Unități de măsură. Sisteme de unități de măsură.

Sistemul internațional

A.
MĂSURĂRI
In activitatea practică se întilnesc diferite mărimi fizice, care se
deosebesc între ele calitativ, după natura lor (lungimi, suprafete, pre siuni,
temperaturi, tensiuni, puteri, rezistente etc.), şi cantitativ.
Evaluarea cantitativă a unei mărimi de o anumită natură se rea lizează
prin măsurare. Deci : măsurarea este procesul prin care se eva luează
cantitativ mărimile fizice, del acelaşi fel.
A măsura o mărime Minseamnă a o compara cu o mărime de aceeaşi
natură, U, considerată conventional drept unitate de unăsură, şi a vedea
de cite ori unitatea de măsură se cuprinde in mărimca de măsurat.
Procesul de măsurare se poate exprima prin raportul dintre mări mea
de măsurat M şi unitatea de măsură U, iar rezultatul măsurării reprezintă
valoarea numerică V a mărimii de măsurat :

(1.1)

Conform relației (1.1), mărimea de măsurat se

poate exprima prin i
M =V.U.
(1.2) O De reţinut ! Expresia M = V.U arată că ori de cite ori se ex prima o
anumită mărime, trebuie 111enfionată şi unitatea de măsură, mut tiplii sau
submultiplii acesteia (de exemplu: I = 2A; R= 1 k02; C = 100 uF.).

1. UNITĂȚI DE MĂSURĂ Aşa cum s-a arătat,

pentru a măsura o mărime este necesar să fie stabilită unitatea de înăsură a
acelei mărimi. it
Uritatea de măsură este o mărime de aceeaşi natură cu
mărimea de niusurat, aleasă in mod conventional.
În trecutul îndepărtat, în ţara noastră, oamenii conveniseră să
măsoare lungimile cu cotul sau prăjina, iar capacităţile - cu sau cu
vadra. O dată cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi cu dezvolta rea schimburilor şi
cooperărilor dintre oameni, a fost necesar ca unită ţile de măsură să fie
stabilite cît mai precis şi să fie recunoscute de cît
mai multi oameni. Unităţile de măsură ce se folosesc în prezent au fost
stabilite prin convenţii internaţionale, tinindu-se seama de nivelul de
cunoaştere al omenirii la data stabilirii lor.

2. SISTEME DE UNITĂȚI DE MĂSURĂ Deoarece

pentru a efectua o măsurare este necesar să se cunoască unitatea de
măsură corespunzătoare mărimii fizice ce se măsoară, trebuie să existe
pentru fiecare inărime fizică cite o unitate de măsură (de exemplu: pentru
lungimi - metrul, pentru timp --- secunda, pentru intensitatea curentului
electric - amperul ş.a.in.d.).
Din multimca de unități de măsură, unele, în număr restrins, au fost
definite independent de altele, și de aceea ele au fost denumite wnitate
fundamentale. Celelalte unități de năsură, care se numesc unități
derivate, pot fi definite in funcţie de unităţile de măsură funda mentale pe
baza legilor şi a relaţiilor care leagă intre ele mărimile fizice
corespunzătoare.
Totalitatea unităților fundamentale si deritate dintr-un anumit
domeniu alcătuiesc un sistem de unități de măsură.
Au fost folosite mai multe sisteme de unități de măsură, care di feră intre ele prin
unităţile fundamentale adoptate. Astfel, în tehnică se folosea sistemul
practic MKSA, in timp ce în fizică era preferat sistemul CGS. În
electromagnetism era folosit sistemul CGS electro magnetic (CGSH), in
timp ce in electrostatică se prefera sistemul CGS electrostatic (CGSE). Am
mai putea da, in acest sens, numeroase exeinple.
3. SISTEMUL
INTERNATIONAL

Avind în vedere faptul că la un moment dat se foloseau diferite sisteme

de unităţi de măsură, ceea ce complica relatiile dintre diferite domenii de
activitate, la cea de-a XI-a Conferință Generală de Măsuri şi Greutăți, care a
avut loc la Paris in 1960, s-a propus adoptarea unui sistem de unități de măsură
care să satisfacă toate domeniile ştiinţifice şi tehnice. In acest fel, s-a
adoptat Sistemul International al Unităţii de Măsură, cu simbolul SI, care are
şapte unități fundamen tale şi două unităţi complementare.

