1.

Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI (SI)

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au creat şi utilizat

unităţi de măsură şi implicit mijloace de măsurare. Progresul
în ştiinţă şi tehnică, cunoaşterea, stăpânirea şi transformarea
mediului sunt de nerealizat fără măsurări, respectiv fără
mijloace de măsurare şi unităţi de măsură. În continuare este
prezentat sistemul internaţional de unităţi SI [ ].

1.1. Istoric.
Un moment de referinţă în istoria măsurărilor l-a constituit
crearea în Franţa, în 1793, a sistemului de unităţi de măsură
denumit Sistemul Metric, care avea la bază, ca unităţi
fundamentale, metrul - unitate de măsură a lungimii şi
kilogramul - unitate de măsură a masei.
În 1875 a fost semnat la Paris, de reprezentanţii a 17
state, un act de deosebită importanţă - Convenţia Metrului -
prin care Sistemul Metric a devenit sistem de unităţi de
măsură cu aplicabilitate în toate ţările semnatare ale acesteia.
Datorită unor nevoi ale ştiinţei şi tehnicii au fost create
numeroase sisteme de unităţi de măsură, de exemplu,
sistemele MKfS, CGS, CGSes, MKS, MTS, MKSA.
Secunda - unitate de măsură fundamentală în toate
sistemele de unităţi de măsură - a fost adoptată de Congresul
Internaţional de Electricitate, care a avut loc la Paris în anul
1881.
Existenţa a numeroase sisteme de unităţi, a impus să se
adopte un sistem practic de unităţi de măsură.
În anul 1948, cea de a 9-a Conferinţă Generală de Mărimi
şi Greutăţi (CGPM) a însărcinat, prin Rezoluţia 6, Comitetul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM) “să emită
recomandări privind stabilirea unui sistem practic de unităţi de
Principii şi metode de măsurare

măsură, care să poată fi adoptat de toate ţările semnatare a

Convenţiei Metrului”.
Cea de a 10-a CGPM (1954) a decis să adopte ca unităţi
fundamentale ale acestui “sistem practic de unităţi”, unităţile
următoarelor şapte mărimi: lungime, masă, timp, intensitate a
curentului electric, temperatură termodinamică, cantitate de
substanţă şi intensitate luminoasă.
Cea de a 11-a CGPM (1960) a adoptat denumirea Sistem
Internaţional de Unităţi, cu prescurtarea internaţională SI,
pentru acest sistem practic de unităţi de măsură şi a dat reguli
pentru prefixe, unităţile derivate şi unităţile suplimentare,
precum şi alte indicaţii, stabilind astfel o reglementare
generală privitor la unităţile de măsură.
România, membră a Convenţiei Metrului din 1883, a fost
cea de a şaptea ţară din lume care a legiferat (în 1961)
sistemul SI ca sistem de unităţi de măsură legal şi obligatoriu.
O contribuţie de mare însemnătate în perfecţionarea şi în
răspândirea unităţilor SI în lume o are Organizaţia
Internaţională de Standardizare (ISO).

1.2. Clase de unităţi SI.

În Sistemul Internaţional se disting trei clase de unităţi SI:
- unităţi fundamentale. Există şapte unităţi bine definite,
care s-a convenit să fie considerate independente din
punct de vedere dimensional (metrul, kilogramul, secunda,
amperul, kelvinul, molul şi candela);
- unităţi derivate. Reprezintă unităţile ce pot fi formate
combinând unităţi fundamentale pe baza unor relaţii
algebrice alese, care leagă mărimile corespunzătoare;
- unităţi suplimentare. Natura acestora nu este precizată.
Fiecare mărime fizică are o singură unitate SI, chiar dacă
această unitate poate fi exprimată sub diferite forme, dar că
afirmaţia inversă nu este adevărată: o aceeaşi unitate SI
poate să corespundă mai multor mărimi diferite.
1.2.1. Unităţi SI.
A. Unităţi SI fundamentale.

18
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Unităţile (mărimile) considerate independente cu ajutorul

cărora pot fi definite sau exprimate printr-o ecuaţie alte mărimi
sunt denumite mărimi fundamentale sau mărimi de bază.
Sistemul Internaţional are la bază şapte mărimi bine definite,
independente din punct de vedere dimensional (tab. 1.1).

Tabelul 1.1 Unităţi fundamentale ale SI

Mărimea Denumire Simbol
Lungime Metru m
Masă Kilogram kg
Timp Secunda s
Intensitatea curentului electric Amper A
Temperatura termodinamică Kelvin K
Cantitatea de substanţă Mole mol
Intensitatea luminoasă Candela cd

Metru – unitatea de lungime - este lungimea egală cu 1 650

763,73 lungimi de undă în vid a radiaţiei care corespunde
tranziţiei între nivelele de energie 2p 10 şi 5d5 ale atomului de
kripton 86.

Kilogram – unitatea de masă – este egal cu masa prototipului

internaţional al kilogramului.

Secunda – unitatea de timp – este durata a 9 192 631 770

perioade ale radiaţiei care corespunde tranziţiei între cele
două nivele de energie hiperfine ala stării fundamentale a
atomului de cesiu 133.

