Sunteți pe pagina 1din 14

NOTIUNI FUNDAMENTALE DE METROLOGIE

1.1 Notiuni generale de metrologie


Metrologia este o ramura a fizicii care se ocupa cu studiul masurarilor, sistemelor de
masurare, mijloacelor de masura, stabilirea unitatilor de masura si totalitatea activitatilor
(legale si administrative) privitoare la masurari, la etaloane, la aparate si instrumente de
masura, precum si la supravegherea folosirii lor economice. Metrologia cuprinde atat
aspectele teoretice cat si cele practice ale masurarilor, oricare ar fi nivelul, modalitatea si
scopul efectuarii lor sau domeniul stiintei sau tehnicii in care intervin.
Continutul metrologiei este divizat in mai multe parti incadrate in metrologia generala,
aplicata sau in cea legala.
Metrologia generala trateaza problemele specifice masurarii anumitei marimi, clase de marimi
sau a unui domeniu de aplicatii.
Metrologia aplicata trateaza probleme specifice masurarii unei anumite marimi, unei clase de
marimi sau a unui domeniu de aplicatii, iar dupa marimea sau clasa de marimi masurate pot fi
deosebite: metrologia masei, metrologia timpului, metrologia temperaturii, metrologia
marimilor electrice, etc. Dupa domeniul de aplicatii pot fi deosebite : metrologia industriala,
metrologia medicala, metrologia tehnicii nucleare, etc.
Metrologia legala trateaza conditiile, cerintele si prescriptiile obligatorii pentru asigurarea
corectitudinii, uniformalitatii si preciziei masurilor pe plan national si international.
Pentru ca activitatea din domeniul metrologiei sa se desfasoare in mod unitar pe teritoriul tarii
si in concordanta cu reglementarile internationale in vigoare prin Ordonanta Nr. 121992 emisa
de Guvernul Romaniei s-a infiintat Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), avand in
subordine Institutul de Metrologie (INM).
Controlul metrologic al statului se realizeaza prin: autorizari, aprobari de model, avizari de
punere in functiune, etalonari, verificari metrologice initiale si periodice, verificari dupa
reparare sau modificari, verificari si testari inopinate, supraveghere metrologica. Aceste
actiuni sunt realizate de catre laboratoarele de metrologie si persoanele avizate.

1.2 Marimi, masurare, masurand


Marimea este atributul unor fenomene, al unor corpuri sau al unor substante care pot fi
diferentiate calitativ si determinate cantitativ. Un obiect poate avea proprietati masurabile si
nemasurabile. Numai o proprietate masurabila poate constituii o marime.
Termenul de marime se poate referi la o marime in sens general (ex. forta, rezistenta electrica,
lungime) sau la o marime specifica (ex. lungimea unei anumite tije).

Marimile fizice caracterizeaza proprietatile fizice ale materiei (ex. volum, masa), starea
materiei (ex. vascozitate, fluiditate), miscarea materiei (ex. viteza, acceleratie) si fenomenele
fizice (ex. indicele de refractie).
Caracteristica principala a marimilor fizice este faptul ca sunt masurabile, adica se pot detecta
si evalua cantitativ cu un anumit mijloc de masurare.
Simbolul unei marimi reprezinta semnul conventional prin care se desemneaza o marime. (ex.
F - simbolul fortei, m - simbolul masei, etc.).
Masurarea reprezinta ansamblul operatiilor care au ca scop determinarea unei marimi.
Operatia de masurare a unei marimi fizice consta de fapt in compararea marimii date cu o alta
marime de aceeasi natura, luata in mod conventional ca unitate de masura.
Marimea supusa masurarii se numeste masurand.
1.3 Metode de masurare
Metodele de masurare reprezinta procedeele, principiile si mijloacele pe care se bazeaza
efectuarea unei masurari pentru obtinerea unui rezultat care sa reprezinte cat mai corect
marimea supusa procesului de masurare.
Metodele de masurare se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a)
-

