Metrologia este o stiinta aplicativa cu cracter interdisciplinar care se ocupa cu studiul

proceselor de masurare. Procesul de masurare este un process tehnic prin care se obtin
informatii cantitative prin intermediul unor mijloace tehnice. Elementele de baza ale unui
process de masurare sunt: marimea, unitatea de masura, mijlocul de masurare, metoda de
masurare si rezultatul masurarii.
Marimi si unitati de masura:
Marimile si unitatile de masura sunt doua elemente de baza in cadrul unui proces de
masurare. Marimile reprezinta proprietatile comune ale unor obiecte sau produse pe baza
carora acestea pot fi ierarhizate realizandu-se o departajare calitativa si cantitativa a lor.
Marimile fizice caracterizeaza stari, transformari si interactiuni ale sistemelor fizice
grupandu-se in doua categorii:
1. Marimi fundamentale - alese conventional, sunt independente si pot fi folosite la
definirea altor marimi ( ex: lungime, masa, timp, etc.)
2. Marimi derivate- se definesc in raport cu marimile fundamamentale prin ecuatii fizice
(ex: viteza definite ca raport intre lungime si timp). Marimile fundamentale au
simboluri standardizate iar cand acestea inlocuiesc simbolurile marimilor care intra in
relatiile de definitie a unor marimi fizice derivate se numesc dimensiuni.
Marimile textile se caracterizeaza printr-o mare diversitate (marimi de material ,
parametric de mediu si de proces) . marimile de material sunt ale produselor liniare (fibre,
fire ) si respectiv ale produselor plane ( tesaturi, tricoturi).
Unitatile de masura corespund marimilor de masurat si sunt alese arbitrar ca element de
comparatie. Data fiind relatia dintre marimi si unitati de masura exista :
-

unitati fundamentale corespunzatoare marimilor fundamentale

unitati derivate

Unitatile de masura sunt simbolizate si pot avea multipli si submultipli. Totalitatea

unitatilor de masura fundamentale si derivate folosite intr-un anumit domeniu de
masurare se numeste sistem de unitati de masura. In Romania a fost adoptat in 1961 ca
system legal si obligatoriu in toate domeniile masurarteii, sistemul international( SI) care
are la baza 7 unitati de masura fundamentale:
1. metrul (m)- lungime
2. kilogram (kg)- masa
3. secunda (s)- timp
4. amper (A) intensitatea curentului electric
5. Kelvin (K) temp termodinamica
6. Moli (mol)- cantitatea de materie
7. Candela (Cd) intensitatea luminoasa
Unitatile de masura ale marimilor derivate se pot scrie in functie de unitatile de masura ale
marimilor fundamentale. Marimile derivate folosite pentru caracteristici ale produselor textile
au denumiri distincte ( ex: densitatea de lungime are o unitate de masura nuimta tex)

Mijloace de masurare:
Mijloaacele de masurare sunt elemente componente ale procesului de masurare si reprezinta
mijloacele tehnice care permit evaluarea cantitativa a marimilor de masurat. Mijloacele de
masurare pot fi :
-

Etaloane care pastreaza si transmit unitatile de masura

De lucru care servesc la masuratori curente

Clasificarea mijloacelor de masurare se face in functie de gradul de complexitate a