Amper – unitatea de intensitate a curentului electric – este

intensitatea unui curent electric constant care, menţinut între
două conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinită şi cu
secţiunea circulară neglijabilă, aşezate în vid la o distanţă de
1 m unul de altul, ar putea produce între aceste conductoare
o forţă de 2×10 -7 newtoni pe o lungime de 1 m.
Principii şi metode de măsurare

Kelvin – unitatea de temperatură termodinamică – este

fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a
punctului triplu al apei.
Mole – unitatea de cantitate de substanţă – este cantitatea
de substanţă a unui sistem care conţine atâtea unităţi
elementare câţi atomi există în 0,012 kilograme de carbon 12.
De câte ori se întrebuinţează molul, unităţile elementare
trebuie specificate, ele putând fi atomi, ioni, electroni, alte
particule sau grupuri specificate de asemenea particule.

Candela – unitatea de intensitate luminoasă – este

intensitatea luminoasă, într-o direcţie dată, a unei surse care
emite o radiaţie monocromatică cu frecvenţa de 540×1012
hertzi şi a cărei intensitate energetică în această direcţie, este
de 1/683 waţi pe steradian.

B. Unităţi SI derivate.
Reprezintă unităţi care pot fi formate combinând unităţile
fundamentale (tab. 1.2,...,1.10).

Tabelul 1.2 Unităţi derivate SI, spaţiu şi timp

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Arie metru pătrat A,S m2
Volum metru cub V m3
Viteză metru pe secundă v m/s
Acceleraţie metru pe secundă la pătrat a m/s
Viteza
unghiulară radian pe secundă  rad/s
Acceleraţie radian pe
unghiulară secundă la pătrat  rad/ s2

Tabelul 1.3 Unităţi derivate SI, fenomene periodice şi conexe

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI

20
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

1 2 3 4
Perioadă secunda T s
Hz
Frecvenţă hertz f,  s-1
Frecvenţă de
rotaţie (turaţie) unu pe secundă n s-1
Frecvenţă
unghiulară
pulsaţie unu pe secundă  s-1
Lungime de
undă unu pe metru  m -1
Număr de undă unu pe metru  m -1
Număr de undă
circular unu pe metru k m -1

Tabelul 1.4 Unităţi derivate SI, mecanică

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Densitate (masă
volumică) kilogram pe metru cub  kg/m 3
Densitate unu r 1
relativă
Volum masic metru cub pe kilogram v m 3/kg
Impuls (cantita- kilogram-metru pe
te de mişcare) secundă p kg.m/s
Moment de
inerţie kilogram-metru pătrat I, J kg.m 2
N
Forţă, greutate newton F, G m.kg.s -2
M N.m
Moment al forţei newton-metru m 2.kg.s -2
1 2 3 4
N.s
Impuls al forţei newton-secundă I, J m.kg.s -1
Pa
N / m2
Presiune pascal P m -1.kg.s-2
Tensiune Pa
mecanică pascal ,  m -1.kg.s-2
Principii şi metode de măsurare

Modul de
elasticitate longi
tudinal (modulul Pa
lui Young) pascal E m -1.kg.s-2
Vâscozitate Pa.s
dinamică pascal secundă ,  m -1.kg.s -1
Vâscozitate
cinematică metru pătrat pe secundă  m 2/s
Tensiune N/m
superficială newton pe metru ,  Kg.s -2
J
Lucru mecanic, joule W, A m 2.kg.s -2
Energie (energie J
mecanică) joule E, W m 2.kg.s -2
Densitate de
energie (energie J/kg
masică) joule pe kilogram , e m 2.s-2
Putere (putere watt W
mecanică) P m 2.kg.s -3

Tabelul 1.5 Unităţi derivate SI, electromagnetism

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Câmp magnetic amper pe metru A/m
Densitatea curen A/m 2
tului electric amper pe metru pătrat J
Sarcină electrică,
cantitate de C
electricitate coulomb Q, q s.A

1 2 3 4
Densitate de
suprafaţă a C/m 2
sarcinii electrice coulomb pe metru pătrat s s.A /m 2
Potenţial electric,
tensiune elecrică,
tensiune W/A
electromotoare volt U, V, E m 2.kg.s -3.A-1
Intensitatea V/m
câmpului electric volt pe metru E m.kg.s -3.A-1
22
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

C
Flux electric coulomb  s.A
Inducţie
electrică,
deplasare C/m 2
electrică coulomb pe metru pătrat D s.A /m 2
F
Capacitate C/V
electrică farad C m -2.kg-1.s4.A2
F/m
Permitivitate farad pe metru  m -3.kg-1.s4.A2
Permitivitate
relativă unu r 1

Rezistenţă V/A
electrică ohm R m 2.kg.s -3.A-2
.m
Rezistivitate ohm-metru  m 3.kg.s -3.A-2
S
Conductanţă A/V
electrică siemens G m -2.kg-1.s3.A2
Conductivitate S/m
electrică siemens pe metru ,  m -3.kg-1.s3.A2
J
Energie electrică joule W m 2.kg.s -2
W
Putere electrică watt P m 2.kg.s -3