Dupa modul de efectuare a masurarii exista:


metode cu contact - in care aparatul intra in contact cu marimea de masurat;

metode fara contact - in care determinarea se face in lipsa contactului dintre aparat si
marimea de masurat.
b)
Dupa modul de variatie a marimii masurate si dupa modul de organizare a operatiei de
masurare sunt:
-

metode statice;

metode dinamice;

metode statistice.

c)
-

Dupa forma de reprezentare a rezultatelor marimilor se deosebesc:


metode analogice;

metode numerice.

d)

Dupa precizia si rapiditatea supusa determinarii exista:

metode de laborator - in care se determina erorile de masurare si se tine cont de acestea;

metode tehnice - in care nu sunt determinate erorile dar se tine seama de valorile
acestora deoarece mijloacele de masurare au erori de limita cunoscute si corespunzatoare
claselor de precizie.
e)

Dupa modul de exprimare a rezultatelor sunt:

metode

metode relative.

f)

Dupa modul de obtinere a valorii numerice se deosebesc:

metode directe;

metode indirecte;

metode combinate.

Erorile de masurare - sunt erorile care apar in timpul procesului de masurare si reprezinta
abaterea valorii obtinute de la valoarea reala, prin masurare. Ele se pot clasifica dupa cauze
sau dupa modul de manifestare.
a) Dupa cauze se disting:
-

erori de indicatie;

erori de citire;

erori de etalonare;

erori de reglare;

erori de metoda.

b) Dupa modul de manifestare exista:


erori sistematice - pot avea valori constante sau variabile dupa o lege determinata si pot
fi obiective (nu depind de operatorul care efectueaza masurarea) sau subiective (depind de
operator);

erori intamplatoare - au valori diferite chiar daca masurile se repeta in conditii identice,
repartitia si marimea lor variind dupa legi statistice. Si erorile intamplatoare pot fi obiective
sau subiective;
erori grosolane - se produc atunci cand erorile masurarii depasesc cu mult valorile
erorilor care se obtin de obicei. Se pot datora unor defectiuni ale aparatului de masura sau
unei greseli de folosire a acestuia.
Eroarea absoluta de masurare este de aceeasi natura ca si marimea de masurat, prin urmare se
exprima in aceleasi unitati de masura. Pentru exprimarea cantitativa a gradului de precizie al
masurarii se foloseste notiunea de eroare relativa, definita ca raportul dintre eroarea absoluta
si valoarea de referinta.
1.4 Operatii si activitati metrologice
Operatiile metrologice se impart in doua mari grupe:

a)
De verificare - prin aceste operatii se stabileste modul in care mijlocul de masurare
raspunde cerintelor prescrise. Aceste verificari se executa la nivel de stat (pot fi initiale sau
periodice), prin conversatie, interne;
b)
De incercare - acestea constau in determinarea caracteristicilor metrologice ale
mijloacelor de masurat.
Activitatile metrologice pot fi impartite astfel:

Examinare - este operatia prin care se stabileste, conform unor norme precise, daca
masurandul indeplineste cerintele prescrise.

Numararea - reprezinta determinarea numarului de elemente sau evenimente care apar in


procedeul cercetat.

Sortarea - este operatia de ordonare a unei multimi de obiecte de masurat proprietatile


acestora.

Clonarea - reprezinta operatia de determinare a frecventei cu care elementele identice


pot fi impartite in clasa dupa anumite proprietati.

Calibrarea - este operatia prin care se stabileste legatura dintre valoarea unei marimi
masurate si valoarea acesteia stabilita prin conventie.

Ajustarea - este operatia de modificare si corectare a pozitionarii unui mijloc de


masurare cu scopul de a apropria cat mai mult masurarea de cea corecta.


Gradarea - este operatia de stabilire, asezare si marcare a reperelor scarii unui aparat de
masurat.