constructiei:
a) Masuri
b) Aparate de masura
c) Instalatii de masura
d) Sisteme de masurare
Masura mijloc de masurare care reproduce una sau mai multe unitati de masura a unei
marimi cu multipli si submultipli corespunzatori ( ex: rigla gradata , trusa de gtreutati)
Aparatul de masura - mijloc tehnic de masurare folosit la compararea directa sau indirecta a
marimii de masurat cu unitatea de masura. Este prevazut cu 1 sau mai multe masuri si
permite obtinerea rezultatului masurarii prin conversia marimii de masurat ( ex: termometru
pt masurarea temperaturii)
Instalatia de masura - mijloc de masurare complex obtinut prin asocierea mai multor masuri ,
aparata, dispositive si accesorii. In cazul unei instalatii automate aparatul de masura este un
traductor care stabileste o conversie intre marimea de masurat si o marime etalonata conform
unitatii de masurare ( ex: instalatia pt analiza comportarii firelor la frecare in regim dinamic)
Sistemul de masurare este constituit ca un ansamblu de instalatii colectate la un sistem de
calcul performant cu prelucrare automata a rezultatelor masurarii si respectiv procesare ( ex:
sistemul de masurare a solicitarii la tractiune a firelor).
Procesul de masurare se realizeaza prin interepunerea mijlocului tehnic intre obiectul de
masurat si operator ( uman sau automat). Masurarea este operatia experimentala prin care se
exprima cu ajutorul unui mijloc de masurare valoarea numerica a unei marimi in raport cu o
unitate de masura data. Structura tipica a unui mijloc de masurare presupune prezenta
urmatoarelor elemente compenente:
- Element sensibil
- Elemente de legatura sau transmisie
- Adaptor si surse de energie
Elementul sensibil (traductorul) are sensibilitate selectiva la masurarea unei marimi. E;
furnizeaza un semnal metrologic care poate fi vizualizat sau transmis intr-un bloc de
prelucrare prin elemente de transmisie si legatura
Adaptorul indeplineste intentia de prelucrare a semnalului metrologic convertindul intr- o
forma convenabila pt. interpretare de catre operator.
Sursele auxiliare de energie asigura transformarile care au loc la nivelul elementului
sensibil si adaptorului
Curs 01.03.2013

Metode de masurare reprezinta procedeele rationale de executare a operatiilor de

masurrare
Metodele de masurare se pot clasifica dupa mai multe criteria :
a) Numarul de marimi urmarite in procesul de masurare:
-metode de masurare directe
- metode de masurare indirect
b) dupa caracterul marimilor urmarite :
- masurari statice
- masurari dinamice
c) dupa modul de exprimare al rezultatelor masurarilor:
- masurari analogice
- masurari numerice
d) dupa precizia masurarii:
- masurari de laborator
- masurari tehnice
a) metode de masurare directe : Rezultatul masurarii se obtine prin comparatia cu un
etalon sau cu o unitate de masura din aceiasi clasa de marimi. Din aceasta grupa fac
parte : metoda comparatiei simultane si metoda comparatiei succesive. La metoda
comparatiei simultane mijlocul de masurare este aparatul comparator asupra caruia
actioneaza obiectul masurarii si etalonul Aceasta metoda asigura masurari precise dar
laborioase aplicandu-se de obicei in laboratoare. Metoda comparatiei succesive este
aplicata la mijloacele de masurat uzuale ( aparate indicatoare) in care au loc
transformari ale marimii de masurat dupa relatii de dependent cunoscute. Aceasta
metode asigura o precizie sufficient de buna si da posibilitatea automatizarii
procesului de masurare.
b) Metode de masurare indirect : Sunt aplicate in cazul in care marimea de masurat este
exprimata printr-o relatie de dependenta ( relatie matematica) cu alte marimi, in acest
caz procesul de masurare se adreseaza la cel putin doua marimi de intrare. Se
efectueaza masurari directe urmate de calculul valorii numerice a marimii de masurat
pe baza relatiei de definitie.
c) Metodele de masurare statice : Se aplica pentru masurarea marimilor cu valori
constant in timp sau in cazul unor marimi cu variatie lenta in timp. Se caracterizeaza
prin precizie mare dar viteza mica de masurare.
d) Metodele de masurare dinamice: Se refera la masurarea unor marimi carea variaza
foarte repede in timp, acest lucru afecteaza atat marimea de intrare cat si semnalul
metrologic.
Marimile textile sunt in majoritate marimi dinamice deoarece se modifica in lungul
produsului textil sau in timpul procesului tehnologic de prelucrare. Sistemul de masurare
trebuie sa permita masurarea prin succesiuni de perechi de valori urmatoarele masurari
analogice . Mijlocul de masurare furnizeaza la iesire un semnal continuu variabil.
Marimea de iesire este perceputa ca o functie a marimii de intrare intre cele doua marimi
stabilindu-se o relatie functionala continua ( de tipul y = f(x))

