Solicitarile aparatelor electrice

Aparatele electrice trebuie sa functioneze fara interventia personajului de exploatare cel putin zece ani.
In timpul functionarii pot aparea solicitari normale sau unele solicitari de avarie. Aceste solicitari sunt
- Solicitari electrice
- Solicitari termice
- Solicitari electrodinamice
- Solicitari datorate mediului inconjurator.
Solicitarile electrice
Solicitarea electrica este solicitarea la care este supus un izolant atunci cand doua regiuni ale sale se afla
la potentiale diferite.
Daca se aplica o tensiune electrozilor tinde sa se formeze o cale conducatoare prin:
- Conturnare (formarea unui canal conducator de electricitate pe suprafata unui izolant solid)
- Strapungere (formarea unui canal conducator de electricitate in interiorul izolantului - mediu
solid, lichid sau gazos).
Simtomele principale prin care se determina gradul de deteriorare a unui izolant sunt:
- Micsorarea rigiditatii dielectricului
- Inrautatirea caracteristicilor mecanice
- Micsorarea rezistentei de izolatie
- Modificarea aspectului exterior
- Modificarea compozitiei chimice
Solicitarile termice
Sunt solicitarile datorate varietatilor de temperatura (pierderilor de energie).
La trecerea curentului electric prin conductor, acesta se incalzeste.
Aceasta incalzire poate avea efecte negative asupra proprietatilor izolante si durata de serviciu a
izolatoarelor, rezistenta mecanica a pieselor metalice, elasticitatea resorturilor si in general a bunei
functionari a aparatelor electrice.
Incalzirea se accentueaza la ingustarea sectiunii conductorului sau la cresterea rezistivitatii acestora.
Incalzirea conductoarelor sau a carei parti a aparatelor electrice are loc simultan cu procesul de racire.
Energia calorica se transmite din punctele cele mai reci ale aparatelor electrice sau ale mediului prin trei
cai:
- Conductie
- Convectie
- radiatie.
In serviciul de lunga durata puterea totala cedata mediului  .

Solicitarile electrodinamice
Sunt solicitarile cu caracter mecanic datorate unor forte electrodinamice care se exercita in caz de avarie
intre conductoarele paralele ale unui circuit electric.
In cazul a doua conductoare paralele strabatute de curenti de acelasi sens fortele electrodinamice sunt
forte de atractie.
In cazul in care curenti ce trec prin cele doua conductoare au sensuri diferite fortele electrodinamice sunt
forte de respingere

Defectele ce pot aparea la aparatele electrice datorita solicitarilor electrodinamice (fortelor

electrodinamice) sunt:
 - indoirea conductoarelor si prin acestea reducerea distantei de izolare
- slabirea legaturilor si prin acestea desprinderea conductoarelor din legaturi
- micsorarea presiunii de contact si prin acestea lipirea contactelor electrice (sudarea lor)
- deschiderea aparatelor sub sarcina
- deformarea bornelor
Solicitarile datorate mediului
Solicitarile datorate mediului sunt solicitarile caracterizate de prezenta diferitilor agenti fizici care
actioneaza in mediul in care functioneaza aparatele electrice.
In functie de amplasarea aparatelor electrice (interior, exterior, interior - exterior) aceste solicitari pot fi
mai blande sau mai dure.
Factorii care solicita aparatele electrice sunt:
- temperatura mediului ambiant
- presiunea atmosferica
- densitatea aerului
- umiditatea
- precipitatiile
- ceata, gheata, chiciura
- poluarea aerului
- vibratii, cutremure, vanturi
Cap. Masurari tehnice
Sistemul international de unitati de masura
A masura inseamna a o compara cu o marime de aceeasi natura notata cu U si considerata conventional
drept unitate de masura si a avedea de cateva ori unitatea de masura se cuprinde in marimea de

