x 10
5
Pa in mmH2O:
1 mmH
2
O 9.8 Pa
x mmH
2
O 0.6385 * 10
5
Pa
x = 6515 mmH2O
Raspuns final:
Pa (presiunea absoluta) = 0.6385 x 10
5
Pa = 0.6385 bar = 478.9 torr =
0.63 atm = 9.26 Psi = 6515 mmH2O
Transformri
3. La instalatia de ventilare a unei hale industriale, presiunea
aerului ventilat se masoara cu un manometru tub in forma
de U, umplut cu un lichid a carui densitate este 1 =8,0
kg/dm3. Inaltimea coloanei de lichid a manometrului este
h1=0,25 m, iar inaltimea coloanei de mercur a
barometrului este h2=0,765 m.
Sa se calculeze presiunea absoluta a aerului ventilat in N/m2
stiind ca densitatea mercurului este 2=13,6 kg/dm3.
Rezolvare:
Stiind ca presiunea masurata prin inaltimea h a unei coloane
de lichid cu densitatea , este: p =gh, se obtine:
pm= 810
3
9,8 0,25 = 0,1962 10
5
N/m2
pb= 13,6 10
3
9,8 0,765 = 1,021 10
5
N/m2
pa= 0,1962 x 10
5
+ 1,021 x 10
5
= 1,2172 x 10
5
N/m2
CUPRINS
Modele folosite in termodinamic
Modelul de gaz perfect. Proprietati
Legea lui AVOGADRO
Amestecuri de gaze perfecte
Legea lui Amagat
Legea lui Dalton
Modele folosite in
termodinamic
In general, sistemele de conversie a energiei au doua
componente generice:
se refera la agentul termodinamic care evolueaz parcurgnd
anumite transformri
structura sau sistemul care permite evoluia agentului
termodinamic
In studiul proceselor parcurse de agentii termodinamici, prima
etapa o reprezinta modelarea agentului termodinamic.
Modelarea agentilor termodinamici se realizeaza in functie de
obiectivele urmarite intr-un anumit studiu.
Etapele de modelare pornesc de la modele simple care sa
poata pune in evidenta aspecte globale cu privire la
conversia energiei si pot evolua catre modele care tin seama
de proprietatile termofizice in care pot aparea schimbari de
faza sau modificari ale compozitiei chimice a agentului.
Modele folosite in
termodinamic
Prima clasa o reprezinta clasa de modele
de gaz perfect sau gaze semiperfecte.
Cea de-a doua clasa de modele o
reprezinta modelele de tip gaze reale care
pot pune in evidenta fenomene de
lichefiere sau vaporizare, in vederea
evidenierii formelor de energie necesare in
aceste procese de schimbare de faza.
Cea de-a treia clasa de modele o
reprezint modelele polifazice in care pot
aprea neomogenitati att in punct de
vedere fizic cat si din punct de vedere
chimic.
Modele folosite in
termodinamic
Modelul de gaz perfect (ideal) structura macroscopica a
unui gaz se considera ca fiind formata dintr-un numr
mare de molecule stabile din punct de vedere chimic,
avnd o forma sferica, perfect elastice, volum neglijabil.
particule uniforme care interactioneaza numai prin ciocniri
perfect elastice.
intre particulele gazului nu exista forte de coeziune.
Proprietati ale gazului perfect
nu are vascozitate (lipsa vascozitatii este determinata de
lipsa fortelor de coeziune dintre particule)
un astfel de gaz nu se lichefiaza
prin comprimarea gazului, datorita ipotezei ca volumul
particulelor este neglijabil, la nivel macroscopic, volumul
gazului tinde la zero.
Atat densitatea cat si caldura specifica au valori constante
indiferent de temperatura.
Modele folosite in
termodinamic
Modelul de gaz semiperfect este modelul la care se
face abstracie de anumite proprietati ale gazului
perfect.
Cel mai des folosit model de gaz
semiperfect este acela la care cldura
specific se consider dependent de
temperatur.
Modelul de gaz perfect
Gazele din natur, la presiuni mici si temperaturi mari, se
aproprie de gazul ideal, iar legile pentru aceste gaze
reale prezint abateri mici de la legile gazului ideal.
n domeniul de presiuni si temperaturi uzuale pentru
functionarea masinilor si instalatiilor termice, gazele
tehnice urmeaz legile gazului ideal cu abateri relativ
reduse.
Datorit acestui fapt au putut fi deduse experimental
legile gazelor ideale.
Aceste legi nu sunt ns aplicabile vaporilor, care sunt
gaze aflate n vecintatea domeniului lor de lichefiere.
Modelul de gaz perfect
Pentru transformrile simple ale gazelor intre
doua stri de echilibru, (1) si (2), au fost
deduse experimental urmtoarele legi:
a) Legea Boyle Mariotte (pentru evoluia
izoterm, T = cst)
cst pV V p V p
2 2 1 1
= = =
cst
T
V
T
V
= =
2
2
1
1
cst
T
p
T
p
= =
2
2
1
1
b) Legea lui Gay Lussac (pentru evoluia
izobar, p = cst)
c) Legea lui Charles (pentru evoluie
izocor, V = cst)
Ecuaia termic de stare a
gazelor ideale
Pentru 1 kg de gaz ideal, se
consider (1) i (2), dou stri
oarecare ale gazului.
Indiferent de poziia punctelor
1 i 2, se poate ajunge din
starea (1) n starea (2) printr-o
evoluie izoterm (1-x) apoi o
evoluie izobar (x-2).
2 2 2 1 2 1 1 1
, , , , , ,
2 1
T V p T V p T V p
cst p
x
cst T