Unitățile fundamentale
sînt :
 metru – cu simbolul m, pentru lungimi; -
kilogram - cu simbolul kg, pentru masă; --
secundă – cu simbolul s, pentru timp;
amper — cu simbolul A, pentru intensitatea curentului
electric;
– kelvin != cu simbolui .K, pentru temperatura termo
... dinamică;... - candelă – cu simbolul cd, pentru
intensitatea lumi
noasă; - mol
- cu simbolul inol, pentru cantitatea de sub
stanţă. Unitătile
complementare sînt:
- radian ... - cu simbolul rad, pentru unghi planı; - steradian . - cu
simbolul sr, pentru ungai solid.
In funcţie de aceste unităţi fundamentale şi complementare se pot
defini toate celelalte unități de măsură derivate.
In tara noastră Sistemul International a fost adoptat în 1961 ca sistem de
unități de măsură legal şi obligatoriu. Legea metrologiei Dr. 27/1978 stabileşte
că, în cazuri justificate, pot fi utilizate ca uni tăţi de măsură legale şi alte
unităţi in afara sistemului SI, cum sînt i grad Celsius pentru temperatură,
bar pentru presiuue, kilogramforta pentru forţă etc. Unităţile de măsură legale
sînt specificate in anexa care face parte dit legea metrologiei.

B. PROCESUL DE MĂSURARE

Intr-un proces de măsurare se porneste de la mărimea de măsurat, care

constituie obiectul măsurării. Apoi se stabileşte cu ce se va executa
inăsurarea şi cum se va face aceasta. Avind in vedere cele de mai sus,
putem spune că in procesul de măsurare intervir următoarele elemente:
- obiectau măsururit (ce se măsoară?):
mijloacele de măsurare (cu ce se măsoara?); - metodele de
misurare (cum se înăsoară?).

1. MIJLOACE DE MASURARE

Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatca mijloacelor tehnice

utilizate in procesul de mesurare.
 In funcţie de complexitatea lor, mijloacele de inăsurare se
impart in:
- măsuri: - aparate de măsurat: -
instalații de măsurare.
Măsura este materializarea unității de mesură sau a unui
multiplu sau sulmultiplu al acesteia.
Exemple: inetrul (din lemn sau din betal), ruleta (de linsiu de 10in),
rezistorul etalon, condensatorul etalon etc.
Aparatul de măsurat este un sistem tehnic carc permite
determinarea santitutivă a mūrinilor ce se măsoară.
Exemple: ampermetrul, voltmetrul, ohmmetrul
etc.
Instalatii te măsurat este un ansamblu de aparate şi măsuri concc
tale intre ele după o anumită schemă, in scopul unor mesurări.
Exemple: instalația folositi la măsurarea rezistenţelor electrice prin metoda
am permetrului şi voltmetrulni, instalaţiile utilizate la etalonarea
aparatelor de măsurat electrice, instalatiile de telemäsusari etc.
După precizia lor, mijloacele de măsurare se impart în :
- mijloace de nzistirare etalon sau etaloane, . -- m
ouce ve misurure de lucru.
Mijloacele de măsurare etalon sînt cele mai precise mijloace de măsurare.
Ele servesc la definirea, materializarea, Conscrvarea sau repro ducerea unitat
de misura in scopul transmiterii unităţii către alte 11ploace de misurare.
La fîudul lor, etaloanele sint de mai multe categorii :
- etalon primar – etalonul care intruneşte cele mai ridicate
calități metrologice. În unele cazuri, etaloanele pot deveni etaloane
internaţionale sau etaloane naţionale. Etaloanele internaţionale sint
recunoscute prin acorduri internaţionale, iar etaloanele naţionale sint
atestate printr-o decizie oficială a unei ţări şi constituie baza metro logică a
ţării respective;
- ctaloand secundare. Transmiterea unităţii de măsură se reali zează
pornind de la etalonul naţional, case este şi etalon 1 viinar cu ajutorul unor
instalaţii şi metode adecvate, se etalonează eta loanele secundare de
ordinul I, de la care, prin plijloace tehnice similare, unitatea de măsură se
transmite la etaloanele secundare de ordina II $.2..d.;
--- calon de lucru - etalonul a cărui valoare este atribuită prin
comparație cu un etalon secundar şi care serveşte la verifica Ica
 mijloacelor de măsurat de lucru.
2. METODE DE MASURARE Metodele de măsurare
reprezintă ansamblul de procedce folosite dont' outinerea 11 orties de
misurare. Ele arată cum se execută măsurările.
După modul în care se obtine rezultatul măstirării, metodele de măsurare se
impart in metode indirecte şi victode dirocte.
semne arada porte
de folosite