Putere activă watt P Wm 2.kg.s-3

1 2 3 4
war
J/s
Putere reactivă var Q m 2.kg.s -3
VA
Putere aparentă voltamper S m 2.kg.s -3
Tensiune
magnetică, ten-
siune magneto- Um, Umm
motoatre amper A
Intensitatea
câmpului
magnetic amper pe metru H A/m
Principii şi metode de măsurare

T
Inducţie Wb/m 2
magnetică tesla B kg.s-2.A-1
Wb
Fluxul inducţiei V.s
magnetice weber  m 2.kg.s -2.A-1
H
Wb/A
Inductanţă henry L m 2.kg.s -2.A-2
F/m
Permitivitate farad pe metru m -3.kg -1.s4.A2
H/m
Permeabilitate henry pe metru  m.kg.s -2.A-2
Permeabilitate
relativă 1 r 1
Concentraţie
(a cantităţii de
substanţă) mol pe metru cub mol/ m 3

Tabelul 1.6 Unităţi derivate SI, căldură

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Temperatură t 
Celsius grad celsius 0
C
Coeficient de  -1
dilatare liniară unu pe kelvin  1/K
Gradient de /m
temperatură kelvin pe metru grad T K/m
Cantitate de J
căldură joule Q m 2.kg.s -2
24
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Capacitate
termică, J/K
entropie joule pe kelvin C m 2.kg.s -3.K -1

Capacitate
termică masică, J/(kg.K)
entropie masică joule pe kilogram-kelvin c m 2.s -2.K-1
Flux termic
(debit de W
căldură) watt  m 2.kg.s -3
Densitatea watt pe metru pătrat , q W/m 2
fluxului termic Kg.s -3
Conductivitate W/(m.K)
termică watt pe metru-kelvin , k m.kg.s -3.K -1
J/K
Entropie joule pe kelvin S m 2.kg.s -2.K-1
J
Entalpie joule H, I m 2.kg.s -2
J
Energie internă joule U, E m 2.kg.s -2
Energie internă J/kg
masică joule pe kilogram u, e m 2.s-2
Energie J / m3
volumică joule pe metru cub m -1.kg.s -2

Tabelul 1.7 Unităţi derivate SI, acustică

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Presiune Pa
acustică pascal p m -1.kg.s -2
J
Energie acustică joule W m 2.kg.s -2
Densitatea
energiei J/m 3
acustice joule pe metru cub w m -1.kg.s -2

Flux de energie
acustică (putere W
Principii şi metode de măsurare

acustică) watt P, Pa m 2.kg.s -3

Intensitate watt pe metru pătrat I, J W/m 2
acustică Kg.s -3
Impedanţă pascal-secundă (Pa.s)/m 3
acustică pe metru cub Za m -4.kg.s -1
Nivel de putere
acustică unu Lp 1
Nivel de
intensitate
acustică unu LI 1
Nivel de tărie unu LN 1
Tărie unu N 1

Tabelul 1.8 Unităţi derivate SI, optică

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Energie radiantă J
joule Qe , W m 2.kg.s -2
Densitatea
energiei radiante
(energie radiantă J/m 3
volumică) joule pe metru cub w m -1.kg.s -2
Flux energetic W
(radiant) watt  e,  m 2.kg.s -3
Flux energetic W/m 2
superficial watt pe metru pătrat a,  Kg.s -3
Emitanţă W/m 2
(energetică) watt pe metru pătrat Me , M Kg.s -3
Iluminare W/m 2
(energetică) watt pe metru pătrat Ee , E Kg.s -3
26
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Intensitate W/sr
(energetică) watt pe steradian I e, I m 2.kg. s -3
Luminanţă watt pe W/(sr.m 2)
(energetică) steradian-metru pătrat L e, L Kg.s -3
lm
Flux luminos lumen v,  cd.sr
Cantitate de lm.s
lumină (energie) lumen-secundă Q v, Q cd.sr.s
Luminanţă
luminoasă candelă pe metru pătrat Lv, L cd/m 2
Emitanţă lm/m 2
(luminoasă) lumen pe metru pătrat Mv, M cd.sr.m -2
lx
Iluminare lm/m 2
(luminoasă) lux Ev , E cd.sr.m -2
Expunere lx.s
(luminoasă) lux-secundă Hv , H s.cd.sr. m -2
Eficacitate lm/W
luminoasă lumen pe watt K m -2.kg-1.s 3

Tabelul 1.9 Unităţi derivate SI, chimie şi fizică moleculară

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
1 2 3 4
Masă molară kilogram pe mol M kg/mol
Volum molar metru cub pe mol Vm m 3/mol
Energie internă J/mol
molară joule pe mol Um, Em m 2.kg.s -2.mol -1
J/mol
Entalpie molară joule pe mol Hm m 2.kg.s -2.mol -1
Entropie mola- J/mol.K
ră, capacitate m 2.kg.s -2.
termică molară joule pe mol kelvin K -1.mol -1
J/(mol.K)
Capacitate m 2.kg.s -2.
calorică molară joule pe mol-kelvin Cm mol -1.K-1
Număr volumic
de molecule
(concentraţie 1/m 3
Principii şi metode de măsurare

de molecule) unu pe metru cub N, n m -3

Concentraţia
masei compo- kg/m 3
nentului B kilogram pe metru cub B kg.m -3
Concentraţia
molară a
compo- mol/m 3
nentului B mol pe metru cub cB mol.m -3
Molalitatea
componentului mol/kg
dizolvat B mol pe kilogram mB mol.kg -1