Masurari numerice: mijlocul de masurare furnizeaza la iesire un semnal discontinu ce

consta intr-o succesiune de impulsuri care dupa un anumit cod reprezinta valoarea
numerica a marimii de masurat. Rezultatul masurii este foarte prcis find redat direct sub
forma numerica prin dispositive de afisare.
Indicatori de calitate a masurarii:
Calitatea unui proces de masurare este asigurata in principal prin caracteristicile
mijloacelor de masurare:
a) Caracteristici tehnice de constructive si functionare
b) Caracteristice metrologice care depind de caracteristicile tehnice si se refera la
rezultatele masurarilor asigurand astfel indicatorii de calitate ai masuraii. Acestia sunt
urmatorii:
1. Intervalul de masurare: reprezinta intervalul de variatie al marimi de intrare pt
care procesul de masurare se poate realiza fara a periclita intervalul mijlocului de
masurare.
2. Caracteristica static exprima matematic relatia de dependent funtionala dintre
marimea de iesire (y) si marimea de masurat (x). Caracteristica statica este
indicatorul de calitate a masurarii care permite definirea intervalului de masurare
si a sensibilitatii.
3. Sensibilitatea: reprezinta caracteristica mijlocului de masurare de a percepe cele
mai mici variatii ale marimi de masurat. Este o marime constanta pentru fiecare
mijloc de masurare.
4. Rezolutia: este indicatorul de calitate al mijlocului de masurare determinat de
variatia minima a marimii de intrare perceputa pe scala aparatului de masura sau
de variatia minima a marimii de iesire perceputa de observatorul uman.
5. Pragul de sensibilitate: reprezinta cea mai mica variatie a marimii de masurat
pentru care se poate percepe o variatie a marimii de iesire.
6. Precizia: precizia instrumentala este indicatorul de calitate al masurarii prin care
se exprima gradul de exactitate al rezultatelor masurarii. Permite aprecierea
modului in care rezultatul masurarii se aproprie de marime de masurat. Precizia se
apreciaza prin eroare de justete si prin eroarea de fidelitate.
7. Justetea : caracteristica mijlocului de masurare de a indica valori apropiate de
valoarea efectiva a marimii masurate care este chiar valoarea unei masuri stabilite
cu ajutorul unui mijloc de masurare etalon.
8. Fidelitatea : caracteristica metrological a unui mijloc de masurare de a avea o
variatie cat mai mica la masurarea aceleiasi marimi in conditii identice asigurand
deci reproductibilitatea masuratorilor.
Erori de masurare:
In practica la orice masurare repetata se obtin valori care difera intre ele. Aceste
diferente sunt cu atat mai mici cu cat mijloacele de masurare sunt mai precise,
cinditiile de masurare sunt constant si operatorii pregatiti corespunzator. Erorile de
masurare reprezinta diferenta dintre valoarea rezultata din masurare si o valoare