= =
Ecuaia termic de stare a
gazelor ideale
Din relaiile ntre parametrii de stare pentru cele
dou evoluii, rezult:
|
|
.
|

\
|
=

=
= =
2
1
2
2
1 1
2
1
2
2
1 1
2 1 1
T
T
V
p
V p
T
T
V
V
p
V p
V V p V p
x
x x
mR cst
T
pV
T
V p
T
V p
= = = =
2
2 2
1
1 1
unde R este constanta caracteristic a
gazului ideal [J/kg K]
| | | || | | | ( )( ) K kg J K kg m N K m m N T m V p R / / / / ] [ /
3 2
= = = =
RT v p
sau
mRT V p
=
=
ecuaia termic de stare a gazului ideal
Ecuaia termic de stare a
gazelor ideale
RT pv =
T
dT
p
dp
v
dv
pv
R
dT
p
dp
v
dv
pv dT R vdp pdv
= +
= +
= + :
Ecuaia termic de stare pentru modelul de gaz perfect (Clapeyron):
In form diferenial:
Pentru o cantitate m de gaz :
RT m m v p = T R m V p =
adic
Pentru sisteme deschise
RT m V p sau T R
m V
p
i
. .
= =
t t
unde este timpul n care gazul parcurge sistemul deschis,
iar V i m sunt debitele volumice, respectiv masice.
t
Legea lui AVOGADRO
Dou sau mai multe gaze diferite, care la aceiai presiune i
temperatur ocup acelai volum, au i acelai numar de molecule.
Masa gazului din volumul considerat este proportional cu masa
moleculelor adic cu masa molecular a gazului respectiv.
Unitatea atomic de masa (UAM) reprezint a 12-a parte din izotopul
C12.
Masa molecular reprezint masa unei molecule exprimat n uniti de
mas.
Legea lui AVOGADRO
Molul reprezint cantitatea de substan a crei
mas se exprim n grame i este numeric egal
cu masa sa molecular.
Kmolul reprezint cantitatea de substan a
crei mas se exprim n kilograme i este
numeric egal cu masa sa moleculara.
Numrul de particule cuprinse ntr-un mol de
substan n coeficientul lui Avogadro este o
constant i are valoarea urmtoare:
( )
1 23
10 30 02214179 , 6