Tabelul 1.10 Unităţi derivate SI, radiaţii ionizante

Mărimea Unitate SI
Denumire Simbol Expresia în
unităţi SI
Energie a radiaţiei joule E J
m 2.kg.s -2
Doză absorbită, Gy
energie masică J/kg
cedată gray D m 2.s-2
Debitul dozei Gy/s
absorbite gray pe secundă D m 2.s-3
Expunere C/kg
a radiaţiilor X şi  coulomb pe kilogram X Kg -1.s.A
Debitul de expunere
a radiaţiilor X şi  amper pe kilogram X A/kg
Echivalent de doză Sv = J/kg
absorbită siovert H m 2.s-2
Debit echivalent de Sv/s
doză absorbită siovert pe secundă H m 2.s-3
Flux de energie W
a radiaţiei watt P m 2.kg.s -3
Intensitatea
radiaţiei (densitatea W/m 2
fluxului de energie) watt pe metru pătrat I Kg.s -3
28
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Activitatea unui
radionuclid (a unui Bq
material radioactiv) becquerel A s -1
Activitatea masică
a unui material becquerel pe Bq/kg
radioactiv kilogram a s -1.kg-1
Activitatea volu-
mică a unui ma- becquerel pe Bq/m 3
terial radioactiv metru cub Av m -3.s -1

Activitatea molară a
unui material Bq/mol
radioactiv becquerel pe mol Am mol.s -1

O unitate derivată poate fi exprimată în mai multe moduri

echivalente:
- folosind denumiri ale unităţilor fundamentale;
- folosind denumiri speciale ale unităţilor derivate;
- folosind combinaţii sau denumiri speciale.
Exemple: pentru frecvenţă este mai bine să se folosească
unitatea hertz decât unitatea secundă la puterea minus unu,
iar pentru momentul unei forţe unitatea newton metru şi nu
unitatea joule.
Valorile anumitor mărimi, zise fără dimensiuni, ca, de
exemplu, indicele de refracţie, permeabilitatea relativă sau
permitivitatea relativă, se exprimă prin numere pure. Unitatea
SI corespunzătoare este, în acest caz, raportul a două unităţi
SI egale şi poate fi exprimat prin numărul 1.

1.2.2. Unităţi SI suplimentare.

Această clasă conţine două unităţi (tab. 1.11):
- radianul – unitatea SI de unghi plan;
- steradianul - unitatea SI de unghi solid.

Tabelul 1.11 Unităţi SI suplimentare

Mărimea Unitatea SI
Denumire Simbol
Unghi plan radian rad
Unghi solid steradian sr
Principii şi metode de măsurare

 Unghiul plan se exprimă ca un raport între două lungimi.

 Unghiul solid se exprimă ca un raport între o arie şi
pătratul unei lungimi.
În Sistemul Internaţional mărimile unghi plan (radian) şi
unghi solid (steradian) trebuie considerate ca mărimi derivate
fără dimensiuni, care pot fi utilizate sau nu în expresiile
unităţilor derivate.

1.3. Scrierea simbolurilor mărimilor şi unităţilor SI.

A. Principii şi reguli generale.
Principiile şi regulile generale privind scrierea simbolurilor,
mărimilor şi unităţilor sunt:
 simbolurile unităţilor se scriu cu litere latine (drepte), în
general mici. Dacă denumirea unităţii derivă dintr-un nume
propriu, prima literă a simbolului este majusculă;
 simbolurile unităţilor rămân neschimbate la plural;
 simbolurile unităţilor nu sunt urmate de un punct.
 standardele internaţionale ale ISO prevăd o serie de
recomandări pentru uniformizarea modurilor de folosire a
simbolurilor unităţilor SI:
-când o unitate derivată se formează prin împărţirea unei
unităţi cu altă unitate se poate folosi bara oblică (/),
bara orizontală sau scrierea sub formă de puteri
negative,

m
de exemplu m/s, , sau m·s-1
s

-nu trebuie scrisă niciodată mai mult de o bară oblică pe un

rând, în afară de cazul în care se adaugă paranteze,
pentru a se evita orice ambiguitate. În cazuri
complicate, trebuie folosită scrierea sub formă de
puteri negative sau paranteze,
m / s2 sau m  s-1 m/s/s
30
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