de referinta determinata cu un mijloc de masurare etalon. Erorile de masurare se

clasifica :
a) D.p.d.v a cauzelor care le provoaca: erori instrumentale- datorate mijloacelor
de masurare; erori de metoda- datorate matodei de masurare utilizata; erori
intamplatoare- datorate unor variatii ale mediului ambiant sau unor cauze
necontrolate.
b) D.p.d.v al caracterului lor : erori sistematice-se mentin constante; erori
aleatoare-variaza de la o masurare la alta ; erori grosolane-au variatii foarte
mari si se considera greseli de masurare
Curs 08.03 2013
Factori metrologici generali ai incercarilor de material in industria textila
Factori metrologici generali pot influenta rezultatele in procesele de masurare: parametrii
de climat si continutul de umiditate al materialelor textile.
Parametrii de cliamt sunt : umiditatea relative a aerului; temperatura si viteza de deplasare
a curentilor de aer. Acestia trebuie controlati si mrntinuti in anumite limite impuse de
standarde deoarece pot influeta puternic valorile caracteristicilor dimensionale fizice si
mecanice ale produselor textile in cadrul proceselor de prelucrare. Continutul de
umiditate al materialelor textile depinde de particularitatile structurale ale materialelor
textile si in acelasi timp de parametrii de climat ai mediului ambiant. Este o marime cu
character dinamic prin care se manifesta higroscopicitatea produselor textile si poate
influenta ireversibil prelucrabilitatea acestuia.
1. Parametrii de climat : la incercarea materialelor textile in laborator se inpune
respetarea atmosferei standard de incercari.
a) Umiditatea relative - parametru de climat determinat atat la receptia cantitativa cat
si calitativa a materiei prime cat si pentru prelucrarea produselor textile.
Materialele textile isi modifica umiditatea astfel continutul de umiditate creste pe
masura ce atmosfera ambianta se aproprie de punctul de saturatie sau scade cu cat
aerul este mai uscat. Metodele de masurare ale umiditatii relative a aerului sunt
grupate in 4 categorii: metode gravimetrice- bazate pe adsorbtia apei din
atmosfera; metode de determinare a punctului de roua- masurarea temperaturii
la care se produce condensarea vaporilor de apa pe o suprafata metalica iesita;
metode de determinare a diferentei psihometrice- bazate pe fenomenul de
evaporare; metode de determinare a modificarii anumitor caracteristici fizice
bazate pe fenomenul de sorbtie. Mijloacele de masurare a umiditatii relatie a
aerului sunt:
- psihometrele- asigura masurarea directa a diferentei psihometrice si sunt construite
din 2 termometre identice , un termometru este uscat si unul este umed care are
rezervorul cu mercur invelit cu panza umezita. Acestea sunt fixate intrul cadru
metallic si in functie de modul de producere a fenomenului de evaporare pot fi
construite diferit: psihometrul simplu evaporarea se produce liber in functie de
viteza curentilor de aer din incapere ; psihometru cu rotatie evaporarea se produce

datorita curentilor de aer create prin miscarea circulara a termometrelor; psihometrul