masurat .
Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea de masurat aleasa conventional.
Din multimea de unitati de masura unele in mod restrans au fost definite independent de altele si de
aceea au fost numite unitati de masura fundamentale.
Celelalte care se definesc in functie de unitatile de masura fundamentale se numesc unitati derivate.
Def: Sistemul de unitati de masura reprezinta totalitatea unitatilor de masura fundamentale
si derivate dintr-un anumit domeniu.
In 1960, la Paris, la conferinta generala de masuri si greutati a fost adoptat sistemul international care
cuprinde 7 unitati fundamentale, doua complementare si celelalte sunt derivate. Unitati fundamentale in
sistemul international:
Marime Unitate de masura Simbol
Lungimea Metrul M
Timpul Secunda S
Masa Kilogramul Kg
Intensitatea electrica Amper A
Temperatura termodinamica Kelvin K
Intensitatea luminoasa Candela Cd
Cantitatea de substanta Molul Mol
Unitati complementare:
Marime Unitate de masura Simbol
Unghiul plan Radian Rad
Unghiul solid Steradian Sr
Unitati de masura derivate:
- Viteza m/s
- Acceleratia (m/s)
- Volum m
- Suprafata m
Sisteme de unitati de masura tolerate:
Pe langa sistemul international de unitati de masura mai exista si alte sisteme de unitati de masura
tolerate.
- CGS (centimetrul, greutate, secunde) utilizate in fizica.
CGS (centimetrul, greutate, secunde, permitivitate a vidului) utilizate in electricitate.
- CGS 0 - utilizat in electromagnetism.
Factorul de multiplicare Prefixul Simbolul prefixului
Tera T
Giga G
Mega M
Kilo K
Hecto h
Deca da
Deci d
Centi c
Mili m
Micro
Nano n
Pico p
Fonto f
Otto a
In procesul de masurare apar urmatoarele elemente:
- Obiectul masurarii (Ce masor?)
- Metoda de masurare (Cum masor?)
- Mijloace de masurare (Cu ce masor?)
Metode de masurare
Metodele de masurare reprezinta ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea informatiei de
masurare (arata cum se executa masurarile).
Clasificarea metodelor de masurare:
- Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii pot fi:
- Metode indirecte
- Metode directe
Metodele indirecte sunt acele metode prin care se masoara alte marimi, iar valoarea marimii de masurat
de obtine prin calcul.
Metodele directe sunt acele metode prin care se masoara nemijlocit marimea de masurat.
Metodele directe pot fi:
- Metode cu citire directa
- Metode de comparative
Metode cu citire directa se foloseste in cazul in care se folosesc aparate de masura care au scara gradate
direct in unitati de masura ale marimii de masurat.
Metodele de comparatie pot fi:
- Metode de substitutie
- Metode diferentiale
- Metode de 0, etc
Dupa modul de variatie a marimi masurate si dupa modul de organizare al operatiei de masurare pot fi:
- Metode statice
- Metode dinamice
- Metode statistice
Dupa modul de reprezentare a rezultatelor masurarii sunt:
- Analogice (cu scara gradata)
- Digitale (numerice)
Dupa modul de efectuare a masurarii cu contact sau fara contact cu piesa controlata pot fi:
- Metode cu contact
- Metode fara contact
Dupa modul de reprezentare (estimare) a rezultatelor pot fi:
- Absolute
- Relative.
Erori de masurare
Erorile apar in procesul de masurare.
Eroarea reprezinta abaterea valorii obtinute prin masurare de la valoarea reala. Erorile pot fi:
- Eroare absoluta (se noteaza cu) - reprezinta diferenta dintre valoarea masurata si valoarea de

referinta

Unitatea de masura este unitatea marimii masurate

- Eroarea relative se noateaza cu  si este egala cu raportul dintre eroarea absoluta si

marimea de referinta
Obseravtie: Este o marime adimensionala, de obicei este o marime care se da in procente [%].
Clasificarea erorilor:
1) Dupa cauza care le produce pot fi:
- Erori subiective care sunt datorate operatorului, atentiei acestuia, indemnarii acestuia si starii organelor
de perceptie ale acestuia
- Erori obiective sunt datorate aparatelor (imjperfectiunii acestora), influentelor externe sau metodelor
insuficient de exacte.
2) Din punct de vedere ale caracterului lor erorile pot fi:
- Erori sistematice
- Erori intamplatoare (aleatoare)
- Erori grave
Erorile sistematice sunt erorile care intervin cu aceiasi valoare ori de cate ori se repeta masurarea in
conditii identice. Corectia reprezinta eroarea absoluta considerate cu semn schimbat. Ea se adauga la
rezultatul masurarii pentru a obtine valorae cea mai apropiata de cea adevarat.
Erorile intamplatoare (aleatoare) sunt erorile care se repeat cu valori si semen diferite. De obicei se
realizeaza mai multe masuratori si se face media aritmetica a acestuia.
Erorile grave sunt erorile care au valori foarte mari, de obicei se datoreaza neatentiei operatorului.
Cap. Masurarea marimilor cu caracter neelectric
Structura mijloacelor de masurare mecanice
Mijlocul de masurare mecanic opereaza cu semnale de natura mecanica, hidraulica, pneumatica sau
optica.
Structura unui mijloc de masurare mecanic

