Prof.

DELIA SCRIPCARU
Liceul Greco – Catolic « Timotei Cipariu »
Bucuresti

Unitati S.I.

Marimi fizice. Masurare. Clasificare (scalare/vectoriale, de proces/de stare)

S.I. Unitati fundamentale
Multiplii si submultiplii unitatilor de masura

Materie Corp Substanta Proprietati fizice fenomene FIZICA

fizice
chimice fenomene CHIMIA
chimice
Materie =tot ceea ce ne inconjoara
Corp =portiune limitata din materie
Substanta =materia din care este alcatuit un corp
Proprietati =însusirile corpurilor (prin care acestea se recunosc si se deosebesc unele
de altele) :
- proprietati fizice –se refera la aspectul corpurilor (culoare, forma etc.)
- proprietati chimice –se refera la posibilitatea corpurilor de a-si modifica
substanta / compozitia
Fenomen =modificarea (transformarea/schimbarea) a cel putin uneia dintre proprietatile
unui corp :
- fenomen fizic –modificarea unei proprietati fizice
- fenomen chimic –modificarea unei proprietati chimice
FIZICA studiaza proprietatile si fenomenele fizice ale substantelor /corpurilor.
CHIMIA studiaza proprietatile si fenomenele chimice ale substantelor /corpurilor.

Marime fizica =orice proprietate fizica masurabila.

A masura o marime fizica =a compara marimea fizica cu o anumita marime de acelasi fel,
stabilita prin conventie ca unitate de masura, fiind necesare :
- unitate de masura
- instrumen de masura
- procedeu de masurare
! Rezultatul unei masurari se exprima prin valoare numerica si simbolul unitatii
de masura.
Clasificarea marimilor fizice:
- dupa modul de caracterizare: marimi scalare –marimile fizice caracterizate pe deplin prin
valoare numerica si unitate de masura
(ex : lungimea, masa, temperatura etc.)
marimi vectoriale –marimile fizice caracterizate pe deplin
prin valoare numerica, unitate de ma-
sura si orientare (directie si sens)
(ex : viteza, deplasarea, forta etc.)
-dupa starea/fenomenul caracterizat: marimi de stare –caracterizeaza starea unui corp/
sistem fizic la un anumit moment
marimi de proces –caracterizeaza trecerea unui
corp/sistem fizic dintr-o stare in
alta.

1
Cel mai utilizat sistem de unitati de masura este Sistemul International de Unitati (S.I.)
adoptat in 1960, prin care s-au stabilit sapte marimi si unitati fundamentale :

Simbol
Mărime Simbol Denumire Definiţie, Observaţii
unitate

Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în

lungime l metru m timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.

Kilogramul este masa prototipului internaţional al

kilogramului confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu
masă m kilogram kg (90 % - 10 %) şi care se păstreaza la Biroul Internaţional de
Măsuri si Greutăţi (BIPM) de la Sèvres – Franţa.

Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei

care corespunde tranziţiei între două nivele de energie
timp t secundă s hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la
temperatura de 0 K.

Amperul este intensitatea unui curent electric constant care,

menţinut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea
infinită şi cu secţiunea circulară neglijabilă, aşezate în vid, la
curent electric I amper A o distanţă de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste
conductoare o forţă de 2×10–7 dintr-un newton pe o lungime
de 1 metru.

Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică, este

temperatură
T kelvin K fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a
termodinamică punctului triplu al apei.

Molul este cantitatea de substanţă a unui sistem care conţine

atâtea entităţi elementare câţi atomi există în 0,012
kilograme de carbon C12. De câte ori se întrebuinţează molul,
cantitate de entităţile elementare trebuie specificate, ele putând fi atomi,
n mol mol
substanţă molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate
de asemenea particule[29] [30].
Acest număr de unităţi elementare se numeşte numărul lui
Avogadro.

Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcţie dată, a

intensitate unei surse care emite o radiaţie monocromatică cu frecvenţa
Iv candelă cd de 540×1012 hertzi şi a cărei intensitate energetică, în
luminoasă
această direcţie este de 1/683 dintr-un watt pe steradian.

Celelalte unitati de masura se numesc unitati derivate si se obtin in functie de unitatile

fundamentale pe baza relatiilor dintre marimile fizice:

2
 Exemple de unităţi SI derivate exprimate în funcţie de unităţi fundamentale

Mărime Simbol Denumire Simbol dimensional

arie A metru pătrat m2

volum V metru cub m3

viteză v metru / secundă m s-1

densitate ρ kilogram / metru cub kg m-3

energie E joule J

lucru mecanic L joule J

caldura Q joule J

forta F newton N

momentul fortei M newton • metru N•m

inductia magnetica B tesla T

puterea mecanica P watt W

tensiunea electrica U volt V

In practica se folosesc multiplii si submultiplii unitatilor de masura din S.I.:

Prefixe SI

Nume yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca

Simbol Y Z E P T G M k h da

3
Factor 1024 1021 1018 1015 1012 109 106 103 102 101

Nume deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yokto

Simbol d c m µ n p f a z y

Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10−15 10−18 10−21 10−24