cu aspiratie evaporarea se produce datorita functionarii unui ventilator actionat
electric care comunica cu tubul in care sunt cele 2 termometre
- higrometrul si higrograful mijloace de masurare folosite pt determinarea continua
dar fara inregistrare a umiditatii relative a aerului pe baza proportionalitatii dintre
variatia lungimii unui fir de par degresat si variatia umiditatii relative a aerului.
b) Temperatura mediului ambiant influentiaza atat umiditatea relativa a aerului cat
si continutul de umiditate al materialelor textile. Valoarea temperaturii aerului din
mediul ambiant se stabileste prin determinarea diferentei dintre starea de incalzire
fata de o stare conventionala considerata ca reper. Succesiunea de valori intr-un
interval de temperature formeaza scara de temperatura. Scarile de temperature
sunt produse cu ajutorul mijloacelor de masura care se numesc termometre.
Acestea pot fi:
- pentru verificare ( termometre etalon)
- Pentru verificari de clima
- Pentru determinari simple si rapide de temperatura ( termometre industriale)
- Pentru determinarii de precizie ( termometre de laborator)
Mijloacele de masurare ale temperaturii sunt construite in funcitie de diferite principii
fizice: pe baza fenomenului de dilatare; pe baza fenomenului de schimbare a starii dupa
un anumit interval (isi modifica culoarea initial sub influenta temperaturii); pe baza
fenomenului de variatie in timp a rezistentei electrice a unui element sensibil
(termorezistente); pe baza efectului thermoelectric ( traductoare de temperatura); pe baza
determiarii radiatiei emise de un corp radiant incalzit (firometre de radiatie)
c) Viteza curentilor de aer: circulatia aerului este un factor important atat pentru
atmosfera de conditionare si incercari in laboratoare cat si pentru respectarea
limitelor impuse anumitor parametrii de functionare in cadrul prelucrarii.
Masurarea curentilor de aer presupune masurarea a doua caracteristici: debitul si
viteza curentilor de aer. Debitul curentilor de aer se refera la cantitatea de fluid
care trece printr-o sectiune determinata in unitate de timp(m3/s). mijloacele de
masurare se numesc debitmetre si sunt structurate ca traductoare pentru masurarea
presiunii. Viteza curentilor de aer se masoara cu mijloace de masurare diferite
d.p.d.v constructiv si functional;
- Anemometer mecanice- bazate pe masurarea fortelor de deplasare a paletelor unui
rotor cu contorizarea turatiilor.
- Termoanemometre bazate pe masurarea variatiei unei rezistente folosite la volume
mari de fluide aflate in miscare
- Catatermometrele bazate pe determinarea vitezei curentilor de aer in functie de
durata medie de racire a unui lichid termometric aflat in mediul in care se desfasoara
procesul de masurare
Curs 22.03.2013 Continutul de umiditate al produseor textile
-

Atmosfera standard de conditionare:

Continutul de umiditate al mat.textile se afla in dependenta cu particularitaitile
standard ale acestora si cu parametrii de climat ai mediului ambiant

Paricularitatile standard ale polimerului din care este realizat materialul fibros ( in
sensul prezentei unei grupari cu afinitati pt moleculele de apa)
Structura supramoleculara a polimerului(prezenta zonelor amorfe)
Structura histomorfologica a fibrelor componente
Structura textile ( capacitatea asigurata prin parametrii standard torsiunea firului)
Curs 29.03.2013
Notiuni privind controlul calitatii produselor textile

Conceptul de calitate: calitatea unui produs reprezinta totalitatea proprietatilor

produsului in ansamblul si masura in care acesta satisface cerintele sociale ca
rezultat al performantelor tehnico economice, estetice al gradului de utilitate si
al eficientei economice pe care le asigura. Asigurarea unei calitati coresp.
Produselor textile are loc in procesul tehnologic reprezentand forma finala a
calitatii productiei dar manifestandu-se si in sfera de consum prin nivelul tehnic ,
elementele de ordin economic si estetic inglobate. Calitatea unui produs textile
este determinatga de:
-

Calitatea conceptiei proiectului masura in care

Calitatea fabricatiei reflecta masura in care proprietatile produsului
corespund prescriptilor din documentatia tehnica

Deci calitatea produsului reprezinta totalitatea caracteristicilor a caror

evaluare permite determinarea masurii in care acestea corespund cerintelor
beneficiarului. Criterile de calitate se pot grupa astfel :
1. Criteria generale aplicabile la grupe mari de produse
2. Criteria specifice se refera la un anumit tip de produs
Stabilirea si exprimarea calitatii produselor se realizeaza cu ajutorul unor valori
care indica eficienta tehniva maxima, eficienta economica maxima si eficienta
sociala maxima, motiv pentru care sunt numite indicatori sau indici de calitate.
Acestia se exprima prin valori relative sau valori absolute
Documente care prescriu si atesta calitatea produselor textile :
Se defines :
1. Calitatea proiectata a unui produs este determinate de valorile
paramentrului de calitate ales corespunzator destinatiei produsului
2. Calitatea omologata a unui produs este data de valorile parametrilor de
calitate acceptati prin omologare
3. Calitatea prescrisa a unui produs este data de nivelul valorilor parametrilor
de calitate inscrise in standarde, norme interne sau caiete de sarcini
4. Calitatea reala sau efectiva a unui produs este data de valorile obtinute
ale parametrilor de calitate si inscrise in documentele care atesta calitatea
produselor
5. Calitatea optima a unui produs este data de concordanta reala dintre
calitate si calitatea omologata