de nu
exemplu m  kg /(s  A ) sau m  kg  s 3  A 1
3

m  kg / s3 / A

 simbolurile mărimilor se tipăresc cu caractere italice fără a

fi urmate de punct;
 indicii literali, inferiori sau superiori, reprezentând
simboluri de mărimi fizice sunt deasemenea imprimaţi cu
caractere italice, ceilalţi indici sunt imprimaţi cu caractere
romane (drepte),
de exemplu: pentru mărimea “capacitatea termică la
mărime constantă“ se va scrie Cp (indicele “p”
reprezentând simbolul unei mărimi fizice “presiune”,
se scrie cu un caracter italic). Pentru mărimea
“permitivitate relativă“ se va scrie r (indicele “r” de la
relativ se scrie cu caracter drept deoarece nu
reprezintă simbolul unei mărimi fizice);
 numerele utilizate ca indici inferiori se tipăresc, de
preferinţă, cu caractere drepte;
 simbolurile elementelor chimice se tipăresc cu caractere
drepte;
 toate simbolurile reprezintă mărimi scalare;
 simbolurile mărimilor vectoriale şi tensoriale sunt
imprimate cu caractere italice ingroşate,
de exemplu vectorul câmp electric se scrie E;
 mărimile vectoriale se mai pot scrie utilizând o săgeată
deasupra literei care reprezintă simbolul mărimii. Norma
vectorului E se poate scrie IIEII, sau simplu E.
 simbolurile unităţilor se tipăresc cu litere minuscule cu
caractere romane (drepte). Fac excepţie simbolurile
unităţilor a căror denumire este dată de un nume propriu
(numele unui savant), care se scriu cu majusculă,
de exemplu Pa (pentru unitatea Pascal), N (pentru
unitatea newton).
Principii şi metode de măsurare

 numele intreg al acestor unităţi se tipăresc cu litere

minuscule:
de exemplu: newton, pascal, ohm, coulomb, hertz;
 simbolurile prefixelor se tipăresc cu aceleaşi caractere
drepte fără spaţiu între simbolul prefixului şi cel al unităţii.
 simbulul unei unităţi compuse formate prin inmulţirea a
două sau mai multe unităţi se scrie fie cu un punct între
simbolurile ce alcătuiesc unitatea compusă (un punct pe
rând sau un punct la semiînălţimea literei), fie lăsând un
spaţiu între acestea:
de exemplu pentru unitatea Coulomb metru se
poate scrie fie C.m fie C· m fie C m;
 în cazul când nu există pericolul unei confuzii între
simbolul unei mărimi şi simbolul unei prefix se poate
utiliza şi scrierea fără spaţiu între simbolurile unităţilor
compuse;
 simbolul unei unităţi compuse formate prin împărţirea unei
unităţi prin alta se poate scrie fie cu linie oblică, fie cu
puteri negative. Pentru a nu exista confuzii se vor utiliza
paranteze:
de exemplu, unitatea farad pe metru se poate scrie
F/m, Fm-1 sau cu linie de fracţie dreaptă. Unitatea
joule pe mol kelvin se poate scrie J/(mol.K), J.mol-
1
.K-1 sau cu linie de fracţie dreaptă;
 numerele se tipăresc cu caractere drepte;
 simbolul unei unităţi se scrie după numarul ce indică
valoarea numerică, cu caractere drepte din acelaşi corp
cu numărul, lăsând spaţii între număr şi simbolul unităţii:
de exemplu, 75,20m şi nu 75 m 20;
 în cazul unităţilor cu diviziune nezecimală indicarea valorii
numerice şi a unităţii se face în tranşe: se scrie “4 grade
12 minute 31 secunde” sau 40 12’ 31’’;
 pentru scrierea de mână este recomandat să se copieze
cât mai fidel caracterele din tabelele “ Caractere latine” şi
caractere “Caractere gereceşti”;

32
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

 literele latine minuscule pot fi scrise la alegere cu

caractere de imprimerie sau cursive.

B. Denumirile unităţilor SI la plural.

Pluralul denumirilor unităţilor SI se formează respectând
regulile gramaticale pentru pluralul substantivelor comune:
de exemplu: metru - metri; metru cub - metri cubi;
secundă - secunde; hertz - herţi; watt - waţi; volt - volţi;
lux - lucşi, etc. Fac excepţie unităţile henry, gray şi
tesla care rămân neschimbate la plural.
Pluralul pentru denumirile unităţilor derivate exprimate
printr-un produs de două sau mai multe unităţi se formează
numai pentru prima dintre unităţi:
de exemplu, coulomb metru - coulombi metru.
Pluralul pentru denumirile unităţilor derivate exprimate
printr-un cât de unităţi se formează numai pentru unitatea de
la numărător. Dacă unitatea de la numărător este un produs
de două unităţi, pluralul se formează numai pentru prima
dintre unităţi:
de exemplu: watt pe metru - waţi pe metru; kilogram
pe secundă - kilograme pe secundă; metru pătrat
kelvin pe watt - metri pătraţi kelvin pe watt.

