Unități de măsură. Sisteme de unități de măsură.

Sistemul international

1. UNITATI DE MĂSURĂ

Aşa cum s-a arătat, pentru a măsura o mărime este necesar să fie
stabilità unitatea de măsură a acelei mărimi.

Unitatea de măsură este o mărime de aceeaşi natura cu mărimea de

masurat, aleasă in mod conventional. În trecutul indepărtat, în ţara
noastră, oamenii conveniseră să măsoare lungimile cu cotul sau prăjina,
iar capacitățile cu gălcata sau cu vadra. O dată cu dezvoltarea ştiinţei şi
tehnicii şi cu dezvolta rea schimburilor şi cooperărilor dintre oameni, a
fost necesar ca unită ţile de măsură săå fie stabilite cit mai precis şi, să
fie recunoscute de cit mai mulți oameni. Unităţile de măsură ce se
folosesc în prezent au fost stabilite prin convenţii internationale,
tinindu-se seama de nivelul de cunoaştere al omenirii la data stabilirii
lor.

2. SISTEME DE UNITĂȚI DE MĂSURĂ

Deoarece pentru a efectua o măsurare este necesar să se cunoască

unitatea de măsură corespunzătoare mărimii fizice ce se măsoară,
trebuie să existe pentru fiecare mărime fizică cîte o unitate de măsură
(de exemplu: pentru lungimi metrul, pentru timp secunda, pentru
intensitatea curentului electricamperul ş.a.m.d.).

Din mulțimea de unități de măsură, uncle, in număr restrins, au fost

definite independent de altele, şi de aceea ele au fost denumite unități
fundamentale. Celelalte unități de măsură, care se numesc unități
derivate, pot fi definite in funcție de unităţile de măsură funda mentale
pe baza legilor şi a relațiilor care leagă între ele mărimile fizice
corespunzătoare. Totalitatea unitatilor fundamentale şi derivate dintr-
un anumit domeniu alcătuiesc un sistem de unități de măsură.
Au fost folosite mai multe sisteme de unități de măsură, care diferă intre
ele prin unităţile fundamentale adoptate. Astfel, in tehnică se folosen
sistemul practic MKSA, in timp ce în fizică era preferat sistemul CGS. În
electromagnetism era folosit sistemul CGS electromagnetic (CGSp.), în
timp ce în electrostatică se prefera sistemul CGSelectrostatic (CGS ). Am
mai putea da, în acest sens, numeroase exemple.

3. SISTEMUL INTERNATIONAL

Avind in vedere faptul că la un moment dat se foloseau diferite sisteme

de unități de măsură, ceea ce complica relațiile dintre diferite domenii
de activitate, la cea de-a XI-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăți,
care a avut loc la Paris in 1960, s-a propus adoptarea unui sistem de
unități de măsură care să satisfacă toate domeniile ştiinţifice şi tehnice.
În acest fel, s-a adoptat Sistemul Internaţional al Unității de Măsură, cu
simbolul SI, care are şapte unități fundamen tale şi două unități
complementare.

Unitățile fundamentale sint: metru -cu simbolul m, pentru lungimi;

kilogram -cu simbolul kg, pentru masă;

- secundă -cu simbolul s, pentru timp;

Amper- cu simbolul A, pentru intensitatea curentului electric

- kelvincu simbolul K, pentru temperatura termodinamică;

candela -cu simbolul cd, pentru intensitatea lumi noasă;

mol -cu simbolul mol, pentru cantitatea de substanţă.

Unităţile complementare sint:

radian -cu simbolul rad, pentru unghi plan;

steradian -cu simbolul sr, pentru unghi solid.

În funcţie de acest unități fundamentale şi complementare se pot defini

toate celelalte unități de măsură derivate. In tara noastră Sistemul
International a fost adoptat în 1961 ca sistem de unități de măsură legal
şi obligatoriu. Legea metrologiel nr. 27/1978 stabileşte că, în cazuri
justificate, pot fi utilizate ca uni tăți de măsură legale şi alte unități în
afara sistemului SI, cum sint : grad Celsius pentru temperatură, bar
pentru presiune, kilogramforţă pentru forță etc. Unitățile de măsură
legale sînt specificate în anexa care face parte din legea metrologiei.