Se deliniteaza doua mari clase de documente elaborate in legatura cu

calitatea produselor textile:
1. Documente care prescriu calitatea
2. Documente care atesta calitatea
1. Documente care prescriu calitatea:
a) Certificatul de omologare este documentul care permite realizarea
unui produs la scara industriala si se elaboreaza in momentul
omologarii
b) Caietul de sarcini documentul care se elaboreaza concomitent cu
certificatul de omologare si consemneaza proscriptiile de calitate
acceptate de beneficiar
c) Standardul documentul realizat ca un ansamblu de prescriptii, reguli,
metodologie obligatorii atat pentru realizarea solutiilor tehnice optime
cat si pentru inscrierea limitelor la valorile parametrilor de calitate
2. Documente care atesta calitatea:
a) Certificatul de calitate insoteste loturile de materii primesau produse
in care sunt mentionate incercarile fizico-mecanice la care au fost
supuse materialele in conformitate cu caietul de sarcini sau standardul
b) Buletinul de analiza este documentul care insoteste obligatoriu lotul
de produse cu precizarea valorilor principalilor parametrii de calitate.
Se realizeaza in laboratorare specializate
c) Certificatul de garantie confirma calitatea produsului de folosinta
indelungata
Metodologia aplicarii contolului tehnic de calitate la materialele textile:
Cei mai importanti factori care influentiaza calitatea sunt : material prima si
semifabricatele, mijloacele de productie si tehnologia de fabricatie, tehnica
masurarii si a controlului calitatii, nivelul de pregatire al operatorilor si parametri
de climat.
Tehnica masurarii reprezinta un factor important in obtinerea produselor de
calitate, prin aparitia unor sisteme si mijloace de masurare noi pe intreg
parcursul procesului tehnologic mijloacele de masurare au diferite roluri :
-

Obtin informatii despre caracteristicile materiei prime si a materialelor

auxiliare
Obtin informatii despre precizia utilajului si parametrii procesului
tehnologic
Obtin informatii despre calitatea produselor finite

Controlul calitatii produselor textile se asigura in cadrul unui compartiment de

control tehnic de calitate care isi desfasoara calitatea in cadrul unor grupe cu
domeniu mai restrains:
-

Grupa de metrologie stabileste planul de control, asigura dotarea cu

mijloacede control si elaboreaza documentatia de control;
Grupa de receptie a materialelor aprovizionate (materii prime) - verifica
conformitatea datelor din certificatul de calitate cu caracteristicile
materialelor aprovizionate

Grupa de control pe fluxul de fabricatie asigura respectarea tehnologiei

de fabricatie si obtinerea produsului final in conformitate cu documentatia
tehnica
Grupa de analiza a deficientelor si rebuturilor care actioneaza in scopul
remedierii deficientelor din flux
Grupa de laboratoare asigura Determinarea practica a caracteristicilor de
calitate la materii prime semifabricate si produse