C. Scrierea numerelor.
Reguli generale. Pentru scrierea numerelor se utilizează
cifre arabe (0,1,2, etc.), tipărite cu caractere drepte. Pentru
scrierea numerelor mari se recomandă utilizarea puterilor lui
10 sau prefixele corespunzătoare conform tabelelor de
multipli si submultipli zecimali:
de exemplu, 1000000 W se scrie 10 6 W sau 1 MW
(megawatt).
La scrierea numerelor zecimale, pentru a separa partea
intreagă de partea zecimală se utilizează virgule (nu punctul
cum este cazul în unele ţări neeuropene). Pentru a uşura
lectura, numerele pot fi separate printr-un spaţiu în grupe de
câte trei cifre alăturate. De exemplu 4 735 000, 0175.
Principii şi metode de măsurare

Acest procedeu nu se aplică numerelor de patru cifre

care indică data. Se scrie 1999 şi nu 1 999. Este interzis să
se utilizeze simbolul unei unităţi după un număr scris cu litere.
Se poate scrie “şapte kilomteri” sau “7 km”, dar nu se
poate scrie “şapte km”. Nu este recomandat să se folosească
simbolul unei unităţi fără ca acesta să fie asociat unei valori
numerice scrise in cifre. De exemplu, se scrie “masa se
exprimă în kilograme” şi nu “masa se exprimă în kg”.
Simbolul se poate folosi totuşi în cazul unei unităţi
compuse. Astfel, se poate scrie “cantitatea de mişcare se
exprimă în kg.m/s”.
Indicarea incertitudinii şi toleranţei. Incertitudinea (a nu
se confunda cu toleranţa unei mărimi) se poate determina prin
calcule statistice.
Incertitudinea-tip se exprimă în două moduri. Astfel,
pentru o masă m cunoscută cu o incertitudine tip u de 0,35
mg se poate scrie: m = 235,03145 g cu o incertitudine tip u =
0,35 mg, sau m = 235, 03145 (35) g, unde numărul inscris
între paranteze este incertitudinea tip u care se raportează la
ultimile două cifre ce corespund rezultatului.
Incertitudinea lărgită este asociată noţiunii de interval de
încredere şi se obţine multiplicând incertitudinea de tip u
printr-un factor k. Folosind aceleaşi date ca în exemplul
precedent, incertitudinea lărgită se exprimă astfel:
m = (235,03145 ± 0,00079) g, unde numărul care urmează
simbolul “±” este valoarea numerică a incertitudinii lărgite .
Toleranţa este utilizată mai ales când se indică
dimensiunile unei piese. Astfel, pentru o lungime l
cunoscută, se scrie: l = 45 mm ± 0,01 mm.

D. Semne de operaţiuni.
Multiplicarea numerelor. Pentru multiplicare se foloseşte
simbolul “x” (inmulţit cu, ori) şi nu punctul “.” Punctul, în locul
simbolului “x”, este tolerat pentru a scrie produsul dintre un
număr şi o putere a numărului 10. De exemplu 2,7.10 6.

34
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Multiplicarea între factorii literali reprezentând mărimi

fizice. Între factorii literali este recomandat să se utilizeze
punctul, in locul simbolului “x”. În cazul când unul din factori
este un număr şi celălalt un simbol literal, punctul este omis.
Se scrie 2m, 4Q, etc. Scrierea produsului între doi factori
literali este permisă şi fără nici un semn, între cele două litere
care simbolizează mărimile fizice. Produsul p.v se scrie pv.
Produs scalar şi produs vectorial. Produsul scalar intre
doi vectori este indicat cu un punct “.”
Produsul scalar între V1 (x1, y1,z1) şi V2 (x2 y2 z2 ) se scrie:
V1. V2 = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2
Produsul vectorial intre doi vectori este indicat de
simbolul “x” sau “” (in majoritatea manualelor publicate in
Europa, produsul vectorial este indicat de simbulul “”).
Produsul vectorial întreV1 şi V2 se va scrie V1xV2 sau
V1V2. Într-un reper cartezian direct de vectori unitari i, j, k se
scrie:
V1 V2 = (y1 z2 - z1 y2 )i - (x1 z2 - z1 x2 )j + (x1 y2 - y1 x2)k
Împărţirea. Utilizarea simbolului “:” nu este recomandată.
Acest simbol este tolerat in informatică, scris sub forma “”.
Simbolul recomandat pentru împărţire este linia de fracţie
orizontală, plasată la jumătatea înălţimii simbolurilor literale,
sau linia oblică. Astfel, se poate scrie x = 4/5 sau utilizând linia
de fracţie orizontală. Se poate scrie x = (m+n)/n sau utilizând
linia de fracţie orizontală. Scrierea fracţiilor supraetajate este
nerecomandată.
Ridicare la putere. Exponenţii reprezentând mărimi fizice
se scriu cu caractere italice. În general exponenţii se scriu cu
caractere mai mici ca baza. Pentru scrierea puterilor funcţiilor
trigonometrice, pentru a evita confuziile, este preferabil să se
utilizeze paranteze. Astfel sin2x se poate scrie (sinx)2.
Exponentul “-1” indică funcţia reciprocă a unei funcţii
oarecare f(x). Este absolut necesar de a face diferenţa între
[(f(x)] -1 si f -1(x). Astfel, (sin x)-1 înseamnă 1 / sin x = cosec x,
iar sin-1(x) inseamnă arcsinx (funcţie reciprocă). În scopul
evitării unor confuzii se recomandă să se evite scriea sin -1(x),
tan-1(x), etc.
Principii şi metode de măsurare

Rădăcina de ordinul n. Scrierea cu exponenţi fracţionari

este rezervată pentru o cantitate pozitivă. Astfel:
- rădăcina de ordinul “n” din am se poate scrie am / n pentru
a  0;
- rădăcina de ordinul “n” din a + b se poate scrie (a + b) 1 / n
pentru a + b  0.
- pentru rădăcina pătrată indicele 2 nu se mai scrie.
Operaţiuni combinate. In cazul unei expresii ce comportă
operaţii combinate, ordinea de prioritate a operaţiilor este
indicată de paranteze, de denivelări sau priorităţi admise de
uzaj. Parantezele indică ordinea în care operaţiunile
menţionate trebuiesc efectuate. În cazul unei scrieri liniare
toate operaţiunile sunt prioritare asupra adunării şi scăderii.