- = mol N
Legea lui AVOGADRO
Volumul unei cantiti dintr-un gaz, egal cu masa
molecular, este acelai in aceleai condiii de
presiune i temperatur, oricare ar fi natura gazului.
Volum molar
unde VM reprezint la volumul molar
- pentru un kmol de substan
unde reprezint constanta universal pentru gazele
perfecte,
kmol
m
V
M
3
996 413 , 22 =
T pV
M
9 =
9
K kmol
J

= 9 472 , 8314
unde:
Alte forme ale ecuatiei
termice de stare
T T
M
m
pV
M
m
M
mRT pV
RT p RT
p
RT pv
9 = 9 =
=
9
=
=
= =
=
u
u

R
unde:
- numrul de moli de substan.
u
- p presiune [Pa]
- R - constanta de gaz perfect [ J/kgK]
- M masa moleculara
- v volum specific [m3/kg]
- V volum [m3]
- m masa [kg]
- T temperatura [K]
Amestecuri de gaze
perfecte
Se numeste amestec de gaze perfecte, gazul perfect format din
molecule identice din punct de vedere fizic, dar diferite din punct
de vedere chimic.
Intr-un amestec de gaze perfecte avemmai multe componente,
o componenta definindu-se ca fiind un gaz perfect elementar ale
carui molecule sunt identice din punct de vedere chimic.
Definimvolumul elementar Vi ca fiind volumul pe care l-ar ocupa
particulele componentei i, in aceleasi conditii de presiune si
temperatura la care se afla intregul amestec.
Legea lui Amagat Volumul amestecului format dintr-un numar n de
componente este egal cu suma volumelor elementare.

=
n
i
i am
V V
Amestecuri de gaze
perfecte
Se numeste presiune partiala a componentei i dintr-un
amestec, pi, presiunea pe care ar exercita-o
particulele componentei i din amestec daca ar
ocupa intregul volum al incintei (Vam) la temperatura
Tam.
Legea lui Dalton: Presiunea exercitata de particulele componente
ale unui amestec este egala cu suma presiunilor partiale ale
componentelor din amestec:

=
=
n
i
i am
P P
1
Particulele unei
componente a unui
amestec se comporta ca si
cum ar ocupa intregul
volum al incintei, la
aceeasi temperatura cu
intregul amestec.
Amestecuri de gaze
perfecte
Pentru a caracteriza amestecurile de gaze perfecte folosim notiunea de
participatii:
Participatie masica:
Participatie molara:
Participatie volumica:
Notiunea de participatie este echivalenta cu cea de concentratie.
am
i
m
m
m
f
i
=

=
i
i
M
i
f

am
i
v
V
V
f
i
=

= = = = =
i M
i M
i
am
i
i
am
i
i i
i i
i
i
am
i
m
M f
M f
M
M
M
M
m
m
m
m
f
i
i
i

= = = =
i
i
i
m
i
m
i
am
i
i
am
i
i
i
i
i
i
i
i
M
f
M
f
M
m
m
M
m
m
M
M
m
M
m
f
1
1
1
1

i i
M
i
i
i i i
i i i
i
i
am
i
v
f
v M
v M
V
V
V
V
f = = = = =

Amestecuri de gaze
perfecte
Concentratia (participatia) volumica este egala cu participatia
molara.
Masa moleculara aparenta pentru un amestec:

= = = = = =
i
i
M i
am
i i
m
i i
i
am
i
am
am
am
am
f M
M
f
M M
m
m m m
M

1
1
Constanta unui amestec
am i i am i
T R m V p =

=
i i am i am
R m T p V
am am am i i am am am
R m T R m T V p = =

i m
am
i i
am
R f
m
R m
R
i
= =