Un mijloc de masurare mecanic este alcatuit din :

- traducator - Care are rolul de a transforma informatia de masurare intr-o marime fizica
prelucrabila
- Subansamblul de transmitere si prelucrare - are rolul de a transmite, de a multiplica, integra,
insuma, extrapola, informatia in (semnalul) de masurare.
- Subansamblul de vizualizare are rolul de a prezenta rezultatelor masurarii sub forma de indicatie
sau inregistrare.
Foarte des se folosesc mijloace de masurare optice. Structura unui mijloc de masurare optic este
prezentat in figura de mai jos
SPM - Reprezinta subansamblul de pozitionare a elementului de masurat care este alcatuit din mijlocul de
pozitionare MP.
SPm - Subansamblul de opozitionare masurabila a masurii care contine mijlocul de pozitionare
masurabila. Acesta este de obicei un microscop.
MP - Mijlocul de pozitionare
MM - Mijlocul de pozitionare masurabila
MP si MM sunt legate rigid si se deplaseaza odata cu elemental de masurare si masura aflate pe o masa
(M si m).
M – element de masurare
m - masura
Mijloace de masurare
Mijloacele de masurare reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in pricesul de masurare.
Clasificarea mijloacelor de masurare:
1) Dupa complexitatea lor pot fi
- Masura
- Aparatul de masurat
- Instalatia de masurat.
Masura reprezinta materializarea unitatii de masuri a multiplului sau submultiplului acesteia.
Ex: Metrul de lemn, greutatea de un kg (obiect)
Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor ce se
masoara. Ex: Voltmetrul, Ampermetrul, Wattmetrul, Termometru.
Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o anumita schema
in scopul unor masuri.
Ex: Instalatia utilizata pentru masurarea rezistentei electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului,
instaltii de telemasurare (o masurare de la distanta), instalatia pentru masurarea frecventei prin metoda
ereterodinarii.
2) Dupa precizia lor mijloacele de masurare pot fi:
- Mijloace de masura etalon (etaloane)
- Mijloace de masurat de lucru
Mijloacele de masurat etalon sunt cele mai precise mijloace de masurat si servesc la determinarea
(definirea), conservarea, materializarea sau reproducerea unitatii de masura in scopul transmiterii unitatii
catre alte mijloace de masurare.
Mijloacele de masura de lucrusunt cele utilizate in practica.
Etaloanele pot fi :
- Principale
- Secundare
- De lucru
Caracteristicile mijloacelor de masurare
Caracteristicile mijloacelor de masurare reprezinta principalele calitati sau iniconveniente ale mijloacelor
de masurare.
Acestea pot fi :
- Caracteristici tehinice
- Caracteristici metrologice
Caracteristicile tehnice sunt determinate de particularitatile constructive si functionale ale mijloacelor de
masurare.
Caracteristicile constructive se refera la dimensiunile de gabarit, forma, principiu de functionare si
masurare.
Caracteristicile de functionare sunt:
- Caracteristica nominala
- Punctul de lucru
- Curba de eroare
Caracteristica nominala arata legatura dintre marimea de intrare si marimea de iesire in timpul masurarii
in regim.
Punctul de lucru reprezinta valoarea semnalului de intrare pentru care mijlocul de masurare incepe sa
lucreze.
Curba de eroare reprezinta modul de variatie (evolutia erorilor de masurare) in timpul functionarii.
Caracteristicile metrologice ne dau informatii, indicatii referitoare la rezultatele masurarii.
Acestea sunt:
- Fidelitatea
- Sensibilitatea
- Justetea
- Clasa de precizie
- Valoarea demarajului
- Coeficientul de temperature
Fidelitatea reprezinta proprietatea aparatului de masurat de a da indicatii cat mai apropiate intre ele, la
masurari repetate in aceleasi conditii.
Sensibilitatea reprezinta raportul dintre variatia marimii de iesire si variatia marimii de intrare.

Justetea este proprietatea aparatului de masura de a indica o valoare cat mai apropiata de valoarea
reala.
Clasa de precizie este valoarea conventionala aleasa, care depinde de erorile tolerate abaterile
constructive si stabilitate. Aceste valori sunt standardizate.
Valoarea demarajului reprezinta valoarea minima cepoate produce o variatie a marimii de iesire.
Coeficientul de temperatura reprezinta masura in care rezultatul masurarii este influentat de temperatura
(cresterea acesteia cu un grad).