Observatii:
Controlul produselor intermediare este un control dimensional si analitic avand
ca scop colectarea prolucrarii in continuare a unor semifabricate
necorespunzatoare. Daca pe flux exista controlul dimensional automat si analitic
continuu atunci controlul interfazic se reduce fiind asigurat doar din sondaj. In
caz contrar controlul interfazic este foarte important si se organizeaza puncte de
control interfazic operative. Controlul calitativ final are rol de selectare si anume
valoarea informatiei obtinuta cu mijloacele de masurare pentru caracteristicile
produselor finite este reliefata prin valoarea pierderilor (in cazul produselor
necorespunzatoare) . Stabilirea punctelor de control si a dotarii laboratoarelor se
realizeaza in conformitate cu particularitatile procesului tehnologic de fabricatie.
Prelevarea si formarea probelor de laborator:
Aplicarea controlului tehnic de calitate asupra produselor textile presupune
determinarea parametrilor de calitate. Evaluarea acestora se realizeaza prin
indicatorii de calitate. Exista doua notiuni distinse ale calitatii:
1. Calitatea procesului calitatea se refera la deteriminarea si analiza
paramatrilor procesului tehnologic de realizare a produselor.
2. Calitatea produselor controlul se refera la determinarea si analiza
parametrilor de calitate ai produselor.
Studiul calitatii produselor textile se poate asigura in doua moduri diferite:
1. Metoda de control total consta in verificarea individuala a fiecarui
element a lotului de produse. Aceasta metoda are dejavantajul ca
implica un volum mare de munca si un timp mare de actiune.
2. Metoda sondajului - consta in verificarea pe baza de probe, aceasta
metoda are dejavantajul ca pot sa fie acceptate loturi de produse
necorespunzatoare sau pot fi refuzate loturi de produse
corespunzatoare. Esantionul este format dintr-un numar limitat de
elemente din lot si trebuie sa fie reprezentativ pentru lotul de produse.
Aceasta metoda este totusi cea mai avantajoasa cu conditia respectarii
metodologiei de prelevare a probelor care trebuie sa formeze
esantionul. Diferentele care apar intre rezultatele determinarilor
efectuate pe esantion si determinarile corespunzatoare lotului
reprezinta erori de sondaj care pot fi intamplatoare sau sistematice.
Constituirea esantioanelor pentru aplicarea controlului tehnic de
calitate a produselor textile se asigura prin metoda de sondaj aleator
caracterizata de aceiasi probabilitate a fiecarui element din lot de a fi
extras in mod independent. Conform standardelor in vigoare este

stabilita o succesiune de operatii pentru realizarea esantionului

reprezentativ :
a) Prelevarea probei elementare extrasa dintr-un singur loc al unitatii
de ambalaj
b) Constituirea probei brute prin reunirea probelor elementare
c) Formarea probei de laborator prin prelevarea aleatoare a unor
cantitati de material textile din proba bruta
d) Formarea probei pentru analiza prin prelevarea aleatoare a unor
cantitati de material textil din diferite locuri ale probei de laborator
si pregatirea pentru analize si incercari
Curs 05.04.2013
Particularitatile care apar in planul activitatilor de control tehnic al produselor din
filatura se datoreaza in principal modului in care este constituit fluxul tehnologic,
stabilirea punctelor de control asupra semifabricatelor (control interfazic),
respectiv asupra firelor (control final) care se bazeaza pe structura sistemelor de
filare. Punctele de control in care semifabricatul este de acelasi tip implica
realizarea acelorasi operatii de masurare a parametrilor calitativi dar rezultatul
masurarii este raportat la performantele ce revin fiecarei faze tehnologice.
Determinarea caracteristicilor de structura si aspect ale firelor:
Firul este caracterizat dimensional in mod similar cu celelalte produse din
filature prin diametru si aria structurii transversal asigurate de numarul de fibre
din sectiunea transversal. Pentru controlul de calitate al caracteristicilor de fir nu
se recurge la aprecierea diametrului mediu al firelor deoarece acesta nu se
incadreaza intr-o forma cilindrica. Caracterizarea dimensionala a firelor prin
masurarea efectiva a diametrului acestora este supusa erorilor de masurare
obtinandu-se informatii incorecte atat cu privire la calitatea firelor verificate
pentru intocmirea buletinului de analiza cat si referitor la analiza efectelor
tehnologice din fazele succesive de prelucrare din fluxul tehnologic.
Caracterizarea dimensionala a produselor din filatura deci si a firului, se asigura
in mod curent prin indicii de numerotare.Indicii de numerotare sunt n de material
specifici produse liniare si sunt definite in raport cu produsul analizat prin
intermediul unor marimi fizice fundamentale: lungime si masa.
Metodologia aplicarii controlului curent al indicilor de numerotare al firelor:
Masurarea indicilor de numerotare al produselor liniare se asigura indirect prin
metoda gravimetrica:
1. Determinarea lungimii epruvetelor prin sectionare la o lungima arbitrara
sau standardizata masurata in metrii sau km.
2. Determinarea masei epruvetelor prin cantarire in miligrame sau grame
3. Calcului indicilor de numerotare conform relatilor lor de definitie.
Observatii :
-