Etalonarea - este operatia prin care se compara un etalon superior cu un etalon inferior
pentru a determina erorile de masurare ale ultimului.
1.5 Sistemul International si unitatile de masura

Sistemul International (SI) este singurul sistem de unitati de masura considerat legal. El
a fost adoptat in anul 1960 de a XI - a Conferinta Generala de Masuri si Greutati. A fost
legiferat in Romania in luna august anul 1961. Sistemul International contine sapte unitati de
masura fundamentale, doua suplimentare si un numar mare de unitati derivate.
Unitatile fundamentale sunt independente din punct de vedere dimensional. Acestea
sunt: metrul, kilogramul, secunda, gradul Kelvin, amperul, molul si candela. Cele doua unitati
de masura suplimentare sunt radianul si steradianul. Fiecare marime fizica are in Sistemul
International o singura unitate de masura, dar exista si marimi adimensionale.
Unitatile Sistemului International
Unitati fundamentale - Tabelul 1
Nr. Crt.
Marime
Unitate de masura
Simbol
1.
Lungime
Metrul
m
2.
Masa
Kilogram
kg

3.
Timp
Secunda
s
4.
Intensitatea curentului electric
Amper
A
5.
Temperatura termodinamica
Kelvin
K
6.
Intensitate luminoasa
Candela
cd
7.
Cantitatea de substanta
Mol
mol
Unitati suplimentare - Tabel 2
Nr. Crt.
Marime
Unitate de masura

Simbol
1.
Unghi plan
Radian
rad
2.
Unghi solid
Steradian
sr
Unitati derivate - Tabel 3
Nr. Crt.
Marime
Unitate de masura
Simbol
Marimi geometrice si mecanice

1.
Suprafata
Metru patrat
m
2.
Volum
Metru cub

m
3.
Numar de unda
Unu pe metru
1/m
4.
Frecventa
Hertz
hz, 1/s
5.
Densitate
Kilogram pe metru cub
Kg/m
6.
Viteza
Metru pe secunda
m/s

7.
Viteza unghiulara
Unu pe secunda
1/s
8.
Acceleratie
Metru pe secunda la patrat

m/s
9.
Acceleratie unghiulara
Unu pe secunda la patrat
1/s
10.
Forta
Newton
N, kgm/s
11.
Presiune, tensiune mecanica
Newton pe metru patrat
N/m
12.
Vascozitate dinamica
Newton . secunda pe m2
N. s/m
13.
Vascozitate cinematica
Metru patrat pe secunda
m/s
14.
Putere
Watt
W

15.
Lucru mecanic, energie, cant. caldura
Joule
J, Nm
Marimi electrice si magnetice

16.
Sarcina electrica
Coulomb
C, As
17.
Tensiune electrica, diferenta de potential, tensiune electromotoare
Volt
V, W/A
18.
Intensitatea campului electric
Volt pe metru
V/m
19.
Rezistenta electrica
Ohm
, V/A
20.
Capacitate electrica
Farad

F/As
21.
Fluxul inductiei magnetice
Weber
Wb, Vs
22.
Inductanta
Henry
H, Vs/a
23.
Inductie magnetica
Tesla
T, Wb/m
24.
Intensitatea campului magnetic
Amper pe metru
A/m
25.
Forta magnetomotoare
Amper
A
Marimi termice
26.
Entropie
Joule pe Kelvin

J/K
27.
Caldura specifica
Joule pe Kelvin . kg
J/Kkg
28.
Conductivitate termica
Watt pe metru Kelvin
W/mK
Marimi optice
29.
Intensitate energetica
Watt pe steradian
W/sr
30.
Flux luminos
Lumen
Lm, cdsr
31.
Luminanta
Candela pe metru patrat
Cd/m
32.
Iluminare
Lux

Lx, lm/m
Multiplii si submultiplii zecimali ai unitatilor de masura din Sistemul International
Multiplii si submultiplii - Tabelul 4
Factorul de multiplicare
Prefixul
Simbolul Prefixului
10
tera
T
109
giga
G
106
mega
M
10
kilo
k
10
hecto
h
10
deca
da

10-1
deci
d
10-2
centi
c
10-3
mili
m
10-6
micro
m
10-9
nano
n
10-12
pico
p
10-15
femto
f
10-18
atto
a