1.4. Multipli şi submultipli zecimali ai unităţilor SI.

A. Prefixe SI.
Prefixele (tab.1.12) sunt destinate formării multiplilor şi
submultiplilor zecimali ai unităţilor SI.

Tabelul 1.12 Prefixe SI

Factor de Prefix Simbol Factor de Prefix Simbol
multiplicare multiplicare
1024 yotta Y 10 -1 deci d
1021 zetta Z 10 -2 centi c
1018 exa E 10 -3 mili m
1015 peta P 10 -6 micro 
1012 tera T 10 -9 nano n
109 giga G 10 -12 pico p
106 mega M 10 -15 femto f
103 kilo k 10 -18 atto a
102 hecto h 10 -21 zepto z
101 deca da 10 -24 yocto y

B. Reguli de folosire a prefixelor SI.

La folosirea prefixelor SI trebuie respectate următoarele:
36
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

- simbolurile prefixelor se tipăresc cu litere latine (drepte),

fără spaţiu între simbolul prefixului şi simbolul unităţii;
- ansamblul format din simbolul unui prefix alipit simbolului
unei unităţi constituie un nou simbol inseparabil (simbolul
unui multiplu sau submultiplu al acelei unităţi), care poate
fi ridicat la o putere pozitivă sau negativă şi care poate fi
combinat cu alte simboluri de unităţi pentru a forma
simboluri ale unor unităţi compuse:
exemplu: 1cm3 =(10 -2 m) = 10 -6 m3
1V/cm = (1V)/(10 -2 m) =102 V/m
- nu sunt admise prefixe compuse, adică formate prin
juxtapunerea mai multor prefixe:
exemplu: 1nm nu 1mm
- un prefix nu trebuie folosit niciodată singur:
exemplu: 106/m3 nu M/m3
1.5. Unităţi ce nu fac parte din SI.
A. Unităţi folosite împreună cu unităţile SI.
Există anumite unităţi care nu fac parte din SI, dar care
joacă un rol important şi sunt larg răspândite (tabelul 1.13).

Tabelul 1.13 Unităţi folosite împreună cu SI

Denumirea Simbolul Valoarea în unitate SI
minut min 1 min = 60 sec
oră h 1 h = 60 min = 3600 s
zi d 1 d = 24 h = 86 400 s
grad ° 1° = ( / 180) rad
minut ´ 1´ = (1/60)° = ( / 10 800) rad
secundă ´´ 1´´ = (1/60)´ = ( / 648 000) rad
litru l, L 1 l = 1 dm 3 =10 –3 m 3
tonă t 1 t = 103 kg

Combinarea unităţilor din acest tabel cu unităţi SI nu trebuie

practicată decât într-un număr limitat de cazuri.
B. Unităţi menţinute temporar.
Unităţile prezentate în tabelul 1.14 mai pot fi folosite, în
continuare, împreună cu unităţile SI. Aceste unităţi nu trebuie
introduse acolo unde nu au fost utilizate până acum.
Principii şi metode de măsurare

C. Unităţi CGS.
În mecanică, sistemul de unităţi CGS se baza pe trei
unităţi fundamentale:
- centimetrul;
- gramul;
- secunda.
În domeniul electricităţii şi magnetismului unităţile de
măsură erau exprimate în funcţie de aceste trei unităţi
fundamentale; aceasta a condus la stabilirea mai multor
sisteme diferite de unităţi de măsură, cum ar fi Sistemul CGS
electrostatic, Sistemul CGS electromagnetic şi Sistemul CGS
Gaus. În aceste sisteme, sistemul de mărimi şi sistemul
corespunzător de ecuaţii diferă, de cele mai multe ori, de cele
folosite cu unităţile SI. În anumite domenii specializate ale
cercetării ştiinţifice se utilizează unităţi ale sistemului CGS
care au căpătat o denumire specială (tab. 1.15).

D. Alte unităţi.
Unităţile care nu fac parte
încadrează la punctele A, B, C
trebuie să fie evitate şi înlocuite
Internaţional. Câteva din aceste
tabelul 1.16.
din sistemul SI şi nu se
(ale prezentului paragraf),
prin unităţi ale Sistemului
unităţi sunt prezentate în