lungimea de sectionare a epruvetelor de fire este stabilita in functie de

finetea nominala si proiectata a firelor ( conform standardelor de firma )

firul rasucit si cel cablat reprezinta categorii distinct de fire realizate cu

caracteristici diferite de cele ale firului simplu care sta la baza producerii
celor 2 categorii
standardul prevede si conditii de testare optionale prin care se pot
determina indicii de numerotare ai firelor pe portiuni scurte ( 0,5 - 1 m ) si
medii ( 10 50 m) . aceasta analiza se efectueaza pentru obtinerea unor
informatii complete despre calitatea firului si despre legatura acestuia cu
functionarea utilajelor din fluxul tehnologic.
In cacul in care se recurge la sectionarea pe portiuni scurte si medii apar
modificari in metodologia de control a indicilor de numerotare in sensul ca
sectionarea pe portiuni scurte se asigura prin prinderea segmentelor de fir
intre 2 cleme sau prin taierea cu foarfeca si determinarea maseri
segmentelor scurte de fir necesita alte mijloace de cantarire care sa aiba
interval de masurare restrans si precizie foarte mare in determinare( ex:
balanta de torsiune)

Mijloace si metode de masurare utilizate in controlul curent al indicilor de

numerotare a firelor :
Ca mijloace de masurare utilizate in controlul curent al indicilor de
numerotare a firelor se utilizeaza :
a) Vartelnita de fire : are circumferinta de 1000 mm si o scala gradata cu 100
de diviziuni. Se pot realiza simultan 5 jurubite de fire infasurate de pe
formate care fac parte din acelasi esantion;
b) Balanta de finite (balanta cu cadran) : exprima direct valoarea densitatii
de lungime
Caracteristici:
- Incarcarea limita ( depasirea acesteia induce defectarea balantei )
- Sensibilitatea balantei ( cu cat masa este mai mica cu atat sensibilitatea
este mai mare)
- Precizia balantei (limita posibilitatii de citire pe scala ) eroarea tolerate
este de +- 0,5 % din sarcina suspendata in carligul palniei . la aplicarea
controlului indicilor de numerotare a firelor pe portiuni scurte se calculeaza
pentru fiecare proba din esantion valoarea indicilor de numerotare Ttex
sau Nm . In cazul aplicarii controlului gravimetric al indicilor de
numerotare pe portiuni lungi , pe balanta de finete se determina direct
indicele de numerotare corespunzator fiecarei probe ( jurubite) .
preucrarea statistica uzuala a rezultatelor obtinute prin controlul
gravimetric efectuat pentru buletinul de analiza al firelor indifferent de
lungimea de sectionare consta in calculul unor parametrii statistici care se
mai numesc si valori tipice de sondaj valoarea medie a titluliu tex va fi
comparata cu valoarea nominala prevazuta in standardul de firma al firului
din lotul controlat. Valoarea coeficientului de variatie al titlului
( neregularitatea firului pe portiuni lungi este utila pentru incadrarea fata
de limitele prevazute de standardul de firma sau de standarde statistice si
se poate identifica astfel nivelul de calitate mondial al firului realizat dintro anumita materie prima si printr-un anumit sistem de filare