Tabelul 1.14 Unităţi care se menţin temporar împreună SI

Denumire Simbol Valoare în unitatea SI
milă marină 1 milă marină = 1 852 m
nod 1 milă marină pe oră = (1 852/3 600) m/s
38
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

milă terestră mi 1 milă terestră = 1 609 m

inch in 1 in =25,4 mm = 0,254 m
ångstrőm Å 1Å = 0,1 nm =10 -10 m
ar a 1 a =1 dam 2 =102 m 2
hectar ha 1 ha = 1 hm 2 = 104 m 2
barn (a) b 1 b = 100 fm 2 = 10 -28 m 2
bar bar 1 bar = 0,1 MPa = 105 Pa
gal (b)
Gal 1 Gal = 1cm/s 2 = 10 -2 m/s 2
curie (c)
Ci 1 Ci = 3,7 × 1010 Bq
rőntgen(d) R 1 R = 2,58 × 10 -4 C/kg
rad (e)
rad 1 rad = 1 cGy = 10 -2 Gy
rem (f)
rem 1 rem = 1 cSv = 10 -2 Sv
(a)
unitate specială folosită în fizica nucleară pentru a exprima secţiunile
eficace)
(b)
unitate specială folosită în geodezie şi geofizică pentru a exprima
acceleraţia gravitaţională
(c)
unitate specială folosită în fizica nucleară pentru a exprima activitatea
radionuclizilor
(d)
unitate specială folosită pentru a exprima expunerea radiaţiilor X sau 
(e)
unitate specială folosită pentru a exprima doza absorbită de radiaţii
ionizante. Acolo unde cuvântul rad poate crea o confuzie cu simbolul
radianului se poate folosi simbolul rd în loc de simbolul rad
(f)
unitate specială folosită în protecţia contra radiaţiilor pentru a exprima
echivalentul de doză absorbită

Tabelul 1.15. Unităţi CGS cu denumiri speciale

Denumire Simbol Valoare în unitatea SI
erg erg 1 erg = 10 -7 J
dynă dyn 1 din = 10 -5 N
poise P 1 P = 1 din.s/cm = 0,1 Pa.s
stokes St 1 Sb = 1 cm 2/s
gauss Gs, G 1 Gs corespunde la 10 -4 T
oersted Oe 1 Oe corespunde la (1000/4) A/m
maxwell Mx 1 Mx corespunde la 10 -8 Wb
Principii şi metode de măsurare

stilb sb 1 sb = 1 cd/cm 2 = 104 cd/m 2

phot ph 1 ph = 104 lx

Tabelul 1.16 Alte unităţi, în general nerecomandate

Denumire Simbol Valoare în unitatea SI
1 2 3
fermi fm 1 fm = 10 -15 m
carat metric (a) 1 carat metric = 200 mg = 2×10 -4 kg
toor toor 1 toor = (101 325/760) Pa
atmosferă normală (b) atm 1 atm = 101 325 Pa
kilogram forţă kgf 1 kgf = 9,80665 n
calorie (c) cal
micron (d)  1 = 1 m = 103 m
unitate X (e)

ster (f) st 1 st = 1 m 3
gamma  1  = 1 nT = 10 -9 T
 g 1  = 1 g = 10 -9 kg
 g 1  = 1 g = 10 -6 l = 10 -9 m 3
(a)
unitatea este utilizată pentru comerţul cu diamante, perle fine şi pietre
preţioase.
(b)
unitatea este admisă pentru presiunea de referinţă de 101 325 Pa.
(c)
au fost utilizate mai multe calorii:
- caloria zisă "la 15 0C": 1 cal15 = 4,1855 J;
- caloria zisă "IT" (Internaţional Table): 1 cal IT = 4,1868 J;
- caloria zisă "termotehnică": 1 cal th = 4,184 J.
(d)
denumire a unităţii şi simbolul ei au fost suprimate în 1967
(e)
unitatea este utilizată pentru exprimarea lungimii de undă a radiaţiilor;
1 unitate X = 1,002 × 10 -4 nm, aproximativ
(f)
unitatea este utilizată pentru măsurarea lemnului destinat încălzitului

1.6. Terminologie în domeniul mărimilor fizice.

În momentul actual nu sunt impuse reguli stricte privind
termenii utilizaţi în domeniul mărimilor fizice. În cotinuare sunt
prezentaţi termenii uzual folosiţi.
Coeficient – mărime cu dimensiune ce reprezintă rezultatu
împărţirii sau înmulţirii a două mărimi de dimensiuni diferite.
Modulul – termen utilizat cu aceeaşi valoare ca termenul
coeficient.
Factor – mărime fără dimensiune care reprezintă rezultatul
înmulţirii sau împărţirii a două mărimi de aceeaşi dimensiune:
40
 1. Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)

Parametru – mărime fizică cu dimensiune, care apare în

relaţii sub forma unei combinaţii de alte mărimi, considerată
ca fiind o nouă mărime.
Număr caracteristic (număr) – mărime fără dimensiune
reprezentând o combinaţie de mărimi fizice pentru a descrie
anumite fenomene.
Raport – mărime fără dimensiune ce exprimă câtul dintre
două mărimi de aceeaşi natură şi de aceiaşi dimensiune.
Fracţie – termen utilizat pentru o mărime fără dimensiune
care exprimă un raport subunitar.
Indice – termen utilizat în locul termenului raport, pentru o
mărime fără dimensiune.
Constantă – mărime invariabilă.
Constantă universală – mărime fizică ce are aceeaşi valoare
în orice circumstanţă.
Constantă de materie – mărime fizică care, pentru un anumit
corp, are aceeaşi valoare în toate circumstanţele.